21 matches
-
din ultimii 15 ani: 8 nave pentru petrolul din Kazahstan! -Întreprinderea de confecții Brăila, costumele de aici rivalizau cu marile firme italiene; în 1989 aveau 6.000 angajați, azi doar 900; -Au încercat și coreenii să dea de lucru croitoreselor brăilence, dar au dat faliment -Insula Mare a Brăilei, privatizata, mai produce ceva cereale. Să mai vorbim de Centrală Industrială Siderurgica Galați? Construit în ciuda opoziției URSS care ne dorea o țară predominant agrara, începe să producă în 1968, ajungând în 1972
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1481794886.html [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
cunoșteau și ca profesoară de filozofie (Lupta națională, 20 noiembrie 1894). În 1895 vine Trupa de comedii și operete Goldfaden, care își începe seria de spectacole cu piesa Profetul Eremias sau Zoim Ghedalie. Tot în 1895 are loc recitalul mezzosopranei brăilence Olimpia Mărculescu și al pianistului Novacek. D-ra Olimpia Mărculescu este un talent care la scurt timp va face mândria, nu munai a orașului său natal Brăila, dar și a întregii țări, scria Luptătorul din 31 decembrie 1895. Ea avea să
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
confidență: în urmă cu aproape 15 ani am fost numit directorul teatrului pentru copii ,, Cărăbuș” din Brăila. Am renunțat la multe lucruri, chiar și la cel mai important spectacol al teatrului ,,Maria Filotti” din ultimele decenii, „Chira Chiralina” în regia brăilencei, doamna Cătălina Buzoianu, spectacol cu care am participat la cele mai importante festivaluri de teatru din țară și străinătate: Franța, Marsilia. Am renunțat la o lume a comediei, tragediei și dramei și am intrat brusc în lumea basmului, în lumea
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
doar prin încărcătura afectivă, ci și prin participarea la mecanisme discursive. Contextul mai larg în care se produce acest tip de focalizare pune în evidență intenția vorbitorului de a da proeminență discursivă protagonistului, nu acțiunii: A: eram în brăila↓ sînt brăileancă↓ și ă# timpurile care le trăim acuma le-am trăit io atunci în brăIla. TOT așa cu criza asta financiară↓ cu LIPsuri multe. era cinci mii de lei un chil de mălai. cinci mii de lei un biLET de tramVAI
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
el fiind mezinul. Tatăl său, Ion, era tipograf de meserie, iar mama, Sofia, casnică. La vârsta de patru ani, a rămas orfan de tată și viața a devenit și mai grea pentru familie. Este căsătorit din anul 1953, cu o brăileancă (Emilia) și are doi fii și trei nepoți. Studii A urmat Școala primară Nr. 1 și a intrat la Liceul Comercial "Petre Bancotescu" din urbea natală, pe care îl absolvă în anul 1951, obținând calificarea de "Tehnician în specialitatea Evidența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sforțau să arate bine. Astăzi, singurul talent al vedetelor care ne invadează este că sunt dispuse să facă sex cu cât mai mulți oameni și în fața camerelor de luat vederi. Trăim vremuri în care starletele porno - tot felul de Sexy Brăilence - sunt la putere. La televiziuni sau în presa scrisă care are cele mai mari tiraje, adică în ziarele tabloide. (Acestea din urmă, neavând un CNA care să le taie avântul, sau transformat în publicații dea dreptul porno - iar oamenii nu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de poezie am bătut zeci de kilometri... Cândva pe la Iași, alături de Laurențiu Ulici, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, pe la Galați cu Ioan Flora ne regăsim în ramele unor fotografii care au devenit rame cu umbre... Deși ești, ceea ce zic cântecele, o "brăileancă negricioasă" ai dat mereu culoarea acelor imagini... Cu siguranță literatura română merita, de mult, un premiu Nobel: L. Rebreanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu. Marin Preda, Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu și alții... Cazul insulinei lui Paulescu, cazul Hertei Müller
