77 matches
-
le invoci. - Medicina a apărut ca practică în cadrul religiei, prin vraci. De aceea mai întotdeauna a fost, direct sau indirect, legată de religie. Nu cred că ai dreptate. Religia creștină are un amestec în medicină poate mai mare decât aceea brahmană. Însă în alt sens. Un preot creștin așteaptă „revelația Divină”. Dumnezeu îi sugerează ce și cum să afle. Orice deducere din aproape în aproape, așa zisa metodă filosofică, este dezavuată de Biserică deoarece este ignorat astfel aportul divin din cunoaștere
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Soarele este în centrul sistemului solar (de unde conceptul de heliocentrism) se găsesc în unele texte vedice scrise în India antică. Yajnavalkya (secolele al IX-lea-al VIII-lea î.e.n.) credea că Soarele este "centrul loka-urilor". În textul său astronomic "Shatapatha Brahmana", el afirmă: Unii interpretează aceasta prin afirmația că Soarele este staționar și deci Pământul se mișcă în jurul lui, dar alții afirmă că termenii nu au un înțeles atât de clar. Aceasta va fi elaborată într-un comentariu ulterior, "Vishnu Purana
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
spune și că a măsurat cu precizie distanțele relative de la Soare și Lună la Pământ ca fiind de 108 ori diametrele lor, aproape de rezultatele moderne de pentru Soare și pentru Lună. El a descris un calendar solar precis în "Shatapatha Brahmana". "Aitareya Brahmana" (2.7) (secolele al IX-lea-al VIII-lea î.e.n.) afirmă și că: În secolul al IV-lea î.e.n., Aristotel a scris că: Motivele pentru această plasare erau filosofice, bazate pe elementele clasice, și nu științifică; focul era
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
că a măsurat cu precizie distanțele relative de la Soare și Lună la Pământ ca fiind de 108 ori diametrele lor, aproape de rezultatele moderne de pentru Soare și pentru Lună. El a descris un calendar solar precis în "Shatapatha Brahmana". "Aitareya Brahmana" (2.7) (secolele al IX-lea-al VIII-lea î.e.n.) afirmă și că: În secolul al IV-lea î.e.n., Aristotel a scris că: Motivele pentru această plasare erau filosofice, bazate pe elementele clasice, și nu științifică; focul era mai prețios
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
primei perioade a religiei hinduse"”. Este derivat de la „vid-”, „a ști” în sanscrită. Ar putea fi însă derivat din cuvântul proto-indo-european "*weid-", care înseamnă „a vedea” sau „a cunoaște”. Textele vedice sunt grupate în mod tradițional în patru categorii : Samhite, Brahmane, Aranyake, și Upanișade. Acest grup de texte este numit „"shruti"” (sanscrită : "śruti"; „ceea ce e auzit”). Din timpuri postvedice s-a considerat a fi înțelepciune revelată, spre deosebire de alte texte, cunoscute, în mod colectiv, drept „"smriti"” (sanscrită "smṛti"; ceea ce e amintit), texte
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
literature." "Aceste clasificări adesea nu sunt susținute din motive formale sau lingvistice : Nu există o singură colecție, scrisă într-o singură perioadă de timp, ci mai multe, transmise de diferite școli vedice; Upanișadele... uneori nu se pot distinge de Aranyake...; Brahmanele conțin și straturi mai vechi de limbaj, atribuit Samhitelor; există mai multe dialecte și tradiții locale proeminente ale școlilor vedice. Cu toate acestea, este recomandată păstrarea categorizării lui Max Müller, deoarece se bazează pe tradiția indiană, respectă succesiunea istorică și
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
succesiunea istorică și pune accent pe actualele ediții, traduceri și monografii ale literaturii vedice." Michael Witzel afirmă despre sutrele rituale, considerate „smriti”, dar care aparțin Vedelor târzii în limbaj și conținut, că ar face parte din textele vedice. Lucrări precum Brahmanele, Aranyakele și Upanișadele interpretează de multe ori rituaurile și politeismul Samhitelor de o manieră filozofică și metaforică, cu scopul de a explora concepte abstracte precum Absolutul (Brahma) și sufletul sinelui (Atman); Upanișadele târzii discută și despre Lordul (Zeu) Ishvara. În
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
doar la ofrandele Soma. Există două revizuiri ale acestei Vede, cunoscute ca Yajur-Veda „albă” și cea „neagră”. Originea și semnificația acestor denumiri nu sunt clare. Yajur-Veda „albă” conține doar versurile și incantațiile necesare sacrificiului, în timp ce explicațiile se află în altă Brahmana. Este foarte diferită de Yajur-Veda „neagră”, care conține și explicații, de multe ori imediat după veruri. Au supraviețuit patru revizuiri majore ale Yajur-Vedei negre, toate cu același aranjament, dar diferențiându-se în aspecte precum discuția individuală a ritualurilor, fonologie și accent
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
