7,946 matches
-
Micaela Ghițescu A fost un timp - prin anii '80, vă mai amintiți? - când se stătea la coadă nu numai la carne, ouă, brânză, unt și altele de aceeași făină, dar și la librării, dacă se zvonea sau se afla că urma să se pună în vânzare o anume carte (de cele mai multe ori, traducere dintr-o literatură străină). A fost un timp când la
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
alianță. S-au dus într-o comună pe lîngă Mostiștea. Și-au făcut acolo o casă. Dar nu și o gospodărie de supraviețuire, cum au țăranii. Dacă vor legume, se duc să le cumpere de la Lehliu, dacă vor să mănînce brînză, bat la ușile celor cîtorva "producători" din sat, care-i taxează cu aceleași prețuri ca în piețele de la București. Pentru a ține această vîrstă de țăran, vărul meu muncește în Bucureșri și cum nu mai are apartamentul în care locuia
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
etc...orice părere contează, orice comment este luat în considerare Aveam 5 ani în 89 și am fost și eu “umbrela de ploaie” sau prichindel de luat după tine la coadă. Refuzând să stau la rând pentru un strop de brânză țin minte că am “mâncat” și puțină bâțâita.. Fiind un copil ultra-hiper-activ, a sta 2 ore printre burți de moși și babe care se împrieteneau instant și vorbeau o limbă străină mine, era tortură curată! Recesiunea nu mă sperie cât
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
te sfătuiește complice ce să comânzi și ce nu? Îl găsiți la Pescarul. Unde mai pui că se mănâncă bine, ca piureul e întotdeauna din cartofi și că au un snițel pe care eu nu-l mai găsesc nicăieri - cu brânză de vaci? Dacă ar fi după mine, aș declară Pescarul muzeu și n-aș da voie nimănui să umble la meniu, la decorațiuni sau la vestimentația chelnerilor. Ar fi păcat să încerce cineva să-l modernizeze. ar fi frumos, atunci
Pescarul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82842_a_84167]
-
și nu mai dau lapte, ți se pune tot ție în cîrcă. Bine-ar fi să cadă orașul pe mana negustorilor, să nu mai pută piața atat a retorica, să vină berării, pastramagiii, lăptarii cu dialectica orzului fermentat și a brînzei închegate. Deocamdată țăranul ar cam ieși la cosit sepia verde din părul punkiștilor, deocamdată, bănuind că ești mort, noii filosofi se îmbată cu ideea că polemizează cu tine. N-au nas să simtă cum colcăie drojdia ce umflă societatea și
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]
-
excelenți hacker-i, măi pricepuți și mai puțin scumpi decât cei din Germania ori din Franța). Unde ne sunt merele românești, banală țuică de prune (aproape a dispărut din magazine!), autohtonă pastă de tomate, untul băștinaș se rărește, ca și brânză de vaci, detergenții românești, în concurență (cine o plănuiește?) cu cele importate, filmele bune (splendidul "Amen" - unde la Paris se fac cozi întinse - nu putea fi pe deplin "românesc"?), cercetarea românească (la pământ!), medicina (invadată de medicamente străine experimentate pe
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
grotesc solemn, cu inserturi mitologice, o degradare aulica, țeapăna: "Cu lira lui dezacordata trece/ Orfeu pe sub bolțile de piatră crăpate/ tăi peste începutul acestui poem/ și rămîn doar bolțile de piatră crăpate/ dintr-un oraș unde rînza e rege/ și brînză regina/ nebunii fac tumbe în săli de consiliu/ după uși capitonate se ghiceste-n cafea/ mască sub care regele va veni deseară/ la bălul femeilor divorțate/ de pielea lor naturală/ la biserici se caută în osuare/ strămoșul preotului zburător/ prin
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
la Montreal. A reușit, în mai puțin de doi ani, să se reinventeze ca scriitor canadian de limbă franceză și în mai anul acesta i-a apărut la o foarte cunoscută editură prima carte, traducerea în franceză a romanului Țara brînzei. Cu succes, din cît am văzut pe Internet și cu promisiunea de a continua, pentru că acum ea se pregătește pentru publicarea celorlalte romane. După care, mi-a spus autoarea în interviul prin mail, va încerca să scrie direct în franceză
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
o țară normală. Deși s-a scris despre cărțile ei atunci cînd au apărut, cred că debutul ei canadian recent e un bun prilej pentru o privire de ansamblu asupra scriitoarei Felicia Mihali din perioada ei românească. Prima carte, Țara brînzei, e și cea mai cunoscută și s-a scris despre pesimismul pe care îl degajă. E vorba despre o femeie tînără cu un copil preșcolar și un soț infidel. Cu toții locuiesc în-tr-un cartier sărac din capitală, într-un bloc la
