25 matches
-
RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 (FRAGMENT) Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
trebui să vă aduc flori. Ce flori preferați? Aș dori să spun că-mi plac sînzienele, feblețea ta: Iubire cu miros de sînziene rostește femeia titlul piesei de la televizor, scrisă de Mihai. Adevărul e continuă, prinsă în jocul discuției -, prefer brîndușele de toamnă. Plăpînde, discrete, a căror frumusețe adevărată ți se relevă cînd le devii intim... într-adevăr, minunate! Dar și otrăvitoare. Știu. Otrava lor, colchicina, e utilizată la tratarea cancerului. Bună idee! rîde încet Mihai. Mi-ar plăcea să scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
meridional al tablourilor sale, Îl ador pe Arghezi pentru forța cu care-ți azvîrle În față văpăi ascunse, prin care Întreține gherila fără șir a concretului, pe Trakl pentru priveliștile parcă preistorice, pe Apollinaire pentru epica și cromatica lui cu brîndușele de culoarea cearcănelor, pe Rilke pentru capacitatea de a deflagra instantanee memorabile, pe Dylan Thomas pentru efectul exaltant al strălucirilor lui. Pe urmele lor și ale altora, Între care numeroși contemporani, am căutat și eu să fixez realul prin invenții
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale, băieți și fete merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere ... Citește mai mult Prin sate și azi, se mai păstrează, încă,tradiții și obiceiuri rămase din străbuni,iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,îngemănează anotimpurile-succesiuni.Datini multe
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
când Făurar se-apropie de sfârșite,e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'',păsările pădurii prin triluri-s ademeniteși se-mperechează chiar, de-i frig afară.Gătiți în straie tradiționale, băieți și fetemerg la pădure să culeagă primele flori,gingășii ghiocei și brândușele amorțite,căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori.Dragobete- zeul iubirii, din ere ... XVII. VOI SCRIE PE ZĂPADĂ, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017. Îți scriu pe zăpada unui februarie din an îndepărtat
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale, băieți și fete merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere străvechi, întruchipat într-n chipeș, flăcău, iubareț seduce tot ce-i iese-n cale, ca un deochi, și-apoi sărută fetele ce-l cred un drumeț. Dragobetele-i
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
decembrie viitor. Institutul Meteorologic prin mesageri ca Romica Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni private, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei anunțând că vor mai urma câteva zile cu ninsori și înghețuri, până vor îmboboci brândușele și vor înflori migdalii. În cancelarie totul decurgea monoton, după un program zilnic, tras la indigo, mereu același. Niciun eveniment mai deosebit nu tulbura această rutină generatoare de plictiseală generală. Doar unele televiziuni private făceau discordanță în cotidian, relatând zilnic
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Mărțișor și ghiocelul (Legendă) Legendă* spune, ca tare demult, trăia în palatele sale o tânără domnită, neasemuit de frumoasă, o strălucitoare prințesa a florilor de primăvară-pe numele ei Brîndușica. Avea pielea fragedă și străvezie că petalele florilor de primăvară. Trăia fără nici o grijă, liniștită și fericită în palatele ei din împărăția nevăzuta de ochiul omenesc, a munților de cleștar și argint din înaltul cerului, de desupra norilor. Tihna însă
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, MĂRŢIŞOR ŞI GHIOCELUL. LEGENDĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350379_a_351708]
-
un pământean. Mama lui Mărțișor nu a văzut cu ochi buni, iubirea celor doi tineri. Ea s-a supărat foarte tare că fiul ei s-a însurat împotriva voinței ei nerespectîndu-i sfaturile. A așteptat ocazia și a gonit-o pe Brîndușica de acasă, pe când Mărțișor era la vânătoare. Vremea afară nu era nici de iarnă dar nici vară, era pe timpul când apele încep se se dezghețe și sloiurile pe râuri o iau la vale, cam cum este la noi în luna
