20 matches
-
fost includerea în programul TÂRGULUI INTERNAȚIONAL DE CARTE ȘI MUZICĂ LIBRIS BRAȘOV 2013 - la a x-a sa desfășurare-a Ligii Scriitorilor Brașov cu lansarea cărții INSCRIPȚIE PE TIMP a poetei Viorica Popescu. O altă mare împlinire așteptată de toți brașovenii a fost apariția revistei literare CLAVIATURI, serie nouă, - singura de acest gen din Țara Bârsei.Colectivul redacțional -C-tin Bihara, Gerge Echim, Cornel Vlad -toți membri ai ligii brașovene- polarizează în jurul revistei oameni de condei cu har și dragoste pt. poezie
LIVEZI ÎNFLORITE ÎN GRĂDINA LIGII SCRIITORILOR BRAŞOV, ARTICOL DE VIORICA POPESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Livezi_inflorite_in_gradina_al_florin_tene_1373390614.html [Corola-blog/BlogPost/343480_a_344809]
-
școlile din provincie avea și dascăl de grecește. De la o vreme, învățarea științelor capătă un loc mult mai mare, și prin stăruințele mitropolitutului Moldovei Iacob al II-lea întreg învățământul suferă o schimbare spre modernitate în această țară. De mult, brașovenii, negustori și meșteșugari înstăriți, aveau o școală pe langă biserică lor, a Sf. Nicolae din Schei (prima școala românească, înființată în 1495, n.r.).Episcopul Petru Pavel Aaron are meritul cel mare că a deschis în Blaj cele dintâi patru școli
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Cultură, spectacole, evenimente Trooper & Travka La clubul Rockstadt din Brașov formația Trooper a venit în turneul Rock Jukebox, iar Travka - să sărbătorească împreună cu brașovenii aniversarea a 10 ani de existență! În seara Jukebox am avut o surpriză minunată - Blînd Spirits, formația care a cîntat în deschiderea trupei Trooper, despre care știam deja că șunt profi și cîntă fain, dar despre Blînd Spirits nu știam
Trooper amp; Travka by http://www.zilesinopti.ro/articole/2255/trooper-travka [Corola-blog/BlogPost/99507_a_100799]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > CE BLESTEM!... Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Sergentul Dodoloanță, ordonanța colonelului Dodoloi, citește gazeta „SPORTUL”. - Au să vadă stele verzi, brașovenii... Îi terminăm! Oltenii sunt tari. Gata, cupa e-a noastră. Ura!!!... (Vrea să dea un telefon. Ușa biroului se deschide brusc și intră ca o vjelie colonelul Gogoloi) - Sergent Dodoloanță! - Ordonați. - Mapa de corespondență. - Poftiți (îi întinde un dosar voluminos
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_blestem_.html [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
afară din oraș și nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi cu căvăfiile noui, mahalaua, Steli, a Udricanilor, a Sfintei Vineri, a Lucacilor, a Sfântului Ștefan și altele în dreapta, în stânga și înainte, înfățișează
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
și meseriașii Brăilei își trag numele câteva străzi ale orașului. Găsim astfel în planurile vechi ale lui din prima jumătate a secolului al XIX-lea, strada Brașoveni, după negustorii români din Șcheii Brașovului așezați în Brăila și vânzând marfa numită „brașovenie” (obiecte de metal, țesături, pălării, lăzi brașovenești etc.). O altă stradă se numea Cojocari, deoarece aici locuiau cojocarii. O a treia Cavafi, după cei ce făceau încălțamintea de rând iar o a patra Zidari. Dezvoltarea economică a Brăilei din perioada
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Brașov, în ziua alegerilor locale. Mii de persoane traversează orașul scandând lozinci, apoi devastează sediul Comitetului județean de partid, pe fațada căruia scriu lozinci anticomuniste. 62 de muncitori sunt arestați și expulzați în mai multe orașe din țară. Solidarizare cu brașovenii a Doinei Cornea și a fiului său Leontin Juhasz, a unui grup de studenți (Marian Bia) și a unor sindicaliști din Zărnești (Mihai Torje, Marin Brâncoveanu, Marian Lupou), care sunt arestați și anchetați.
