8 matches
-
ușoare urmărindu-și cu privirea ageră prada undeva printre arbori. Deodată în cale îi apăru o cascadă spectaculoasă care răspândea în jur un zgomot continuu, asurzitor, ce se ridica în ecouri spre marile înălțimi. Călărețul descălecă, legă armăsarul de un brădui și se lipi cu spatele de stânca umedă. Păși încet lăsând șuvoiul de apă să treacă pe deasupra sa. Curentul rece și tumultul masei de apă ce se rostogolea în gol îl fascină. Ajuns pe malul celălalt al cascadei mai aruncă
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
căii ferate Ciceu Ghimeș, ocolul de munte concentrat pe clădiri și însemne, îi poartă învățătura dimprejur, rar lucru, stricăciunile om își cuprind întregul! ci nu mai sînt clocitori petele de zăpadă, pîsla ierbii de anul trecut, petice de mușchi și brădui în centimetri, decît iarna mai sus! halta Bolovăniș destul de sus izbîndă ca să tocmim mișcare, să întoarcă pămîntul lucrat în ființe, brazii smulși din rădăcină, șosea, pe taluzuri brumă, spațiază ideal ca să ții în priveliști convenția peisaj, Lunca de Mijloc lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Putna, în decența lucrurilor, văile se încovoie în confirmări, șoseaua încălecată în același sindrom de tip Rădăuți al intimității, să împungi în culcușul depresionar venind cu țara crescută de el! roșcovan în parbrizul Daciei sub cîțiva centimetri, drumeagul noduri de brădui, pantă lină, lustru la pantofi, la costum și la cravată roșu-carmin, să n-o ia vîntul, tălpile pe scuter, i-am dat cu var! scoteți-i din fierberea amestecurilor terestre, rohmani, inundațiile nu-i ating, nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
coastă, bej calculat din lumina de vecernie dinăuntru, halta Tarcău două gîlme urcă sania, pîrtie, îi dă bani cînd să mărită, de-a lu' Lupaș după deal, n-au putut să se cunune, rude! Lunca de Mijloc, la primărie da! brădui prăvăliți, nu e bradul, e mulțimea lui, Valea Rece deschizătura în secundar, Ghimeș palimpsest prin istoriile șterse mergi înainte la și 52 și acu' e și 20 abea! stă mai bine de juma' de oră aicea, crai nou între nori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au hodinit, Au îngenuncheat, De-amândoi genunchi Și s-au închinat: Iară s-au sculat, Cu securi au dat, Jos m-au doborât, M-au pus la pământ. Și ei că m-au luat, Tot din munți în munți, Prin brădui mărunți; Tot din văi în văi, Pri brazi mărunței. Dar ei nu m-au luat Ca pe alte lemne; Și ei m-au luat Tot din vale-n vale, Cu cetina-n cale Să le fiu de jale; Cu poale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
presărată de argint de brumă. Fiara pierise încă din ajun, ghemuită acolo. I s-a părut lui Culi - ori într-adevăr s-a simțit luminat? S-a grăbit să se ducă la urs, căutându-i pușcătura; a luat de la un brădui un clomburel, muindu-l în sângele închegat, și l-a prezintat stăpânului său, gratulându-l pentru succes. „L-am vestit eu că n-are să-i meargă bine“, își zicea Nicula, întorcându-se la fiară, ca s-o cerceteze din nou. Atuncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
marelui absent. Manechinul gonflabil se repezi și el cu reproșurile: Lumea vă caută de ore bune, ca pe un copil care se rătăcește în Galaxia Andromeda și, când colo, domnia-ta, de unul singur, o porniseși, hai-hui, prin pădure, prin brădui... Flăcăul cel blond își jucă mușchii de pe torsul cu bicepși arătoși și privi în juru-i să vadă ce efect au spusele sale, care îmbinau vaste cunoștințe de astronomie și, în aleatoriu amestec, tot pe atâtea reușite elemente de folclor. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce a născut-o: simbioză colosală de „piatră” și „foc” (două simboluri axiale ale lui C.), generând, în ordine etică, asprime și vigoare: „veac de veac, ne-ncetat, / muntele fostu-ne-a pat,/ pat fulgerat,/ sângerat/ [...] Dormit-am prin brazi, prin brădui,/ cu auzul pe inima lui...” Dacia lui Eminescu și Moldova lui Sadoveanu sunt astfel reinterpretate printr-un ochi vizionar expresionist și cu o elementaritate scitică. Poezia de după război evoluează în două direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]