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, MĂRŢIŞOR ŞI GHIOCELUL. LEGENDĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350379_a_351708]
-
Venind acasă Mărțișor a aflat despre cele întîmplate și tare s-a mai mâhnit. Așa îndurerat cum era s-a dus la mai marele sau frate-Anul și l-a rugat fierbinte, daca nu o mai poate aduce la viață pe Brândușica măcar să transforme pe scumpă lui soție într-o floare de primăvară din fosta ei împărăție. Anul, fratele mai mare al lui Mărțișor, după înfocatele rugăminți ale tânărului îndurerat s-a milit de ascesta și i-a îndeplinit dorința. A transformat
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, MĂRŢIŞOR ŞI GHIOCELUL. LEGENDĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350379_a_351708]
-
milit de ascesta și i-a îndeplinit dorința. A transformat dintr-o suflare sloiul de gheață într-un gingaș ghiocel. De atunci tânărul Mărțișor este bucuros că în primele zile ale lunii martie să se întîlnească cu iubita lui soție Brîndușica. Ea revine printre noi an de an întruchipata plină de puritate, în fragilul ghiocel. Luna Martie când Mărțișor își îmbrățișrează soția devenită pentru câteva zile în ghiocel, se mai numește și luna lui Mărțișor, iar oamenii care au auzit povestea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, MĂRŢIŞOR ŞI GHIOCELUL. LEGENDĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350379_a_351708]
-
sămânța de alb și de verde a apărut firava floare primăvăratecă, vestitoarea tuturor florilor chiar de atunci de la începuturi. Și în creșterea-i răcoroasă a visat cu putere un gând gălbior și a mlădiat un violet divers și au apărut brândușele galbene și violet intens sau pal și era normal să pună și culoarea lui în fascinanta brândușe albă. De drag si de voie buna au început să cânte și din corul cântecelor în sărbătoarea zilei s-au înălțat arbuștii în
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
a iernii Pe cer se ivește o rază, Plăpânzi,ce-i drept,ghioceii Scot capetele să o vază! În rochie cu trei petale Și strânse-n mijlocel cu-n brâu Privesc peste întinsa vale Suratele să-și țină-n frâu. Brândușele și viorele, De sub un petec de zăpadă, Scot căciulițele-albăstrele Sub colțul ierbii în arcadă. Un mănunchi de ghiocei răsar . Pădurea este-o promenadă, De farmecul divin tresar, Iubirii sufletu-mi las pradă. Referință Bibliografică: Împrimăvărare / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN
ÎMPRIMĂVĂRARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368906_a_370235]
-
Și i-am rugat să-mi fie nuni! Cu fir de rouă țesem haina, Altarul îl străjuim cu rugi, Te-am prins de braț, cu a mea iubire Nu cred că poți acum să fugi. Culorile se strâng în coșuri, Brândușele - au pavat alei, Solistele fac vocalize, Ascultă-ți inima de vrei. Cuprinde-n cerul tău seninul, Măcar un petec, un crâmpei, M-am logodit doar cu pădurea... De azi sunt toată doar a ei... foto: Mircea Bezergheanu Camelia Cristea Referință
M-AM LOGODIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371045_a_372374]
-
le așeze, în rostuială, pe toate... În amintirea copilăriei mele, tata ieșea să se întâlnească cu primăvara la câmp prin februarie cănd, draga de ea, dădea primele semne de sosire, atunci când apuca zăpada să se topească în islaz și ieșeau brândușele pe pajiște. Cam din vremea aceea începea roboteala pământului pentru că roboteala casei, în orice anotimp, nu înceta niciodată... Am fost săptămâna trecută la mine la țară, de la Drăgănești de Vlașca, nițel mai sus, spre Videle. Cu tristețe vă mărturisesc că
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
până prin decembrie viitor. Institutul Meteorologic, prin mesageri ca Romica Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei, anunțând că vor mai urma câteva zile cu ninsori și înghețuri, până vor îmboboci brândușele și vor înflori migdalii. În cancelarie totul decurgea monoton, după un program zilnic, mereu același. Niciun eveniment mai deosebit nu tulbura această rutină generatoare de plictiseală generală. Doar unele televiziuni private făceau discordanță în cotidian, relatând zilnic cu o virulență
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