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de poezie am bătut zeci de kilometri... Cândva pe la Iași, alături de Laurențiu Ulici, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, pe la Galați cu Ioan Flora ne regăsim în ramele unor fotografii care au devenit rame cu umbre... Deși ești, ceea ce zic cântecele, o "brăileancă negricioasă" ai dat mereu culoarea acelor imagini... A.B.Următoarea mea carte de interviuri (în care se va găsi și acest dialog) are ca temă principală prietenia literară. Dacă ar fi să dăm timpul înapoi, ce perioada ați retrăi? Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dintr-o carte de poezie a poetului Mărășanu, încă din 1984, dar nu știa că e o cetate. În confuzia asta a cantonat și Fănuș un timp: credea că e vorba de o iubire pătimașă și clandestină cu o trupeșă brăileancă, pentru că în poezioara cu pricina, intitulată chiar Enisala, mărturisesc astfel: Am iubit la Enisala / fata mării Polimnia! / Toată vara, toată vara / Îmi surâse cununia, / Dar spre toamnă goală-i sala / Mării; sună trist pustia. / Și-am lăsat la Enisala/ Inima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
zic acum. Ce mai știam eu despre această mașină străveche era că ea participase și la "revolusie", la Odesa... Așa și declara: Când veneam revolusion, plecam la Ibraila și luam Mița..." că o lua pe Mița de nevastă, adică, o brăileancă de-alea... nu mai spun... și care învățase repede armenește... Cică-l iubea tare pe armean, fiindcă în tinerețe ea fusese "damă" la un stabiliment din orașul faimos din stânga Dunării. Iar Garabet știa... Nu auzisem, încă, de Romeo și Julieta
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
fiind după spusele bunicului de a-și trăi viața în credință, iubire și demnitate. Bunicul a știut s-o facă, la fel și bunica, mintea și sufletul meu de copil identificând adesea acele vremuri cu o melodie celebră în interpretarea brăilencei Ștefania Stere, „Ce văzui pe Călmățui” și vine, evident, răspunsul în ecou: - Oare, copilăria mea ? - Oare, doar o parte din rădăcinile mele ? - Oare, credința, iubirea, demnitatea ? - Sau totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de profunzimea realismului nostru pragmatic. Poate de aceea am învățat să accept provocările vieții și mi-am educat în tihnă trăirile, așteptările, speranțele. Uneori am impresia că vibrațiile noastre interne comunică în același registru emoțional. Poate și pentru că amândouă suntem brăilence, ne-am născut și-am trăit în același mediu concitadin, însă viața a făcut să ne întâlnim aici, la Pașcani. Cu siguranță bunul Dumnezeu știa că în acest puzzle divin voi avea nevoie de o piesă rezonantă amintirilor mele, a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fiind după spusele bunicului de a-și trăi viața în credință, iubire și demnitate. Bunicul a știut s-o facă, la fel și bunica, mintea și sufletul meu de copil identificând adesea acele vremuri cu o melodie celebră în interpretarea brăilencei Ștefania Stere, „Ce văzui pe Călmățui” și vine, evident, răspunsul în ecou: Oare, copilăria mea ? Oare, doar o parte din rădăcinile mele ? Oare, credința, iubirea, demnitatea ? Sau totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de profunzimea realismului nostru pragmatic. Poate de aceea am învățat să accept provocările vieții și mi-am educat în tihnă trăirile, așteptările, speranțele. Uneori am impresia că vibrațiile noastre interne comunică în același registru emoțional. Poate și pentru că amândouă suntem brăilence, neam născut și-am trăit în același mediu concitadin, însă viața a făcut să ne întâlnim aici, la Pașcani. Cu siguranță bunul Dumnezeu știa că în acest puzzle divin voi avea nevoie de o piesă rezonantă amintirilor mele, a