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
bărbat cunoscut în adolescență și la un trist concubinaj cu un altul. Se petrec și două avorturi promiscue, desfășurate fără vreo criză interioară. Mănîncă pîine goală, aproape moare de frig iarna, stă imobilă sub o plapumă veche. Și nu suportă brînza pe care i-o oferă o rudă miloasă. Un personaj sordid într-o lume sordidă. Și o indiferență, o lipsă de psihologizare încăpățînată care face cartea greu de citit și la fel de greu de uitat. Următorul roman, Mica istorie, are un
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
ceva, de ce nu demisionează...dar ca și în prima carte e vorba despre un personaj atins de o inerție maladivă. Această redacție sălbatică, dominată de redactori umili, călcată în picioare de evenimentul găinii violate seamănă bine cu satul din Țara brînzei, cu lumea deșertică și idiotizată de sărăcie și compromis. O schimbare începe să se întrevadă o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori par ei înșiși
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
civilizată: cu ajutorul unui redactor atent, care corijează, dă sugestii, elimină impuritățile. Au o constantă de viziune și compun un univers romanesc de extremă originalitate. Iar tăietura pe care o execută în realitatea românească trimite un foarte interesant mesaj extraliterar. Țara brînzei, Editura Image, București, 1999, 216 p. Mica Istorie, Editura Image, București, 1999, 184 p. Eu, Luca și Chinezul, Editura Image, București, 2000, 174 p.
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
ilustra, în Limba română, în capitolul despre eufonie, distincția stilistică: "între cuvintele unei limbi, unele sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib, plai... trec de cuvinte pline de farmec - și romanticii făceau des uz de ele - altele ca brânză, cârcă, târnăcop, șpriț... sunt "nepoetice"" (ediția a II-a, 1976, p. 86). Dintre lingviștii români, G. Ivănescu pare a fi fost cel mai decis - și deschis polemic - susținător al necesității de a studia "termenii poetici nefigurați". Inventare centrate asupra unor
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
desigur, Radu Petrescu e departe de asemenea socoteli și răfuieli meschine, ci pentru că așa își notează diaristul nostru întîmplările cotidiene. Și în aceste zile de după război, iată ce mîncau oamenii: Masa de seară: terci cu zahăr, ceai.", "La prînz mămăligă, brînză, un ou și cîteva jumări. Seara, mămăligă cu untură." Tînărul care își dă bacalaureatul și citește din clasici îi cumpără mamei pantofi de la economat din cauza cărora femeia va face răni la picioare. în 1947, la București, studentul mănîncă la prînz
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
sufletul cîteva luni, cel mult un an... Casa Magdalenei în definitiv. Barem atîta lucru ar fi meritat și ea în schimbul acoperișului ce i-l oferea Dorulețului ei deasupra capului, să-i dea numele lui de familie. Elefterescu, deși ce mare brînză ar fi însemnat o legătură legitimă? Cu un efort minim, oricînd ar fi putut s-o rupă unul din ei. Uite că n-a fost să fie. El tot își mai trage sufletul pe aici. Boală lungă, ce mai, a
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
vi-l recomandă pe fratele lui. - Și, atunci, ne recomandă unul provenind din familia lui Wilhelm al Prusiei, cu care Napoleon a fost și va fi În conflict ? - Dar de ce te gandesti numai la insipidul de prinț patern care, zgârie brânză fiind, nu e indiferent la ce-i poate pică de la Napoleon contra unor servicii? De ce nu te gândești la Josephine, al cărei sânge strigă Vive la France?!... Sau, măcar gândește-te la tânărul prinț, c-a făcut o pasiune zguduitoare
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
vulgaritate, cu prost gust, după ce a coborît dezastruos nivelul și a făcut foarte mult rău în direcția "tragerii în jos" a publicului, iată că, în fine, se găsește un producător (același!) pentru care un milion de dolari nu înseamnă mare brînză, drept care "spiritul Vacanței Mari" iese de pe micul ecran și intră pe marele ecran, cu mare tam-tam publicitar. Și care e problema? În fond, fiecare om e liber să facă ce vrea cu banii lui (sau ai cui or fi), dacă
