19 matches
-
Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, având muscele cu legănare de doină, peste care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate în armoniile de Ie musceleancă. Acolo venea Dumnezeu, ca un gospodar cuminte după ce-și isprăvise lucrarea, să se bucure de priveliștea unei nunți țărănești. Aurel State, după școala primară, își continuă studiile la Școala Normală din Câmpulung-una dintre
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
vârstă a fructifica talentul muzical, urmează cursurile Școlii de Muzică din Brașov, pentru ca la douăzeci și doi de ani să debuteze ca solist vocal la Ansamblul „Alunelul” din Alexandria. Între 1970 și 1990 activează la diferite ansambluri muzicale din România: „Brâulețul” din Constanța (1970-1972), „Rapsodia Română” (1972-1979), Filarmonica de Stat din Ploiești (1979-1985), „Alunelul” din Alexandria (1969-1970, 1985-1990), Fundația Cultural - Artistică „Mărin Cornea”, înființată și condusă de maestru. În 2000 debutează în media cu producția tv dedicată folclorului românesc, „La Hanu
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445245895.html [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
209 Concertul corului Doina a avut loc în frumoasa sală a teatrului. Programul, alcătuit cu grijă și executat impecabil, a făcut ca sala în nenumărate rânduri să izbucnească în ropote de aplauze. În mod deosebit au surprins auditoriul piesele corale Brâulețul, Lelea cu scurteică verde, și Marșul dorobanților. În timpul concertului o mulțime de oameni se adunaseră în fața teatrului, dornici să asculte cântecele doiniștilor severineni. De aceea, după sfârșitul concertului, se anunță un nou și imediat concert în grădina de tir a
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
invitată la emisiunea tv a Teodorei Popescu, după care a început o colaborare permanentă și roditoare cu Televiziunea și Radiodifuziunea Română, intrând în atenția tuturor redactorilor de emisiuni cu profil folcloric. În 1970 s-a angajat, prin concurs, la Ansamblul ,,Brâulețul”, al Județului Constanța, iar după șase luni a efectuat cu acesta un turneu în capitala Africi Centrale, la Bangui, apoi un alt turneu, în Țările de Jos (Beneluxul) și Italia. Conștientizând că reprezintă o zonă etnofolclorică multiseculară, care este Dobrogea
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
acompaniat-o pe artistă un singur an, între 1955-1956, Angela Moldovan a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței”, din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la pupitru cu mari maeștri ai artei dirijorale, printre care Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte, Nicolae Botgros, George Sârbu
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
din cadrul culturii europene civilizate! Felicitări, domnilor politicieni, care stimulați o cultură de zarzavat!!! Nu înțeleg de ce Filarmonica nu este și ea pedepsită!!? Pentru ca bunul ei nivel artistic să se proletarizeze, ar trebui să se asocieze cu Orchestra de muzică populară „Brâulețul”! Cu prietenie și regret, Prof. Dr.H.C.. GEORGE EMIL CRĂSNARU ” Și totuși... se pare că, „din motive regionale”, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța va scăpa, deocamdată, de acest pericol. Directorul instituției de la malul Mării, cunoscuta și
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1379585067.html [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
înființatei Orchestre „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folklor, în paralel cu activitatea de cântăreț în Corul Filarmonicii George Enescu. Ajunge, apoi, solist vocal al orchestrei „Flacăra Prahovei” din Ploiești (1961-1963), dirijor și solist vocal al Ansamblului de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1963-1965), dirijor și solist vocal al Orchestrei „Miorița” a Filarmonicii Gheorghe Dima din Brașov, profesor la Școala populară de artă din Constanța (1970-1974), perioadă în care se ocupă cu succes și de organizarea de orchestre și ansambluri școlare
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici), Grupul de dansuri Domnițele - Costești (coregraf învățător Florica Mândreci), Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof. Maria Tiță) și Grupul de dansuri Șubele - Tomșani (instructor învățător Felicia David, coregraf general Maria Constantin). Coordonatorul general al dansurilor a fost prof. Elena Stoica. Desenele animate au fost realizate în Studioul Cinematografic Animafilm S.A. de animatorii
