605 matches
-
diferențierile între raționalismul juridic european și iraționalismul juridic oriental". Concluzia îi este dictată de un valoros text sanscrit: "Dreptul și Dreptatea nu umblă pe uliți să strige: Iată eu sunt Dreptul! Eu sunt Dreptatea! Dreptul și Dreptatea sunt ceea ce spune brahmanul...". Pandrea, jurist și filozof antifascist (!), apropiat al ideilor marxiste, nu avea cum să "urască" Orientul. Într-un fascinant roman de călătorii citim: "Popoarele Asiei...! Popoare în veșnică șerbie, care în istoria lor de mii de ani n-au trăit nici un
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
vin/ Mesenilor la masă,/ Un paj ce poartă pas cu pas/A-mpărătesii rochii” hephaistico-anamnezic și, în același timp, ținând/stăpânind “trena de foc con-stelar/con-stelativ” a Lunii!) și Lună/” Fata din rude mari împărătești”...! Astfel, devenind/atingând Stadiul Eliberării Ante-Nirvanice, Brahman: “Vis visat oglindit/Libertate luminând” - cf. Sanctuar pe umeri. Totul, pentru soteriologie! - căci: “Nu-i scris la care pagină e moartea” - cf. Epifanie. Altfel, rămâi în nadir - “știind”, dar/deci murind: “Pulsația zburând prin armonii/ Se-ntoarce-n orizont-nadir. Vei
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
deosebindu-se de restul creației care a fost dispusă nu făcută. Într-un fel aceste amănunte, care nu se mai află în biblia publicată pe internet, constituie o disociere a bibliei de timp. Dumnezeu, ca noțiune este eternitatea însăși. Dumnezeul Brahmanilor este cosmosul care se naște, trăiește și moare, dar cu proprietatea păsării Foenix de a se renaște din propria cenușă spre a îmbrăca eternitatea deoarece și cosmosul are fizic această proprietate (teoretic, mai bine spus filosofic). Timpul este o noțiune
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
literar, realizat cu concepte din arsenalul filosofiei „...apare clar efortul de depășire a limbajului, a de-construcției semantice”. Tot de aici, revenind la ideea sursei de inspirație din Rigveda, afirmație cade tranșant: orice comparație „se oprește aici”! „Gândirea liturgică a brahmanilor nu este gândirea ecstatică a poetului român. Din prima va ieși mitul cosmogonic, din a doua starea pe loc.” Privitor la starea pe loc, Amăriuței consideră că gândirea filosofică a profitat, într-un anume fel, de pluralitatea semnificațiilor cuprinse într-
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
India printre indigeni, și tot un orfan (temă, de altfel, romantică) e personajul principal din romanul lui Rabindranath Tagore. Gora ilustrează viața intelectuală și emoțională a orășenilor din Bengal la sfârșitul secolului al XIX-lea. Crescând într-o familie de brahmani, fără să știe că a fost adoptat și că de fapt e irlandez, Gora devine ceea ce am numi azi un „fundamentalist” al religiei și castelor, (spre deosebire de prietenul său Binoy, care frecventează brahmoiștii, ține în casă o icoană cu Isus Cristos
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
dogmatism. Problema identității, a devenirii deci (cu care are de luptat Gora) se lovește de inflexibilitatea „nașterii”: „În hinduismul ortodox, nașterea determină atât casta, cât și religia, mărci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se naște hindus sau Brahman - nu poate să devină decât cel mult un „bun hindus” sau un „bun Brahman”. Soluția găsită de autor pentru Gora e, desigur, individuală. Datorită studiului lui Liviu Bordaș, societatea indiană, mișcările religioase ale vremii sau curentele literare apar în lumina
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
de inflexibilitatea „nașterii”: „În hinduismul ortodox, nașterea determină atât casta, cât și religia, mărci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se naște hindus sau Brahman - nu poate să devină decât cel mult un „bun hindus” sau un „bun Brahman”. Soluția găsită de autor pentru Gora e, desigur, individuală. Datorită studiului lui Liviu Bordaș, societatea indiană, mișcările religioase ale vremii sau curentele literare apar în lumina multiculturalismului, ceea ce ar putea duce la redescoperirea romanului Gora ca document al ideologiei identitare
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
afirmat că sublimul constituie o energie care ar putea metamorfoza ființa umană făcând-o "mai profundă, mai magnifică". Indienii, pentru a salva principiul absolutului valoric, au așezat mai sus de Brahma, creatorul lumii empirice (în conlucrare cu Maya, destructivă), pe Brahman. De partea Europei, Magister Eckhart cu ochi transcendental a conceput o supraentitate divină Deitatea (Gottheit), aflată mai sus de Dumnezeu (Gott), deci care nu se contaminează de crearea lumii umane cu nereușitele ei. Și tot el afirmă că "omul poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Gott Dumnezeu, pe care îl creează pentru ca acesta din urmă, la rândul lui, să creeze lumea. În acest fel, Deitatea nu este contaminată de imperfecțiunea omenescului. (Similar, din aceleași rațiuni de a salva puritatea absolută a increatului, în religia hindusă Brahman, neutru, creează pe Brahma, masculin, iar acesta creează lumea în conjuncție cu Maya, iluzia). Mai sus încă, Eckhart considera că prin viața sa spirituală, omul transcende dincolo de sine, și poate crea pe Dumnezeu. În felul acesta, cel mai de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
