263 matches
-
vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent ca pe niște sfârcuri preacurate ascund laptele din sânii cuvintelor cu aură în curgere poetică. Versurile capătă un prelungit preludiu al faptelor delicate, ce validează plăsmuirea și construcția migăloasă de
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și versuri silfide cu esențe de lirism calm, deocheate de iele melomanice coborâte pe „Coloana infinitului” pe malul Jiului. Versuri prinse odată cu poetul în rotunduri brâncușiene bolnave de metafizic și abstract spiritual. Dar și poezii ferme în simplitatea lor, poezii ce sintetizează atmosfera înaltă de ținută intelectuală, poezii ce-au transformat simțurile de interioritate conținătoare în semne poetice, de multe ori experimentale, proprii. Încarnând și descărnând
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
mult meritat, poetul îl apără cu toată ființa sa, ca pe un idol: „Voi fi nebănuit ca tunetul/ aruncat din senin peste case,/ ploaie voi fi și furtună/ cu cel ce rătăcește cuvântul/ în verdele ofilit al trădării.” (Un ou brâncușian). „În miezul meu cel mai sonor/ îmi adun inima,/ să o pun în cuvinte.” (Dincolo de limite), mai adaugă el. De o sobrietate remarcabilă, teluric până spre uimire, poetului Llelu Nicolae Vălăreanu-Sârbu nu i se poate atribui o temă preponderentă, el
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > LECTURI PERPENDICULARE : CROMOZOMII CURCUBEULUI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 810 din 20 martie 2013 Toate Articolele Autorului * Motto : "O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor." (Costel Zăgan) (Tudor Gheorghe Calotescu, Matricea brâncușiană) Scriam cândva că Shakespeare a inventat tăcerea, iar Brâncuși a sculptat-o. Și iată că în mileniul III, poetul Tudor Gheorghe Calotescu îl reinventează pe Brâncuși : și nu o face în genunchi , ci zburând! Acum, când lumea abia - abia se
CROMOZOMII CURCUBEULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Lecturi_perpendiculare_costel_zagan_1363780493.html [Corola-blog/BlogPost/345343_a_346672]
-
intempestivă a lui Dali, și ceva din muzica lui Carl Maria von Weber. Auzi, domnule, să spui „ ... și-au sfâșiat pleoapele melcii/ de pereții fântânii./ ... ” este uluitor, iar verdictul e indubitabil: ne aflăm în fața unei poete excepționale, capabilă să esențializeze brâncușian lumea, ajutându-se de materialul cuvintelor. De fapt să o recreeze, filtrând-o prin sita personală a eului. ... ... ... ... ... ... ... ... ... „Ninge cu sori peste sufletul meu./ O fi departe,/ aproape,/ acel Dumnezeu?/ O, cât aș vrea/ să-i descojesc,/ alb și subțire
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
personale. Nu trebuie să ignorăm lipsa evidentă a unei experiențe expoziționale românești pentru expuneri scenografice permanente de acest gen într-un cadru muzeal, cu un plus de complexitate când artistul se numește Brâncuși [...]. Dacă marea majoritate a operei mobile relevante brâncușiene se află de mult timp în alte țări (evident, exclud ansamblul imobil excepțional de la Târgu Jiu, aflat însă, din păcate, în afara fluxurilor turistice curente), Statul român avea șansa, în 2010 ca, cu doar o fracție din valoarea unei singure sculpturi
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL by http://uzp.org.ro/brancusi-omul-participa-la-subscriptia-publica-pentru-brancusi-artistul/ [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
și un muzeu de artă ce va putea fi vizitat, unde artiștii din țară vor fi invitați să doneze lucrări). Lucrările simpozionului propriu-zis au fost deschise de poetul și publicistul Nicolae Dragoș, care a exprimat idei interesante privind destinul operei brâncușiene, vorbind despre modul în care unele predispoziții din copilăria lui Brâncuși (fascinația față de pietrele cizelate de apă, dorința de a lucra chipuri în humă și de a cresta lemnele cu cuțitul) se regăsesc în opera sa de mai târziu, despre
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
primii care l-au înțeles pe Brâncuși, în ciuda unui mediu general ostil). Pofesorul Ștefan Stăiculescu, autor al unei cărți trilingve despre aforismele lui Brâncuși (având în lucru volumul „Bonaparte, Beethoven, Brâncuși”) și, în general, un împătimit și promotor al activităților brâncușiene a vorbit cu pasiune despre marele artist, pe care-l consideră situat între modestie și geniu. A rememorat momente unice și interesante din istoria ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu, lansând ideea că Brâncuși și capodopera sa reprezintă „un pașaport în alb