Atharva-Veda, și a fost identificată mai târziu cu realitatea absolută (brahman), în "Taittitrīya Upanishad". În a treia sa secțiune, Atharvaveda conține mantre utilizate în ritualuri nupțiale și mortuare, precum și privind monarhia, rivalele feminine și Vratya (în stilul de proză al Brahmanei). Gavin Flood comentează relativa târzie recunoaștere a Atharva-Vedei în felul următor : „"La început existau doar trei preoți corespunzători primelor trei Samhite, deoarece Brahmanul ca supraveghetor al ritualurilor nu apare în Rig Veda, ci este incorporat doar mai târziu, arătându-se
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
fiind în centrul preocupărilor religioase. Hinduismul brahmanic a luat naștere din credința că jertfele de animale erau necesare a se face în mod repetat, pentru a se menține ordinea în Univers și în societate. Scrierile de bază ale hinduismului brahmanic - Brahmana (comentarii brahmanice) descriu rolul și importanța sacrificiului pentru viața religioasă. S-a ajuns la diminuarea credinței în zei, considerați muritori căci viața lor era dependentă de sacrificiile aduse de oameni. Astfel, s-au impus preoții (brahmanii), care au ajuns să
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
lui Euclid și ale altor predecesori. Imperiul Roman, care a preluat întrega cultură și civilizație greacă a produs buni ingineri dar slabi matematicieni. Distrugerea Bibliotecii din Alexandria a reprezentat o altă pagină neagră în istoria științei și culturii. Scrierea "Shatapatha Brahmana" (secolul al IX-lea î.Hr.) conține nu numai ritualuri religioase, ci și referitoare la construcții geometrice. La fel și în textele "Sulbasutra", cele mai vechi având aproape 3 milenii, găsim rețete geometrice privin construcția templelor și altarelor. Deși aveau forme
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
un eveniment epocal. S-au avansat următoarele teorii în privința datei războiului Mahabharatei: Reconstrucția istoriei se bazează și pe detaliile textelor antice. Din punct de vedere lingvistic textele vedice pot fi clasificate în șapte straturi cronologice ca Rig vedice, Mantra, Samitha, Brahmana, Sutra, cele Epice(epopeice - Ramayana și Mahabharata) și Paninice. Cea de a doua perioada, cea a limbajului Mantra, include atât mantrele cât și limbajul prozei textelor (Paippalada și Shaunakiya), Rigvedei , Samitha(ce conține 75 de mantre ce nu se regăsesc
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
Aceasta este perioada începutului Epocii de fier indiene în nord vestul Indiei, ce corespunde , și regatului , ce datează din sec 10 îen aproximativ. Perioada prozei Samitha marchează începutul strângerii și codificării canoanelor vedice. O schimbare lingvistică importantă este pierderea . Textele Brahmana(comentarii ale mantrelor și ritualurilor) ale Negre aparțin acestei perioade. Arheologic, din jurul anului 900 îen corespunde acestei perioade, cât și schimbarea centrului politic din regiunea Kuru către pe Gange. Mahabharata este una din cele mai importante scrieri hinduse, o dovadă
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
în antichitate geometrilor Egiptului, Babilonului, Indiei și Greciei. Primele documente ce dovedesc aproximări ale acestui număr datează din preajma anului 1900 î.e.n.; acestea sunt 25/8 (Babilon) și 256/81 (Egipt), ambele aproximări de 1% ale valorii reale. Textul indian "Shatapatha Brahmana" dă pentru π valoarea 339/108 ≈ 3,139. Biblia evreiască pare să sugereze, în Cartea Regilor, că π = 3, aproximare semnificativ mai slabă decât alte estimări disponibile la momentul scrierii ei (600 î.e.n.). Interpretarea pasajului este în discuție, unii considerând
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
păstra mereu - sau până când se va Întâmpla o nenorocire, adică peste numai câteva ore. Autocarul o porni mai departe, roțile sale rostogolindu-se acum pe Drumul Birmaniei, o șosea cu două benzi, pavate grosier, pe care-o Împărțeau cu vacile brahmane, atât cu cele din specia hoinară, cât și cu cele Înjugate la căruțe. Prietenii mei priveau noul peisaj. Dealurile erau acoperite cu ridicături mai mici care ieșeau În afară ca niște furuncule. Pe câmpuri erau tot felul de șoproane pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
indo-europenii, doar indo-iranienii și-au spus ărya, adică "cei de-o seama", spre deosebire de cei înfrînți de ei, numiți *dăsa. Imnurile vedice 253 păstrează vie istoria acestor înfruntări. Sistemul indian de caste a adăugat celor trei indo-europene (preoți, luptători și producători - brahmana, kśatriya, vaiśya, care îi cuprindea pe cei superiori, "de două ori născuți" datorită cunoașterii Vedelor) și casta populației locale supuse, śudra, neinițiata în tainele Vedelor. Familia indiană (indo-ariană) Cuprinde limbile 254: vedica (l.m. = limba moartă), sanscrita (l.m., păstrată azi doar
