22 matches
-
o dramă interioară ce se poate transforma în logonevroza. Această afectează întreaga personalitate a subiectului și prezintă o simptomatologie mai complexă. În aceeași categorie a tulburărilor de ritm și cadența se înscriu tahilalia (vorbirea într-un tempou prea rapid) și bradilalia (vorbirea într-un tempou exagerat de rar). Întîrzierile în dezvoltarea generală a vorbirii se întîlnesc la acei copii care nu reușesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vîrsta respectivă. Astfel de fenomene apar sub forma unui vocabular sărac
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a tulburărilor de limbaj prin raportare simultană la criteriile anatomo‑fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic. Astfel, sunt identificate următoarele categorii de tulburări: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia și dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit‑scris: dislexia‑alexia și disgrafia‑agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de evoluție, bâlbâiala fiziologică, dislexia‑disgrafia de evoluție; - sindroame extrinsece limbajului și vorbirii - afectează rostirea prin interesarea laturii instrumentale a limbajului (malformații periferice structurale, leziuni periferice motorii sau senzoriale, leziuni subcorticale); formele de manifestare sunt dislalia, disartria, disritmia (bâlbâiala, tahilalia, bradilalia); - sindroame intrinsece limbajului și vorbirii - caracterizate printr‑o simptomatologie de tip afazic, datorată unor leziuni la nivelul structurilor cortico‑subcorticale ale elaborării ideaționale a limbajului; în aceste condiții, limbajul și vorbirea sunt de tip disfazic (sindromul disintegrativ) sau de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
piloși ai genelor sau glandelor sudoripare; poate fi eritematoasă, parazitară, seboreică sau ulceroasă. boală genetică - manifestare patologică legată de o mutație genetică sau cromozomială transmisă de‑a lungul mai multor generații sau apărute în celulele germinale ale unuia dintre părinți. bradilalie - face parte dintre tulburările de ritm ale vorbirii și constă în încetinirea ritmului vorbirii datorită căreia expresia verbală devine greoaie, lentă, tărăgănată, iar adeseori cuvintele sunt pronunțate silabisit; apare de regulă în intoxicații cronice, stări confuzive, encefalite cronice, stări demențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inhibitori selectivi și neselectivi ai recaptării serotoninei, IMAO, triptofan, simpatomimetice, antidepresive ciclice, meperidină, dextrometorfan, litiu ciproheptadină Tabelul 20. - TOXIDROMUL SEDATIV-HIPNOTIC SEMNE COMUNE CAUZE TOXICE TRATAMENT • hipotensiune • bradipnee • hipotermie ¾ benzodiazepine ¾ barbiturice ¾ meprobamat naloxon flumazenil -alcalinizarea 23 • depresia statusului mental • ataxie • hiporeflexie • bradilalie • confuzie ¾ opiacee ¾ antipsihotice ¾ anticonvulsivante ¾ etanol urinii Măsuri de decontaminare 1. Decontaminarea externă Decontaminarea ochilor • irigare abundentă cu soluție salină izotonică timp de 20-30 minute. Nu se utilizează soluții acide sau alcaline. • consultul oftalmologic de urgență, pentru substanțe corozive sau vezicante
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
întregii colectivități, fiind urmat de perioada când subiecții selectați, cu deficiențe de limbaj, vor fi examinați individual.) Tulburările de limbaj se împart în: • tulburări de articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de limbaj, va trebui să repetăm că această carte nu se substituie cursurilor de oligofrenologie, tiflologie, surdologie, logopedie etc. Ea nu se ocupă decât de fundamentele psihologiei speciale, așa că
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este și ea discutabilă: este vorba despre dizartrie. Pentru că aspectul de pronunție este doar un simptom din cadrul sindromului care caracterizează această tulburare, preferăm s-o analizăm în cadrul 4. tulburări complexe. Tulburările de ritm și fluență a vorbirii a) tahilalia și bradilalia • tahilalia este "tulburare de limbaj caracterizată printr-un vorbit rapid, precipitat, cu debit mare de cuvinte"133; • bradilalia constă în "ritmul lent de articulare a cuvintelor, care se întâlnește în unele boli nervoase (sinonim: bradiartrie)"134. Nici tahilalia și nici
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
care caracterizează această tulburare, preferăm s-o analizăm în cadrul 4. tulburări complexe. Tulburările de ritm și fluență a vorbirii a) tahilalia și bradilalia • tahilalia este "tulburare de limbaj caracterizată printr-un vorbit rapid, precipitat, cu debit mare de cuvinte"133; • bradilalia constă în "ritmul lent de articulare a cuvintelor, care se întâlnește în unele boli nervoase (sinonim: bradiartrie)"134. Nici tahilalia și nici bradilalia nu pot fi semnalate drept "deficiență" decât dacă depășesc sever fluctuațiile obișnuite ale vorbirii normalului. Vorbirea rapidă
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
tahilalia este "tulburare de limbaj caracterizată printr-un vorbit rapid, precipitat, cu debit mare de cuvinte"133; • bradilalia constă în "ritmul lent de articulare a cuvintelor, care se întâlnește în unele boli nervoase (sinonim: bradiartrie)"134. Nici tahilalia și nici bradilalia nu pot fi semnalate drept "deficiență" decât dacă depășesc sever fluctuațiile obișnuite ale vorbirii normalului. Vorbirea rapidă, "cu debit mare de cuvinte" poate apăre chiar și la copiii foarte inteligenți, care "gândesc mai repede decât se pot exprima". Ca să spună