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
este o cântăreță aromână de muzică populară. SIRMA GRANZULEA, absolventă a Școlii Populare de Artă Constanța, este colaborator la Ansamblul “Brâulețul”, Constanța, colaborator Radio-TV Constanța, Radio-TV București. O cântăreață bine cunoscută, în special, pentru repertoriul de cântece în aromână. În colecția sa de peste 500 de melodii se regăsesc piese precum: “Cât ti voi”, “Gioni ochiu ca di amura”, “Lilicea mea”, “Paidușca
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
din țară: Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București (1955-1965), Ansamblul „Ciocârlia” (1954-1983), Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței” -din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava. La pupitrul orchestrelor cu care a cântat i-a avut dirijori pe: Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte,Paraschiv Oprea
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
participat la turneele acestora în țară și străinătate: U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D.G., Austria, Iugoslavia, Grecia, Italia ș.a. A condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de muzică populară, astfel: Orchestra de muzică populară Radio (1952), Ansamblul de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1965-1967), Orchestra „Doina Argeșului” din Pitești (1967-1968), Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad (în numeroase concerte, între anii 1963-1973), Orchestra „Doina Ilfovului” din București; de asemenea și orchestre populare de amatori, printre care și
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
măritiș. -Când preotul trece cu crucea în ajunul Bobotezei, fata care reușește să fure un fir de busuioc din mătăuzul acestuia, pune sub pernă firul furat, înfășurat în brâul pe care-l poartă de obicei și rostește următoarea vrajă: Brâu, brâulețul meu, Eu te fac lac, colac Și te pui noaptea sub cap; Iar tu încă să-mi aduci Pe cine o fi să fie Mie de soție. În vis să-l visez, Aievea să-l văz ! Peste noapte, fata «în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Deci domnișoara Fasolasi! Încă și mai bizar, sau poate semnificativ, e faptul că numele polițistului care, la finalul Scrisorii pierdute, solicită să înceapă Muzica! Muzica! vine de la un cântec și un joc populare. Pristandaua este un dans tradițional asemănător cu „Brâulețul”, un fel de bătută pe loc, jucat de bărbați prinși în șir. Revenind la domnișoara Pavugadi, să notăm că ea este o amatoare, poate cu talent. Există însă și personaje foarte bune interprete precum enigmatica Otilia a lui G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
o trupă de rock din Craiova, urmați de Electric Fence, iar seara va fi încheiată de Timpuri Noi. Ultima seară de spectacol va avea o tonalitate etno, alexăndrenii având posibilitatea să participe la un spectacol pus la punct de formația Brâulețul din Saelele și apoi la un concert al faimoasei trupe Hâra. Evenimentul va fi prezentat de Tom Crângureanu.
Summerfest: Festivalul berii, din 12 iulie, la Alexandria by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77979_a_79304]
-
trăsurile la pas. Încă și mai bizar, sau poate semnificativ, e faptul că numele polițistului care, la finalul Scrisorii pierdute, solicită să înceapă Muzica! Muzica! vine de la un cîntec și un joc populare. Pristandaua este un dans tradițional asemănător cu "Brîulețul", un fel de bătută pe loc, jucat de bărbați prinși în șir. Spre deosebire de "Tontoroiul" jucat de femei. De unde vine expresia "a juca tontoroiul", adică a dănțui fără ritm, eventual în stare de ebrietate. Revenind la dra Pavugadi, să notăm că
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se prindă în dreapta băiatului pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se prindă în dreapta băiatului pe care îl plăcea. Sârba avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea, Rața trece Dunărea Și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
după ouă, Că-ți facem rochiță nouă, Hi, hi, hi, hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]