7 matches
-
Germania, 79117 Freiburg i Br., Ziegelmattenstr. 33, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Eneas nr. 110, județul Timiș. 128. Zaharia Marian, născut la 29 martie 1968 în localitatea Traian, județul Ialomița, România, fiul lui Zaharia Nicolai și Brăcaci Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 88682 Salem, Mimmenhausen, Bodenseestr. 119, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Slobozia, Str. Unirii bl. U6, sc. A, ap. 77, județul Ialomița. 129. Osztercsil Robert, născut la 12 decembrie 1959 în localitatea Reșița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]
-
satului Smirna cu următoarele vecinătăți: N - Ghiban Maria, școala cu clasele I-VIII, E - școala cu clasele I-IV, Georgescu Ion, grădiniță, Tudor Cornelia, Titirișcă Maria (decedată), S - Cilibeanu Ion (decedat), Cristea Ion, V - Ibrian Gheorghe, Apostol Răducan, Tereacă Sică, Brăcaci Rada (decedată). Construcție din zidărie cărămidă, învelitoare din plăci azbociment, tâmplărie lemn, suprafața construită = 55 mp, teren aferent: S = 12.191 mp", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "512.930"; - la poziția nr. 29, coloana 3 va avea următorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234528_a_235857]
-
acestea se adaugă împrumuturile și arhaismele din perioada dominației turco-tătărești (ex.: "harman", "hindichi", "hogeag", "șalvari"), precum și celelalte arhaisme întâlnite în documentele și operele literare care se referă la prima jum. a sec. XIX sau sunt compuse în perioada respectivă(ex.: "brăcace", "pestelcă", "puhă" etc.). Ulterior acestei populații i se alătură românii din alte regiuni, preponderent din Principatul Moldovei. Dacă onomastică arată existența unui substrat semnificativ de coloniști din sudul spațiului românesc, aflat într-un contact strâns cu zona Balcanilor (Dragan, Prodan
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
se afla la locul cuvenit - dar Încă ne-strâns, Moș Iacob: - Am scos-o la capăt, amândoi - de-amu s’ ne cinstim c-o țăharcă di titiun! Și de astă dată Îndeplineam rolul, rostul meu: alergam În casă, luam o brăcace (un ulcior tronconic și cu buza foarte evazată, aproape ca un bild suprapus - special pentru ce urma să fac) și coboram În beci. Dezbârnam vrana cu ciocanul de alături, vâram În poloboc chișca - nici prea mult, să nu stârnesc drojdia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu ciocanul de alături, vâram În poloboc chișca - nici prea mult, să nu stârnesc drojdia, nici prea puțin, să nu trag aer sugeam o dată, de două ori; a treia, ca-n poveste, era cea bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de trei ori: rămasul În gură nu-mi plăcea: era acru - Îmi plăcea că-i plăcea lui Moș Iacob. Umpleam brăcacea, vărsam Înapoi În poloboc ce rămăsese pe chișcă, scoteam mațul, băteam vrana la loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Iacob așeza „țăharca di titiun” deja răsucită, dar neaprinsă, pe capacul tabacherei, pusă alături, pe truchină, lua brăcacea cu amândouă mâinile, o ridica, bea. Se oprea, plescăia din limbă - Îi era bun, jinișoru’. Aprindea țăharca, trăgea din ea, trăgea din brăcace. Îi știam măsura: un litru și jumătate; Moș Iacob avea altă măsură: două țăhărci la o brăcace de jinișor - așa, cam În jumătate de ceas... - Măi, da un’i-i borta pi un’e-o fujit jinu’? Când ajungeam aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
brăcacea cu amândouă mâinile, o ridica, bea. Se oprea, plescăia din limbă - Îi era bun, jinișoru’. Aprindea țăharca, trăgea din ea, trăgea din brăcace. Îi știam măsura: un litru și jumătate; Moș Iacob avea altă măsură: două țăhărci la o brăcace de jinișor - așa, cam În jumătate de ceas... - Măi, da un’i-i borta pi un’e-o fujit jinu’? Când ajungeam aici - bătrânul privea, chiorât, În lumină, prin brăcacea golită, răsturnată - știam că vine Tanțu. Atunci săream pârleazul Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]