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
lucru volumul „Bonaparte, Beethoven, Brâncuși”) și, în general, un împătimit și promotor al activităților brâncușiene a vorbit cu pasiune despre marele artist, pe care-l consideră situat între modestie și geniu. A rememorat momente unice și interesante din istoria ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu, lansând ideea că Brâncuși și capodopera sa reprezintă „un pașaport în alb pentru noi, românii, oriunde ne-am afla în lume”. Prof. univ. dr. Moise Bojincă a prezentat lucrarea „Enigma și pilda brâncușiană”, făcând referire la faptul că
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
și interesante din istoria ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu, lansând ideea că Brâncuși și capodopera sa reprezintă „un pașaport în alb pentru noi, românii, oriunde ne-am afla în lume”. Prof. univ. dr. Moise Bojincă a prezentat lucrarea „Enigma și pilda brâncușiană”, făcând referire la faptul că opera lui Brâncuși, care reprezintă o reformulare a limbajului plasticii universale, înseamnă atingerea, înțelegerea și exprimarea profunzimii și a esenței lumii. Prof. dr. Ion Mocioi a vorbit despre „Specificul național în arta lui Constantin Brâncuși
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
a găsit benefice pentru arta sa. Dr. Ion Popescu Brădiceni a prezentat lucrarea „Scriitorul Constantin Brâncuși”, prezentând versuri în stil dadaist ale artistului, ceea ce a venit, în chip fericit, în completarea lucrării anterioare despre influențele dadaiste (objets trouvés) asupra artei brâncușiene. Profesorul Dan Pupăză (care a recunoscut în sală o jumătate din foștii săi elevi) a prezentat articolul „O mândrie a neamului: Constantin Brâncuși”, al învățătorului Dumitru Pupăză, publicat în anul 1930. Tot domnia sa a vorbit despre un monument executat la
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Dumitru Pupăză, publicat în anul 1930. Tot domnia sa a vorbit despre un monument executat la Dobrița după un proiect al lui C. Brâncuși, despre eforturile sale de a reface drumul spre școală al lui Brâncuși și despre faptul că scaunele brâncușiene de pe Aleea scaunelor au fost aruncate într-o anumită perioadă în Jiu (ceea ce ar explica de altfel faptul că multe au muchiile ciobite). Dipl. ec. Petre Răcănel a vorbit despre „Brâncuși, fericit la el acasă”, accentuând ideea că Brâncuși s-
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
la Paris”, în interpretarea membrilor trupei Teatrului Nostrum (P. Răcănel, Dana Irina Gâju, Dan Gâju și Rodica Subțirelu). Prin jocul lor natural și prin scenografia reușită, actorii au reușit să transpună publicul în atmosfera interbelică și mai ales în ambianța brâncușiană, prin evocarea unor întâlniri memorabile între Brâncuși și Ștefan Georgescu-Gorjan, Arethia Tătărescu și Maria Tănase. Piesa aparține domnului Marin Voican Ghioroiu (de origine gorjenească), a cărei pasiune spre muzică i-a fost insuflată de chiar Maria Tănase, în anul 1956
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Traian Duță poartă în spirit particular o deschidere spre monumental, prin implicarea sinelui, prin capacitatea de a folosi energia modulată de intelect. „Să creezi ca un demiurg, să poruncești ca un rege, să muncești ca un sclav”, acest superb aforism brâncușian este o deviză a maestrului și nimic nu poate fi mai frumos decît porunca dată bronzului de a i se supune, decît încordarea arcului minții sau acel elan nestăvilit al brațelor de a stăpîni formele. Capabil de eforturi mari maestrul
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
Acasa > Cultural > Vizual > CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
feminin vine din interior. Rafinamentul, senzualitatea, firescul limbajului gestual elegant le descoperi privind femeia. Aceste lucruri le descopăr oglindite în formele rotunde ale acestor sculpturi. Formele extrem de simple caracterizează opera lui Brâncuși. Pentru că frumusețea vieții stă în lucrurile simple. Creația brâncușiană trebuie să fie pentru noi o lecție de a privi omul, de a descoperi frumosul în simplitatea lui și de a înțelege spectaculozitatea trăirilor sufletești. De la naștere și până la moarte omul trăiește mirificul vieții. Numai că trebuie să aibă puterea
