55 matches
-
Capu Coastei, Copăceni, Micloșanii Mari, Micloșanii Mici Comuna Moroeni Sate: Moroeni, Dobrești, Glod, Lunca, Muscel, Pucheni Comuna Moțăieni Sate: Moțăieni, Cucuteni Comuna Pietrari Sate: Pietrari, Aluniș, După Deal, Șipot, Valea Comuna Pietroșița Sate: Pietroșița, Dealu Frumos Comuna Pucheni Sate: Pucheni, Brădățel, Meișoare, Valea Largă, Vârfureni Comuna Râu Alb Sate: Râu Alb de Jos, Râu Alb de Sus Comuna Runcu Sate: Runcu, Brebu, Bădeni, Ferestre, Piatra, Siliștea Comuna Valea Lungă Sate: Valea Lungă-Cricov, Băcești, Izvoru, Moșia Mică, Șerbăneasa, Ștubeie Tisa, Valea Lungă-Gorgota, Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Buceș Sate: Buceș, Buceș-Vulcan, Dupăpiatră, Grohoțele, Mihăileni, Stănija, Tarnița Comuna Bucureșci Sate: Bucureșci, Curechiu, Merișor, Rovina, Șesuri Comuna Bulzeștii de Sus Sate: Bulzeștii de Sus, Bulzeștii de Jos, Giurgești, Grohot, Păulești, Rusești, Stănculești, Ticera, Tomnatec Comuna Burjuc Sate: Burjuc, Brădățel, Glodghilești, Petrești, Tisa, Tătărăști Comuna Crișcior Sate: Crișcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapți Comuna Dobra Sate: Dobra, Abucea, Bujoru, Făgețel, Lăpușnic, Mihăiești, PanC, Panc-Săliște, Roșcani, Rădulești, Stretea, Stâncești, Stâncești-Ohaba Comuna Gurasada Sate: Gurasada, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Câmpuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pârteștii de Sus, Cacica, Maidan, Runcu, Solonețu Nou Comuna Ciprian Porumbescu Sat: Ciprian Porumbescu Comuna Comănești Sate: Comănești, Humoreni Comuna Dărmănești Sate: Măritei, Călinești, Călinești-Vasilache, Dănila, Dărmănești, Mărițeia Mică Comuna Drăgoiești Sate: Măzănăești, Drăgoiești, Lucăcești Comuna Horodniceni Sate: Horodniceni, Boțești, Brădățel, Mihăiești, Rotopănești Comuna Ilișești Sate: Ilișești, Brașca Comuna Moara Sate: Moara Nica, Bulai, Frumoasa, Groapa Vlădichii, Liteni, Moara Carp, Vornicenii Mari, Vornicenii Mici Comuna Pârteștii de Jos Sate: Pârteștii de Jos, Deleni, Varvata, Vărfu Dealului Comuna Stroiești Sate: Stroiești, Vâlcelele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Horodniceni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Botești, Brădățel, Horodniceni (reședința), Mihăiești și Rotopănești. Comuna Horodniceni este situată în partea de nord-vest a Municipiului Fălticeni, la o distanță rutieră de cca. 18 km și la cca. 19 km față de Suceava. Aeroportul Salcea la distanță de 34 km. Drmul național
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
îl moștenește de la tatăl său, Drăgoi cel Bătrân cel care a pus vatra satului, confirmat de Alexandru cel Bun după 1400. Din 1667 Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni. Satul Brădățel are prima atestare documentară în anul 1456 când Petru Aron întărește Mânăstirii Moldovița hotarul de la Gura Brădățelului. În 1529, Ștefan Voievod vinde Brădățelul cu tot cu mori unor rude ale sale care mai târziu îl vor vinde lui Șerban Cantacuzino. Sat Mihăiești
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
cel Bun după 1400. Din 1667 Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni. Satul Brădățel are prima atestare documentară în anul 1456 când Petru Aron întărește Mânăstirii Moldovița hotarul de la Gura Brădățelului. În 1529, Ștefan Voievod vinde Brădățelul cu tot cu mori unor rude ale sale care mai târziu îl vor vinde lui Șerban Cantacuzino. Sat Mihăiești a fost satul lui Mihai, fiul lui Mic Crai și va fi vândut de moștenitorii acestuia Mitropolitului
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni. Satul Brădățel are prima atestare documentară în anul 1456 când Petru Aron întărește Mânăstirii Moldovița hotarul de la Gura Brădățelului. În 1529, Ștefan Voievod vinde Brădățelul cu tot cu mori unor rude ale sale care mai târziu îl vor vinde lui Șerban Cantacuzino. Sat Mihăiești a fost satul lui Mihai, fiul lui Mic Crai și va fi vândut de moștenitorii acestuia Mitropolitului Teoctist în anul 1444 iar acesta