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
intenționează, se precipită. Uneori această nerăbdare se poate transforma în bâlbâială. Vorbirea lentă poate să apară la copiii pentru care gândul și exprimarea au nevoie de un timp mai îndelungat spre a se sincroniza. Fără a fi un semn diagnostic, bradilalia poate să reprezinte o suspiciune de întârziere mintală. b) balbismul, logonevroza Balbismul (bâlbâiala) este o "perturbare a elocuțiunii, caracterizată prin ezitare, repetare sacadată, pauze penibile și chiar împiedicare completă a facultății de a articula. Balbismul este o tulburare frecventă la
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
silicoză. Examenul psihiatric evidențiază un deficit de abstractizare și generalizare (40,35%), deficit de analiză și sinteză, deficit global al cunoașterii, dificultăți de inserție socio-familială. Alături de acestea s-au mai constatat sugestibilitate crescută, infantilism În comportament, inerție psiho-afectivă, mitomanie, bradipsihie, bradilalie. Încadrările În gradele de oligofrenie conform studiului nostru au fost următoarele: * Intelect de limită - 13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
determinând deseori pierderea cunoștinței (Martin, 2005). BRADIKINEZIE (< fr. bradykinésie, cf. gr. bradys - lent, kinesis - mișcare) - Dificultate de inițiere a mișcărilor voluntare, acestea fiind anormal de lente, consecința unor tulburări psihice sau, în unele cazuri, tulburări neurologice (encefalită, boala Parkinson etc.). BRADILALIE (< fr. bradylalie, cf. gr. bradys - lent, lalein - a vorbi) - Ritm anormal de lent în articularea cuvintelor, cu intervale mari între cuvinte, forma sa extremă fiind bradifazia. Această afecțiune este tratată printr-un sistem de exerciții speciale care vizează organizarea ritmului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de 22 cazuri, elevi între clasele V-IX, în măsura în care, din punct de vedere al vârstei, s-au încadrat ca puberi și care, din punct de vedere al tulburării de limbaj, au fost diagnosticați astfel: 16 cazuri bâlbâială tonoclonică, 2 cazuri bradilalie, 2 cazuri logonevroză tonică și aftongie, 2 cazuri tahilalie. Din punct de vedere al sexului, repartiția este prezentată astfel: 16 băieți și 12 fete. La 15 cazuri s-a constatat o logonevroză severă, iar celelalte șapte cazuri cu alte manifestări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asurdizarea sonorelor precum și tendința de a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau dobândite postoperator; bâlbâieli caracteristice prin tulburări convulsive ale vorbirii, însoțite uneori și de mișcări aritmice ale mâinii, capului sau piciorului (sinchinezii). Și din această categorie de tulburări se disting mai multe aspecte ca: tahilalii (fără greșeli de construcție gramaticală), bradilalii (încetinit ca ritm, prelungește vocalele) și lentorism, foarte frecvent la preșcolari (ritm accelerat cu greșeli de construcție gramaticală + respirație deficitară). În unele cazuri întâlnim ecolalie și idioglosia, ceea ce face imposibilă înțelegerea. Etiologia fiind complexă și metodica noastră de corectare trebuie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se joacă, nu vorbesc, au o stare de apatie, uneori acceptă o formă de joc stereotipă, nu creează. Se acomodează greu la cerințele învățăturii, efortul școlar îi epuizează, înregistrează insuccese la învățătură, gândirea își pierde plasticitatea. Aceștia prezintă bradipsihie și bradilalie (mai ales în urma encefalitei epidemice), apar și elemente de parkinsonism (tremurări ale capului, mâinii) însoțite de transpirații reci, uneori de o vasodilatație, alteori vasoconstricție. La aceștia vorbirea și gândirea sunt vâscoase, adesea predomină inhibiția, dovadă a slăbiciunii scoarței cerebrale după
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
distincte, care pot fi învățate, în scopul de a trata unele tulburări în etiologia cărora sunt bănuiții factori psihosociali. Ținând seama de specificul psihoterapiei, această metodă se folosește de către logoped cu precădere la combaterea unor tulburări reactive ca: bâlbâială, tahilalie, bradilalie, mutism electiv. În cele ce urmează ne vom referi la folosirea unor elemente de psihoterapie în cedrul tratamentului bâlbâiților, al dislalicilor și al dislexico disgraficilor. Psihoterapia și bâlbâiala Începând cu Liebmann, părerea că bâlbâiala are în primul rând cauze psihice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
16 preadolescenți (13 băieți și 3 fete) și restul adolescenți (16 băieți și 8 fete). Pe categorii de defecte, sexe și vârste lotul se împarte astfel: Preadolescenți - 13 băieți și 3 fete = bâlbâială tonoclonică; Adolescenți - 4 băieți = tahilalie; 1 băiat = bradilalie; 5 băieți = bâlbâială tono-clonică; 6 băieți = dislalie (sigm.+naz.) = total 16 băieți și 2 fete = bâlbâială tonoclonică; 6 fete = dislalie = total 8 fete. Total = 24 adolescenți. Priviți numai din punct de vedere al defectului (adolescenți și preadolescenți), au întrunit numărul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate: latura instrumentală a limbajului; vorbirea rostită. Literatura mai arată că cei cu vechi deficiențe psihice, ca urmare a leziunilor ce au avut loc în sistemul nervos central au vorbirea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]