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
lui și de a înțelege spectaculozitatea trăirilor sufletești. De la naștere și până la moarte omul trăiește mirificul vieții. Numai că trebuie să aibă puterea să îl și descopere. --------------------------- Dr. Cristina OPREA Turda, februarie 2016 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristina Oprea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
piatră, în 1972, Monumentul este „o sinteză a spiritualității românești, atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echilibrului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv de umanitate, de sanctuarele dacice sau din spațiile de evocare brâncușiene” (Constantin Prut). „S-a ridicat acest monument în memoria celor 29 de patrioți români uciși mișelește de horthyști la 14 octombrie 1944. Glorie și veșnică recunoștință patrioților care s-au jertfit pentru libertatea României!” - erau cuvintele înscripționate pe o masivă
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Acasa > Strofe > Valori > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poarta serii închise în lumină ochiul Măiestrului Orgoliu somnul trezi muzele adormite de-un descântec al danaiadei păsările din văzduh întoarseră acasă fiul risipitor vrăjitoarea
BRÂNCUȘIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1455884484.html [Corola-blog/BlogPost/368196_a_369525]
-
în zbor și așezată pe-un scaun al nerostirii cu tâmpla în mână trimitea o scrisoare eternității cocoșii tocmai cântau a treia oară Miracol templuind infinitul coloanei Măiastra legăna nemișcat tăcerea în pântecul ei izvora dimineața Mă zidea Referință Bibliografică: Brâncușiană / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BRÂNCUȘIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1455884484.html [Corola-blog/BlogPost/368196_a_369525]
-
e să menționăm aici meritele funciare ale sopranei HARICLEEA DARCLÉE în ceea ce privește construcția definitivă a marii arte lirice a lumii, atunci trebuie spus că ele se confundă intim, până la ultima particulă de materie și de antimaterie așezate la un loc, cu brâncușiana nepotolită „ieșire din Eu”, un exercițiu aspirațional complex și unic de a atinge cu palmele, în cazul sculptorului, și cu glasul, în cazul interpretei de operă, esența intrinsecă a lucrurilor și starea lor aparte de a fi, structura interioară greu
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
robi pe altarul artei, creează în acest spațiu pământean situat în inima Madridului o adevărată „oază spirituală” în care, dacă pătrunzi fie și o singură dată, spiritul ți se descătușează alăturându-se unui ideal ce tinde spre Univers asemenea coloanei brâncușiene. George SMARANDACHE Madrid 2010-2013 Referință Bibliografică: George SMARANDACHE - ESPACIO NIRAM - PARADIS INTERCULTURAL / George Smarandache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 932, Anul III, 20 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Smarandache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PARADIS INTERCULTURAL de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_smarandache_espacio_n_george_smarandache_1374317337.html [Corola-blog/BlogPost/365263_a_366592]
-
și spre pedagogia muzicală, a oferit cu multă dragoste cunoașterea sa, spre formarea altor valori românești ale muzicii clasice, ale pianului în special, soliști ce au concertat pe marile scene ale lumii. Este una ... V. CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
ori pe sub Poarta Sărutului. Ca s-aveți noroc în dragoste, le-am spus eu în glumă. Ca să le aprind curiozitatea și să-i îndemn să vadă mail limpede și să gândească mai departe. CĂUTAREA PRIMITIVULUI ÎN ARTĂ ÎNGEMĂNATĂ CU GENIUL BRÂNCUȘIAN În sculptura lui Constantin Brâncuși simplitatea, primitivul în artă le găsim în rădăcinile strămoșești, fiindcă tot din trecut ești nevoit să pornești, de la sămânță, cum spunea, ducându-ne în trecutul milenilor. Iar la Masa Tăcerii a simțit acea stare de
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]