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
ochii îi țopăiau pe obraji și pe chip numai gîndindu-se la spadasini. Frica asta îi fu întărită de un ghicitor. Care trăia într-o cisternă de apă numai găuri, spăla picioare în ciorapi iar singurătatea i se terciuise ca o brînză. Lui Leandru i s-a spus: - Dacă îi dai o pará, o să te bărbierească, dacă îi dai două, o să-ți ghicească în timp ce te bărbierește. Dar, ai grijă, ghicește mai bine decît bărbierește. Leandru se așeză pe piatra de lîngă cisternă
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
în cazurile nășiilor literare, se aplică proverbul popular: ? Relația între nași și fini e una stabilă, de durată. în anii de ai deceniului nouă, un făcea, cu Trăbănțelu-i, turul finilor literari din provincie, care-i dădeau care ce putea: niște brînză, niște cîrnați, un pui sau doi; cel puțin așa zic gurile rele. Și tot ele, cum că alt are cotă-parte din premiile literare pe care le aranjează finilor săi." Cam așa arată de obicei "dezvăluirile" lui Alexandru Mușina, cam aici
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
cartiere bucureștene (Demostene Gramatopol fusese medic la acum dispărutul Spital Brîncovenesc), de raționalizarea energiei sau lipsa alimentelor de bază (de care se plîng aproape toți; Maria Roth nu mai poate face pască pentru că i-ar trebui mai multe pachete de brînză și �se dă" doar cîte unul: Dacă faci rost de brînză, ești invitatul meu."). E important pentru că pe de o parte avem de-a face cu persoane în vîrstă (e impresionantă longevitatea lor) trecute prin mai multe regimuri, democratice și
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
de raționalizarea energiei sau lipsa alimentelor de bază (de care se plîng aproape toți; Maria Roth nu mai poate face pască pentru că i-ar trebui mai multe pachete de brînză și �se dă" doar cîte unul: Dacă faci rost de brînză, ești invitatul meu."). E important pentru că pe de o parte avem de-a face cu persoane în vîrstă (e impresionantă longevitatea lor) trecute prin mai multe regimuri, democratice și dictatoriale, iar pe de alta, e vorba despre ceea ce remarca și
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
lui Stelian Țurlea, publicat în anul 1997. Sau: „Avea obiceiul să mă descoasă, cam o dată pe săptămînă, nu mai des. I-am vorbit despre viața mea care încăpea într-o filă. O știți, dragilor, din cărțile dinainte, nu fusese mare brînză” (p. 32). Cel mai nou episod din serialul narativ al lui Stelian Țurlea este o poveste de dragoste după chipul și asemănarea tranziției românești. O relație bolnavă între doi oameni obosiți de goana zilnică pentru supraviețuire, mutilați sufletește de șirul
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
viață de pînă atunci, ci cu un tînăr algerian necunoscut, căruia i s-a refuzat cererea de azil. Cei trei încep să locuiască împreună, dar femeia are și alte dorințe de împlinit înaintea scadenței fatale: vrea să învețe să fabrice brînză de capră, drept care trio-ul pleacă în Franța, la un specialist. Episoadele franceze sînt întretăiate de flash-back-uri ce se petrec în Israel și Olanda, intriga comică transformîndu-se într-un tur de forță ce atinge puncte dureroase ale lumii de azi
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
bine. El îl scoate la tablă să facă o socoteală... Dom’ profesor, mă doare capu’ trage de timp Nică, un fel de Bulă. Nu-ș cum se apleacă el, și din sân îi pică pe jos un guguloi de mămăligă cu brânză. Clasa moare de râs. Atunci, scrie Creangă parcă-l văd cum s-a plesnit părintele Duhu cu palma peste frunte, zicând c-un oftat adânc: Pe semne păcatele mele cele mai grele m-au aruncat aici să învăț niște țopârlani
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
Foarță dă o prospețime postmodernă lumii lui I.L. Caragiale. Dar spiritul lui Caragiale a îmbibat întreaga cultură română de ieri și de azi. El poate corupe versuri devenite loc comun după primii ani de școală („Mult e dulce și sărată/ brânza ce mâncăm,/ altă brânz-adevărată/ ca ea nu aflăm./ Chiar și-atunci cînd este iască/ sau duhnește a seu,/ mîncați brînză românească,/ pentru Dumnezeu"- Caragialeta bis p. 8 ) sau poate lua în bășcălie jargonul tehnic de ultimă oră, ca în sonetul
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]