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi majore ale Indiei. După sanscrita, are cea mai veche și bogată literatura din India. Cel mai vechi text este Tolkappiyam, un tratat de poetica și gramatică din secolele III-I i.C. Are o scriere proprie, evoluata din cea brahmana. Tamil este caracterizată prin diglosie (diferențe foarte mari dintre limba scrisă standard și varianta vorbită). Unele cuvinte sînt împrumutate de engleză: catamaran, curry, mango, orange etc. Ethnologue enumeră 85 de limbi dravidiene. Grupul nordic (6): brahui (limba dravidiana nevorbita în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Reprezentarea actului, totodată climaxul ritualului, am reprodus-o după un pictor flamand, Balthazar Solveyns. În păienjenișul literelor chirilice din Albina Încă se mai poate observa atitudinea net europeană a lui Honigberger, cel care, deși cunoaște și amintește pe larg legea brahmană, socotește că „rezultatul (e) priincios” când „englezul, carile sta În ceata privitorilor (...) au mântuit femeia”6. O scrisoare anonimă din arhivele franceze ale lui Allard propunea (inclusiv cu soluții ironice) rapida eliminare a ritualului, Încă foarte puternic de vreme ce soția sa
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de luciditate, de o continuă introspecție analitică. Această trăire duală nul va ajuta însă să se rupă de sub fascinația iubirii imposibile. Pe de altă parte, Maitreyi este o „armonie de antinomii, femeie și mit, simbolul sacrificiului în iubire“ (Pompiliu Constantinescu). Brahmana poetă și filozof cu prestigiu la numai 16 ani îi revelează tânărului european un univers de mare complexitate în care iubirea este o entitate metafizică proteiformă. Pentru ea, creația și iubirea sunt modalități alternative de existență, una solară, cealaltă nocturnă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a) Rig Veda, rugăciuni, incantații, ritualuri, laude, texte filosofice etc. - „veda strofelor”; b) Yajur Veda - „veda formulelor sacrificiale”; c) Săma Veda - „veda melodiilor sacrificiale”; d) Atharva Veda - „veda descântecelor magice”; * Brahmanele („comentarii brahmanice”) sunt scrieri în proză care descriu ritualurile sacrificiului, în special ritualul focului sacru. * Aranyaka („textele pădurii”) sunt studiate în spații izolate, asociale. Studierea lor în spațiul social rural sau urban civilizat este considerată periculoasă. Alături de Upanișade, aranyaka cuprind
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
să mediteze asupra reflecțiilor hegeliene despre condițiile puțin spus deplorabile ale femeii în general și despre cele, nu mai puțin demne de milă, ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această contemplare a nefericiților śudra și a la fel de nefericitelor femei nu reușește să le clatine însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație inacceptabilă pentru omul de bun simț, atunci să-și semneze demisia și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
însă entuziasmul lor satisfăcut și îngîmfat pentru o astfel de situație inacceptabilă pentru omul de bun simț, atunci să-și semneze demisia și din demnitatea de a aparține lumii creștine și civile, pentru a rămîne cu aceea "privilegiată" a castei brahmane! Deosebire, așadar, de esență în India între bărbat și femeie, între "arian" și "paria" pe de o parte. Pe de altă parte, coparticipare, comuniune a omului prin intermediul pătrunderii Spiritului Universal cu diferite regnuri naturale: mineral, vegetal, animal, uman, divin. Uneori
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se identifice cu realitatea supremă, ce se recunoaște într-un singur supraom, într-o singură națiune sau un singur popor, într-o singură clasă (de lideri intelectuali, în idealism; muncitori, în marxism; "oameni religioși" sau mai degrabă magicieni, în casta brahmană) etc. Efectelor constituirii unei astfel de "religii", trebuia neapărat să li se recunoască și caracterul de revelare tuturor manifestărilor religioase ale trecutului (în concepția panteistă de la care au pornit respectivii gînditori erau, într-un anume fel, justificate, în sensul că
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 115 (trad. ns.). [231] Ibid., p. 116 (trad. ns.). [232] Ibid., p. 133 (trad. ns.). [233] Cf. p. 164-187. [234] Ibid., p. 133 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [235] În sens propriu "aparținînd ultimei caste", spre deosebire de primele trei (cea brahmană, în primul rînd), ai căror membri erau "născuți de două ori", adică o naștere naturală și o naștere spirituală (n. aut.) (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [236] HEGEL, op. cit., p. 134 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [237] Ibid., p. 135
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
plăcere sau suferință", dezvoltat în dialectica hegeliană; vom reveni în curînd asupra lui. [314] Ătman, concept deosebit de important, la care s-au făcut numeroase referiri și asupra căruia vom reveni cu discuția. "În Rgveda înseamnă doar "răsuflare", "vînt"; în Brahmana, însă, arată deja "sufletul", sinele însuși, sinele, eul: domn stăpîn peste toate ființele vii. În Bhagavad-gītă, conceptului de ătman individual, scînteie a divinității, i se aplică principiului vieții și al cunoașterii; prin urmare, împreună cu purusa, el este recunoscut drept
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]