vieții și al lucrurilor omenești; și totuși, pentru cei aleși ar exista un sens ascuns, numai de ei știut. Pentru Petrarca, Goethe sensul vieții este iubirea transfigurată de poezie. Pentru Lala Lal Ded, dansul care ne unifică, ne confundă cu Brahman, cu Unul primordial. Pentru Boethius atingerea perfecțiunii morale, pentru Giordano Bruno tensiunea suitoare a intelectului "eroic", dincolo de stele și cer, în eliberarea radicală prin mistuirea în focul sacru al poeziei, Shakespeare, după ce, în piesele sale negre, demască și răscolește cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
jocul prim al Creației. Evident, exprimarea ambiguă prea absconsă, prea mult jucată, își asumă riscul de a nu putea fi descifrată, și până la a fi respinsă ca factice și inoperantă de un anumit simț axiologic, care este un fel de Brahman neutru deasupra lui Brahma, care a creat lumea iluzorie. Adică, o primordialitate inabordabilă, aflată înafara jocului gratuit de-a plusul și minusul, și care păstrează potențialitatea, rezervele pozitive, afirmatoare ce ar putea oricând învinge ambiguitatea condiției ontologice umane. Atunci ființarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ne trezi În aval pe malurile sterpe ale aceleiași discuții. În această atmosferă de deplină Înțelegere, nu se mai Înțelegea nimic. Rabinul vorbea cu patos despre imaculata concepție, un mormon recomanda călduros monogamia și tot atunci l-am pierdut pe brahmanul care, plictisit de atâta așteptare, Începuse să Învețe tehnici voodoo, iar În Încercarea de-a le răpi sufletele asediatorilor prin introducerea de andrele În priză, a plecat spre lumea celor pe care sutele de volți nu-i mai deranjează. După
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
drept pe care l-a pus Dumnezeu înlăuntrul nostru. Conștiința este glasul lui Dumnezeu în om și ea pururea îl mustră, când greșește. Această lege a firii o au și chinezii, o au și creștinii, o au și budiștii și brahmanii și mahomedanii. Este legea cea dintâi pe care a pus-o Dumnezeu în inima omului de la creație. „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar este o trestie gânditoare.” Acest gând al lui Pascal, invocat nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
al falselor identificări personale și colective. Apendice: Peisaj cu Buddha și câini Închipuiți-vă un oraș românesc. Pentru aceasta, va trebui să lăsați deoparte orice reverii urbane v-au învăluit, cu austeritate și candoare, spațiul din preajma inimii în care, de la brahmani, știm că s-ar cuibări sufletul. Va fi necesar, prin urmare, să vă goliți memoria de orice balast fotografic european pe care, într-un tipic reflex turistic, ați fi tentați să-l actualizați. Mai curând, încercați să priviți de la fereastra
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
amețitoare și isterice ce au loc în manifestările de masă, incluzând aici și ieșirele publice papale. Mistica religioasă autentică semnifică experiența unității persoanei cu ceea ce este mare și conține toate lucrurile, cu realitatea ultimă și supremă, Absolutul înțeles ca Dumnezeu, Brahman, Dharma sau Nirvana. Este prezentă în special în spiritualitatea indiană în Vedănta, în yoga samkhya și în budismul mahăyăna, dar și în taoismul chinez. Se regăsește chiar și în Kabala ebraică, sufismul musulman și curentele creștine îndeosebi monahale. Eu însumi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
toată lumea. Toți trei sunt deja morți, dar au până în prezent un mare număr de adepți. Eu însumi admir viziunea hindusă a acelui anonim atotcuprinzător în care se poate depăși separarea individului (ătman) de originea sa, principiu universal ce pătrunde întregul (brahman). Pentru hinduism, mistica este în centrul religiei cel puțin din vremea perioadei vedice târzii a Upanișadelor celor mai vechi. Și eu cred că Dumnezeu nu se poate găsi doar în înaltul cerurilor, ci și în inimi, în sufletul nostru purificat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fie considerați politeiști, adoratori de zei. Și în India sunt religii monoteistice. Pentru mulți indieni Vishnu și Shiva sunt chemați Dumnezeu prin antonomasie. Iar alții văd în spatele tuturor acestor diverse divinități indiene singura și unica divinitate, pe care o numesc Brahman și care locuiește în sufletul (atman) fiecărei ființe umane. Acest Dumnezeu