până prin decembrie viitor. Institutul Meteorologic, prin mesageri ca Romica Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei, anunțând că vor mai urma câteva zile cu ninsori și înghețuri, până vor îmboboci brândușele și vor înflori migdalii. În cancelarie totul decurgea monoton, după un program zilnic, mereu același. Niciun eveniment mai deosebit nu tulbura această rutină generatoare de plictiseală generală. Doar unele televiziuni private făceau discordanță în cotidian, relatând zilnic cu o virulență
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372333_a_373662]
-
fete cu năframe, s-au copt grâie și secări și au coborât toamnele mohorâte cu vânturi mari, tânguitoare. În ieșiturile pământului, parcă vedeam umerii și pumnii prietenilor mei, protestând, În numele omeniei și tinereții, Împotriva războiului. În grădinița pătrată, ici-colo răsăriseră brândușele semănând cu ochii lui Boculei Vasile, și lumina soarelui le mângâia blând și cald, cum se mângâie totdeauna ochii oamenilor. Pe monument se așezase o pasăre și da triluri prelungi arătând nesecata bucurie de a trăi. Cu greu am reușit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ea, unde altundeva putea ea să se simtă mai bine decât În tărâmul acesta subteran unde oamenii scriau ceea ce nu puteau să spună, unde dădeau glas celor mai rușinoase dorințe și cunoștințe ale lor? Căci În acea primăvară, În timp ce Înfloreau brândușele, În timp ce directoarea școlii verifica bulbii de narcise din straturi, și Calliope simțea ceva Îmbobocind. Un obiect obscur numai al ei, care, alături de nevoia de intimitate, era responsabil pentru coborârea În toaleta de la subsol. Un fel de brândușă și el, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
versurile. 2.Alcătuiți o compunere cu titlul ” Noaptea în grădină”. Folosiți planul de idei: -momentul înserării; -liniștea nopții; -răsăritul lunii, apariția stelelor; -farmecul grădinii; parfumul florilor; -vietățile întunericului; -frumusețea nopții. Legenda buburuzei Eugen Jianu Au ieșit la soare ghioceii albi, brândușele galbene și toporașii albaștri. Albinele își deretică stupul; că mâine o să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiștile abia dezgolite de nea. În ogradă găinile scurmă și cotcodăcesc.Toată lumea are treabă; nimeni nu stă degeaba. Mângâiată de soare, buburuza cea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fiica renașterii, e anotimpul în care totul revine la viață, îți dă speranță și bucuria de a renaște iar și iar cu aceeași prospețime și vigoare de nestăvilit. Ea presară peste natură mii de flori, ghiocei, lăcrimioare, viorele, brebenei și brândușele, un peisaj pastelat și plin de culoare, voioșie și extaz. Totdeauna în mintea mea acest anotimp este sinonim cu dorința nestăvilită din sufletul unui copil, senzația eternă a copilăriei, bucuria și jovialitatea prin care crede că totul și orice se
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
de lemn de la coșciug se pun în focul la care se coc colacii de pomană. Să nu le aduci în casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că spițerii fac doctoriile din osînza celor care mor prin spitale. (Gh.F.C.) Brîndușele de toamnă sînt florile morților. (Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e mai scumpă ca un naș sau o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ordinea de zi, am datorința, ca președinte al Congresului, să binecuventez pe d-nii delegați ai Consiliului de Directori din Chișinău. Onorat Congres, ca după o iarnă lungă și grea, când toată viața naturei pare moartă sub sloiul de gheață, primele brândușele ne vestesc că se apropie primăvara, când toată natura sub razele calde ale soarelui își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței (din speciile: "Campanula transsilvanica, Campanula patula ssp. abietina, Campanula cochlearifolia"), cădelniță ("Campanula carpatica"), struna-cocoșului ("Cerastium cerastoides" și "Cerastium transsilvanicum"), cornuț ("Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum"), brândușele ("Crocus banaticus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium", "Cephalanthera rubra"), orhidee (cu specii de: "Chamorchis alpina, Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Gymnadenia conopsea, Platanthera chlorantha"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]