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Pucheni este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Brădățel, Meișoare, Pucheni (reședința), Valea Largă și Vârfureni. Comuna Pucheni este situată în zona internă a Subcarpaților Ialomiței, la poalele munților Leaota, în partea de nord-vest a județului, la limita cu județul Argeș. Se află la o distanță de 45 km
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
la o distanță de 45 km de municipiul Târgoviște și 39 km de municipiul Câmpulung-Muscel. Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâului Valea Largă. Comuna are o suprafață de 35,2 km², fiind formată din satele: Pucheni, reședință a comunei, Brădățel, Meișoare, Valea Largă, Vârfureni (Neculăești). Este deservită de șoseaua județeană DJ724, care o leagă de DN72 la Capu Coastei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pucheni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
de gospodării. La 1937, în comună erau 515 familii, în total 2348 de locuitori. La recensământul din anul 1970, populația comunei era de 2347 de locuitori (1047 de bărbați și 1273 de femei), repartizați astfel pe sate: Pucheni 64,1%, Brădățel 3,4%, Meișoare 11,1%, Valea Largă 14,1%, Vârfureni 7,3%. În anul 2000, populația comunei era de 2231 de locuitori (1122 de bărbați și 1109 femei). În 2002, populația scăzuse la 2228 locuitori, dintre care 1110 bărbați și
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici, pe stil vechi, situată într-o pădure din satul Brădățel, comuna Horodniceni (județul Suceava). La această mănăstire se poate ajunge de pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. a fost întemeiată în anul 1947, de un grup de maici (Camelia, Epifania, Evtropia și Pahomia) venite de la Mănăstirea Agafton (județul Botoșani), de unde fuseseră nevoite
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
un grup de maici (Camelia, Epifania, Evtropia și Pahomia) venite de la Mănăstirea Agafton (județul Botoșani), de unde fuseseră nevoite să plece, din cauza prigoanei la care au fost supuse pentru că s-au împotrivit introducerii noului calendar gregorian . În perioada regimului comunist, Mănăstirea Brădățel și obștea de maici a trecut prin prigoane și suferințe. Ca starețe ale mănăstirii au fost maicile Teodosia Teodoru (1886-1970), Epifania Ieremia (1906-1988), Evtropia Bunduc (1911-1999) și Ierusalima Pratina. După ultima eliberare a sa din închisoare în anul 1971, revenit
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
Ierusalima Pratina. După ultima eliberare a sa din închisoare în anul 1971, revenit la Mănăstirea Slătioara, pr. Demostene Ioniță este însărcinat de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase cu purtarea de grijă duhovnicească a maicilor din Mănăstirea de stil vechi din satul Brădățel din comuna Horodniceni (județul Suceava). Sub îndrumarea sa, Mânăstirea a devenit o oază duhovnicească, bine organizată, avantajată și de peisajul mirific creat de pădurea din jur. La data de 13/26 noiembrie 1981, de sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
din România de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase, secondat de P.S. Episcopi Silvestru Onofrei și Cozma Lostun, primind titlul de "Nemțeanul". Datorită conjuncturii materiale nefavorabile a episcopiei pentru care a fost hirotonit, PS Demosten și-a stabilit reședința episcopală la Mănăstirea Brădățel din județul Suceava, de unde coordonează canonic și administrativ întreaga regiune episcopală a Neamțului. La data de 8 noiembrie 2007, de ziua prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (8/27 octombrie), imediat după săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești, a avut
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
mari a așezământului monahal de către IPS Mitropolit Vlasie Mogârzan și PS episcopi Demosten Ioniță, Ghenadie Gheorghe, Sofronie Oțel, Iosif Mogârzan, Teodosie Scutaru, Flavian Bârgăoanu și Antonie Tătaru, în prezența unui numeros sobor de preoți și diaconi . Mănăstirea de maici de la Brădățel are ca hram sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. La praznicul organizat cu prilejul hramului participă episcopii ortodocși de stil vechi din România. În prezent, în Mănăstire viețuiesc 70 de maici.