reprezintă pentru ei pe Cel care cuprinde și pătrunde tot. Divinitățile individuale sunt forme sau manifestări ale acestui unic principiu originar și responsabile de fiecare aspect al vieții: pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de milioane de budiști ale acestor țări. Aș împărtăși cu hindușii viziunea ciclului eternei renașteri și a vârstei omenirii, precum și ideea determinării prin karma, sau mai exact a acțiunii vieților precedente. În calitate de budist aș refuză însă autoritatea Vedelor și supremația brahmanilor, sacrificiile cu împrăștierea sângelui și ordinea hindusă rigidă a castelor. Nu aș avea o religie comparabilă cu hinduismul vechi de patru milenii de lângă Gange. S-ar caracteriza mai curând prin figura extraordinară a indianului Siddharta Gautama, numit Buda, "trezitul", "iluminatul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un principiu care contrazicea conceptul modern despre legi; și anume, susținea că ele se abrogă atunci când nu există posibilitatea de îndreptare a nedreptății. La fel și Legile lui Manu, conform regulilor procedurale în vigoare la marile curți ale rajahilor și brahmanilor, au limitat procesele civile la cazuri de neplată a datoriilor și alte optsprezece situații. Pe Honda îl fascina stilul extrem de însuflețit al Legilor Până și detaliile banale, cum ar fi procedurile în instanță, erau așternute în comparații și metafore atrăgătoare
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
ani, Țărilor noastre. Avem o singură lucrare onestă, dar care nu tratează decât voievozii Ghika. Ori familia Ghika este și mai interesantă prin cei care nu au domnit, dar care au fost persoane originale. Au dat de pildă, un preot brahman, a dat un cvasi sfânt, Monseniorul Ghika a dat scriitori importanți, Ion Ghika ș.a. Aș scoate cartea împreună cu dna Georgeta Filitti care este un foarte bun istoric, ea s-ar ocupa de femei, pentru că femeile acestei familii au fost foarte
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
exercițiilor pe care le făcuse cu multă răbdare și perseverența. Mergând pe malul unui râu a întâlnit o femeie care spală rufe. Femeia făcea parte dintr-o casta inferioară și tânărul nici nu avea voia să o atingă fiindcă era brahman. Totuși i-a dat binețe. Femeia i-a răspuns: “Tinere ascet, desi ți se pare că ai realizat mult, esti abia la început. Meditația pe Ajna chakra nu este atat de ușoară cum ai crezut!” “De unde știi că practic așa ceva
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/66478_a_67803]
-
Mare, cu care s-a exemplificat multă vreme realizările acestei filosofii, care promitea faimă, bogății și o cunoaștere de profundis a tuturor arcanelor lumii, elevul lui Aristotel ajungând să discute de la egal la egal, spune legenda, cu gimnosofiștii Egiptului, cu brahmanii Indiei și cu magii Persiei. În numele lui Aristotel și sub notorietatea Împăratului Alexandru, Evul Mediu a răspândit o întreagă literatură apocrifă cu pretenții esoterice, iar Renașterea, în avântul ei perenialist, de regăsire a filosofiei de dinainte de filosofie, a mers și
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
au preluat multe din simbolurile și ideile din vechime, dar acestea, simbolurile În sine, nu trebuie blamate doar pentru ca ulterior au fost preluate de ocultiști. Zvastica un simbol vechi de milenii, aparținând strămoșilor noștri, a fost preluată de budiști de la brahmani, apoi de național-socialiștii germani, semnificația ei a fost denaturată, dar nu simbolul este de vină și nici cei ce l-au creat. „Mulți poate află pentru prima oară de aceasta trebușoară, dar nu este nimic inventat, svastica era și mai
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
și nici cei ce l-au creat. „Mulți poate află pentru prima oară de aceasta trebușoară, dar nu este nimic inventat, svastica era și mai este Încă un simbol sacru al străbunilor, fie ei numiți Pelasgi, Belagi, Blaci, Blachi, Hiperborei, Brahmani, Arieni, Valaci aparținători de Dakșa ori Blajini, Rohmani, Rocmani, Rahmani, cum spune tradiția populară românească.” (http://munteanul 369.wordpress.com/) Studiul mărturiilor vechi ne arată o uimitoare unitate și omogenitate a concepțiilor lumii vechi care nu pot duce decât la
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
publica doar în urma unei șanse nesperate. Primele ei pagini mi s-au părut cu totul demne de interes și de aceea am continuat. Cartea debutează și cel puțin o treime din cele două sute de pagini dezvoltă povestea lui Prithvi, fiul brahmanului Bihar Mahatma (măcelărit de soldații sultanului Akhbar sub ochii copilului) și al Aișei (care va muri dîndu-i naștere), precum și a aventurilor sau "probelor" prin care va trece acesta - parte desprinse dintr-un roman istoric, parte întrevăzute prin țesătura difuză a
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]