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
și chiar cu mărunțișuri. De altfel, în secolul trecut, o serie de ramuri comerciale s-au desprins de cârciumărit, fără ca o separație completă să se producă până la primul război mondial. Una, desprinsă încă în prima jumătate a secolului, a fost „brașovenia”, înțelegându-se prin aceasta comerțul cu mărfuri de Brașov, sau, în general, din apus (în principal fierărie). Amintim astfel firma „Frații Stănescu” (de pe la 1855), pe cea a lui Dimitrie Moțoiu (1878), firma „Chițu și Iosifescu”, etc. Paralel cu „brașoveniile” activau
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
fost „brașovenia”, înțelegându-se prin aceasta comerțul cu mărfuri de Brașov, sau, în general, din apus (în principal fierărie). Amintim astfel firma „Frații Stănescu” (de pe la 1855), pe cea a lui Dimitrie Moțoiu (1878), firma „Chițu și Iosifescu”, etc. Paralel cu „brașoveniile” activau și „lipscaniile" (împărțite în „lipscani de lux" și „bogășieri"), profilate mai ales pe manufactură, stofe, țesături. Apoi au apărut câteva magazine de stofe sau de pânzeturi, băcănii, etc. A continuat să funcționeze târgul săptămânal lunea (după 1848). Cele mai
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
au acordat mai multe privilegii comerciale brașovenilor și locuitorilor bârsani. De la Brașov proveneau mărfuri de calitate, așa numitele "brașoveníi", apreciate chiar însuși [[papa Honoriu al III-lea]], care printr-o diplomă îi scutea pe locuitorii acestei țări de vămi. Ulterior, brașoveniile au devenit produse de referință, orașul din care proveneau cunoscând o prosperitate excepțională. În secolul XVIII, în Brașov existau aproape 50 de bresle. O dată cu sporirea cuantumului vămilor și a obligațiilor, s-au înmulțit traversările clandestine ale munților, cu mărfuri ori
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Ioan V. Socec s-a refugiat de la vârsta de 18 ani în Țara Românească, evitând astfel să fie încorporat în armata revoluționară maghiară. Ajuns în București, a lucrat timp de opt ani ca angajat al librăriei negustorului de articole de „brașovenie” George Ioanid, unde, după ce a deprins tainele meseriei de librar, a preluat conducerea secției de librărie a lui Ioanid. După ce a ajutat la dezvoltarea afacerii lui Ioanid, I. V. Socec a rupt colaborarea cu acesta, pentru a-și înființa propria
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
viitor, va depune omagiul, indiferent de greutățile pe care le-ar fi întâmpinat. Primind scrisori de credință de la Ștefan, regele i-a cerut domnului ca să-l vestească cu 7 luni mai înainte, când vrea să depună omagiul. Relațiile bune cu brașovenii, de unde-și procura arme, ne arată că domnul urma să se împace cu Matei. În urma prinderii și executării lui Petru Aron, nu mai exista nici un motiv care să împiedice relațiile de bună vecinătate cu Ungaria. Atacarea Țării Românești, al cărei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul cum intenționau să îi încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, dintre cei de drept comun, o parte dintre aceștia fiind delatori ori provocatori. Un astfel de personaj le inculcă unor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
categoric întreaga perioadă anterioară lui Mihai Viteazul. Ilustrațiile ample și eroizante reluau aceleași momente-cheie din manual: lupta de la Vaslui, movila lui Burcel, povestea Vrâncioaiei. Lor li s-a adăugat bătălia din Codrii Cosminului și, în plus, o inedită compoziție despre brașovenii care, dintr-un dublu imbold de solidaritate și precauție, îi trimiteau arme domnitorului moldovean, pentru ca astfel "să trăiască și să muncească în liniște, în prietenie"48. Același portret inspirat de tabloul lui Costin Petrescu, dar adaptat unei scene de luptă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul în care intenționau să-i încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, din rândurile celor de drept comun, o parte dintre aceștia fiind delatori ori provocatori. Un astfel de personaj le
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai târziu, importul să crească la 27.255.196, iar exportul - la 32.651.078 lei. în 1833, importul Munteniei era de 29.053.560, iar exportul de 37.913.931 lei. Importul cuprindea, în ordinea valorilor, „lipscănie, băcănie, bumbăcărie, brașovenie, abagerie, fierărie, bogăserie, cojocărie, cavafie. Cum englezii au adus marfa mai ieftină, ceilalți negustori au trebuit să scadă prețurile la mărfurile similare. Dintre produsele de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli, orz, ovăz
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
colectiv ca să hrănim trei găini private ouătoare, făceam avorturi, făceam bancuri. Alții, foarte puțini, făceau greva foamei, scrisori la Europa Liberă, proteste la Comitetul Central. Alții răspândeau mici manifeste. Alții plasau „șopârle” în texte sau filme. Alții aveau rude între brașovenii revoltați. Alții aveau rude în străinătate. Greu să scapi din rețeaua de complicități și să trăiești ca un nufăr neurmărit și neurmăritor, să nu ai dosar la „Cooperativa Ochiul și Timpanul”, cum îi spuneam noi. Regimurile totalitare tocmai asta vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
procent de două cifre din piața din Romania (un raport foarte bun, având în vedere competiția existentă). Dacă ne referim la categoriile ne-exploatate încă, vom întâmpina cu plăcere orice brand nou românesc și îndrăzneț”. Pe piața românească de tablete, brașovenii de la Allview dețin 25% aflându-se la egalitate cu Samsung ca număr de unități vândute, dar nu și la valoare. O tabletă Allview se comercializează și la 279 de lei, pe când o tabletă Samsung are un preț de pornire de
Vești bune 2014: vânzările de produse electronice autohtone vor crește by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50442_a_51767]
-
de presupus una sau două un pic mai arătoase, 80 de sudiți (supuși străini), aceștia existenți (în număr de 8) și în Humulești, niște dughene pentru meseriile timpului (alt recensământ, de la 1830, le detaliază: ciubotării, tălpălării, boiangerii, cojocării, băcălii, precupii, brașovenii, bărbierării, croitorii etc.), 30 de crâșme (identificate tot de recensământul de la 1830) etc. Fălticeniul, cu ulița Rădășenilor, unde a locuit și Sadoveanu câțiva ani mai târziu la începutul vieții sale conjugale, cu horbotă de praf vara la trecerea căruțelor, animalelor
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
piatra de temelie' pentru începuturile istoriei la Breaza. De atunci și până în prezent (când se împlinesc 500 de ani de existențăă se poate vorbi despre comunitatea brezenilor, despre o notabilă așezare prahoveană. Mai mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]