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
Primele măsurători cu caracter de topografie aplicată au fost legate de inventarierea moșiilor boierești în Moldova, cele mai vechi planuri de moșii care s-au păstrat sunt cele din anul 1780: al moșiei Durnești-Ungureni din ținutul Botoșani și al moșiei Brădățelul. În Tara Românească este cunoscut planul din 1810 al moșiei Băsești, azi Livezile, județul Dâmbovița. Începutul secolului al XIX-lea înregistrează un eveniment deosebit în dezvoltarea măsurătorilor terestre românești și anume atât în Moldova, prin Gheorghe Asachi (1813), cât și
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
Neagră, după care a fost eliberat înainte de termen. După ultima eliberarea din închisoare, în anul 1971, pr. Demostene revine la Mănăstirea Slătioara, unde IPS Mitropolit Glicherie Tănase îl însărcinează cu purtarea de grijă duhovnicească a maicilor din Mănăstirea din satul Brădățel aflată în comuna Horodniceni (județul Suceava). Această mănăstire se află într-o pădure situată la 14 km de localitatea Cornu Luncii, aflată pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. Sub îndrumarea sa, Mânăstirea a devenit o oază duhovnicească, bine organizată, avantajată și
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
mănăstirii), pe care Mitropolitul Glicherie îl scrisese cu zece ani în urmă și l-a încredințat episcopului Demosten, spre păstrare . Datorită conjuncturii materiale nefavorabile a episcopiei pentru care a fost hirotonit, PS Demosten și-a stabilit reședința episcopală la Mănăstirea Brădățel din județul Suceava, de unde coordonează canonic și administrativ întreaga regiune episcopală a Neamțului. PS Demosten participă frecvent la diferite slujbe de sfințire de biserici sau la hramuri ale bisericilor de stil vechi.
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
, comuna Burjuc, județul Hunedoara a fost construită în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
din satele Buhalnița, Chirițeni, Grozăvești, Hangu (reședința) și Ruginești. Comuna se află la baza Munților Stânișoarei (în sud-vestul acestora), pe malul râului Bistrița, acolo unde aceasta formează lacul Izvorul Muntelui și unde în acel lac se varsă afluenții Hangu și Brădățel. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hangu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,96
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
program complex de promovare a turismului montan- pastoral 2008-2010 21. Promovarea de strategii de integrare socială, economică și culturală a grupurilor defavorizate 2008-2011 22. Înființarea unor mici complexe turistice (pensiuni, locuri de agrement) în satul Cerna 2008-2013 23. Modernizarea platoului "Brădățele" - pentru manifestarea "Învârtita Dorului " și dezvoltarea agroturismului rural 2007-2008 24. Realizarea de programe culturale care să valorifice tradițiile etno-culturale ale localității 2007-2009 25. Înființarea unui centru de informații publice prin care să se promoveze oportunitățile oferite de comunitatea noastră 2007-2010
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
și de călugării mânăstirii. La 6 octombrie 1454, era scutită de dări și de slujbe casa din Suceava, pe care armeanul Ion o dăruise mânăstirii. La 13 iunie 1456, se întărea hotarul satului pe care îl stăpânea Moldovița la gura Brădățelului. Hotarnici a fost domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași zi, 12 martie 1488, Ștefan cel Mare întărea dania “sfânt a dormitului nostru bunic, domnul Alexandru și daniile unchilor noștri” satele: Vlădeni, cu moară, mai sus, în același
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bunic, domnul Alexandru și daniile unchilor noștri” satele: Vlădeni, cu moară, mai sus, în același hotar, satul Sârbi pe Șomuz, apoi satul Mihăești, la Podul de Piatră, mai sus de Bohrinești, așezat pe Șomuz, pe ambele maluri, cu moară la Brădățel, apoi Vereșcani, la Siret, la așa numitul Vad, cu moară, Ungureni și Greci, ultimele două schimbate cu domnul pentru satul Vicovul de Jos, pe care l-a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decât zidurile și camerele de jos, rândul al IIlea 662 complect distrus, iar acolo colectivul se folosește de ce-a rămas din conac. Ceea ce mai poți găsi important, e biserica zidită În acel timp, cu odăjdiile mai Însemnate. Cât privește Brădățelul 663, În adevăr e poziție minunată, brădet frumos, impozant, vrednic de văzut. S-ajungem cu sănătate În primăvară, prin mai, să vii, să te conducă cumnatul Costică 664, preotul, pe la Rotopănești, prin Brădățel și pădurea nesfârșită cu splendorile ei. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]