celor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acestui loc în care nu se întâmplă nimic de sute de ani, aștept să vii și să-mi spui după prima noapte petrecută împreună dacă sunt la fel de gingașă ca acum 31 de ani, de apetisantă și sexy, însumând toată feminitatea brăilencelor la un loc, tot misterul feminin devastat de fericire, ruina unei tinereți-cetate, a frumosului și simplității, poezie-vie, bibeloul de porțelan al lui Minulescu, poetul nostru preferat din liceu, Mioara este o zădărnicie a lumii, o fatalitate vie care va muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
moartea. De necrezut cum putea să sune Sonata în tren major pentru gări și orchestră, compusă din doi harpiști care ciupeau corzile fumurilor așteptând trenul, suflătorul la tubă, neîndemânatic, pentru că îi zbura știma de pe pupitru, probabil înmărmurit la vederea atâtor brăilence frumoase sau din cauza stării pe care ți-o dă tuba, aceea de a o înclina exact spre zarea dincotro mirosea a Haydn, Brahms și Bach, apoi viola da gamba, la care plângea o fată, urâtă și de arcuș și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
hotărî balotajul de pasiuni, cu drept de alternare al vizionării tabloului atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, neîncetat! Se va ști astfel că asceții au acceptat dizidența și exilul din lașitate, orbiți de frumusețea femeii brăilence pe care n-au putut-o avea, Dumnezeu fiind mai ușor de cunoscut decât aceste dropii de Bărăgan, mai repede prinse decât aceste fiice ale Iadului cu trup divin, stoicii, reflectând de asemenea la cauza neputinței lor de a înrobi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trup divin, stoicii, reflectând de asemenea la cauza neputinței lor de a înrobi o asemenea frumusețe și de a o păstra, efectul fiind tentativa de a descifra cauza neputinței lor care va crea alt efect al renunțării, cauzalitate pentru... frumoasa brăileancă știind să propage asemenea unde în creierele bărbaților. Își poartă frumusețea cu mândrie, provocând tot timpul și pe străinii care pleacă cu imaginea și mirarea creată de ea, tranzitând-o pe toate meridianele și pe localnici care se simt uciși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
continentele. Scânteile au fost diferite ca intensitate, hotărându-se ca fiecare țară să-și creeze aprindere autohtonă, cu legi severe împotriva traficului ilegal de aprindere Made in Brăila și mai ales pentru drogul de mare risc pe care-l inoculau brăilencele prin prezența lor. Se mai ivise peste noapte dreptul de a inventa și alte modalități de aprindere, homosexuală sau heterosexuală, cea a pedofililor nu era luată în seamă, ca și celelalte de altfel, dar aprinderea călcâielor vreunui român după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sau a unui prun; cu rachiu și frunze de bujor roșu, În care s-a plămădit rădăcină de rodie; cu vin roșu fiert cu cărbune, cu sare sau scorțișoară. Ceaiuri din frunze de barba ursului, cozi de bostan, rădăcini de brăileancă, de bujor roșu, de busuiocul câmpului, de captalan, cimbru, flori de cireș, frunze de coacăze, flori de gălbenele, cu volbură, tătăneasă, iarbă mare, iederă, lămâie, lemnul Domnului, flori de liliac, de mac, cu mătcuță, frunze de nuc, cu pelin, sunătoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe zi, timp de o lună. Frecții cu tinctură de urzică (macerată În alcool de 40-60ș, timp de o săptămână), timp de o lună. Spălări pe cap cu fiertură din coajă de arin, de salcie pletoasă, rădăcină de boz, de brăileancă, de brusture, cu busioc, captalan, cătină, cățușnică, de frunze de cânepă, coada calului, cosița fetei, crucea pământului, curpeni de pădure, duminicuță, foi de dafin, stroh de fân, iarbă mare, iederă, măr dulce (frunze și flori), coajă de mesteacăn pletos, sevă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]