96 matches
-
al protocolului, este un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. El este reprezentat în figură 4 de mai jos: Fig. 4 - Triunghi albastru pe fond portocaliu ------------------------------------ 2. Este recomandat: a) dacă triunghiul albastru se află pe un drapel, pe o brasarda sau purtat pe spate, drapelul, brasarda sau eșarfă de spate se constitue pe fond portocaliu; ... b) că unul din vîrfurile triunghiului să fie îndreptat în sus, pe verticală; ... c) că nici un vîrf al triunghiului să nu atingă marginea fondului portocaliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156277_a_157606]
-
albastru pe fond portocaliu. El este reprezentat în figură 4 de mai jos: Fig. 4 - Triunghi albastru pe fond portocaliu ------------------------------------ 2. Este recomandat: a) dacă triunghiul albastru se află pe un drapel, pe o brasarda sau purtat pe spate, drapelul, brasarda sau eșarfă de spate se constitue pe fond portocaliu; ... b) că unul din vîrfurile triunghiului să fie îndreptat în sus, pe verticală; ... c) că nici un vîrf al triunghiului să nu atingă marginea fondului portocaliu. ... 3. Semnul distinctiv internațional trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156277_a_157606]
-
să asigure că aceste grupe de EIP au o rezistență suficientă la abraziune, perforare și la tăiere prin tranșare și, de asemenea, că sunt în conformitate cu pct. 3.1, în condiții de utilizare previzibile. 3.4. Prevenirea înecării (veste de salvare, brasarde gonflabile și costume de salvare) EIP proiectate pentru prevenirea înecării trebuie să permită revenirea la suprafață cât mai repede posibil, fără a pune în pericol sănătatea utilizatorului, care poate fi epuizat fizic sau inconștient după căderea într-un mediu lichid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155939_a_157268]
-
perle fine, cu pietre semiprețioase, cu pietre sintetice sau reconstituite. 4) Manșoanele, chiar având părți exterioare din blană care nu depășesc rolul de simple garnituri. 5) Mânecile protectoare. 6) Gulerele de marinar. 7) Epoleții exteriori (decorativi), plătcile pentru umeri și brasardele. 8) Etichetele, ecusoanele, blazoanele, cifrele, inițialele, stelele etc., dacă ele nu sunt confecționate exclusiv prin decupare (poziția nr. 58.07) sau dacă ele nu constituite motive brodate de la poziția nr. 58.10. 9) Galoanele, brandenburgurile etc. 10) Dublurile detașabile pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166452_a_167781]
-
să asigure că aceste grupe de EIP au o rezistență suficientă la abraziune, perforare și la tăiere prin tranșare și, de asemenea, că sunt în conformitate cu pct. 3.1, în condiții de utilizare previzibile. 3.4. Prevenirea înecării (veste de salvare, brasarde gonflabile și costume de salvare) EIP proiectate pentru prevenirea înecării trebuie să permită revenirea la suprafață cât mai repede posibil, fără a pune în pericol sănătatea utilizatorului, care poate fi epuizat fizic sau inconștient după căderea într-un mediu lichid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176373_a_177702]
-
și sfigmomanometre neinvazive mecanice, utilizate în măsurări efectuate de personalul din cadrul unităților medicale în activități de urmărire a stării de sănătate, diagnosticare sau tratament. 1.2. Sfigmomanometrul mecanic este un aparat utilizat pentru măsurarea neinvaziva a presiunii arteriale, cu ajutorul unei brasarde gonflabile și a unui manometru mecanic (aneroid sau cu coloana de mercur), însoțite de un stetoscop, pentru detectarea sunetelor Korotkov, în regim de presiune lent descrescătoare. 1.3. Prezenta normă de metrologie legală nu se aplică la aparatele de măsurat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169274_a_170603]
-
autorităților locale competențe; ... b) urmărirea se efectuează numai peste frontierele terestre; ... c) pătrunderea în domicilii sau în locuri neaccesibile publicului este interzisă; ... d) agenții care efectuează urmărirea trebuie să fie ușor de identificat, fie prin purtarea uniformei, fie printr-o brasarda sau prin dispozitive accesorii plasate pe vehicul; este interzisă folosirea ținutei civile concomitent cu utilizarea vehiculelor fără semnele de identificare menționate anterior; agenții care efectuează urmărirea trebuie să fie în măsură să dovedească oricînd că acționează în calitate oficială; e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141733_a_143062]
-
violentă din parte populației civile, rezistență care le-a dat mari probleme invadatorilor. Totuși, după ce au depășit șocul acestor acțiuni, parașutiștii germani au reacționat cu foarte mare violență. În condițiile în care partizanii cretani nu purtau nici un semn distinctiv (insigne, brasarde, uniforme), parașutiștii germani nu s-au simțit obligați să respecte vreuna dintre prevederile convențiilor de la Geneva în caz de război. După cum s-a mai amintit, majoritatea cretanilor erau republicani „venizeliști”, ca de altfel numeroși locuitori ai Greciei continentale. În 1924
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
evreice care caută compania soldaților români și germani pot fi un pericol pentru siguranța statului. Astfel, în opinia guvernatorului Bucovinei, este necesar să se ordone "„- sub sancțiune penală - ca toți evreii bărbați și femei să poarte obligatoriu și vizibil o brasardă de culoare albă, pe care să fie aplicată steaua evreiască, plină, în șase colțuri, în culoare neagră”". Alexandru Rioșanu a murit în urma unei operații nereușite la 30 august 1941. <br>
Alexandru Rioșanu () [Corola-website/Science/308851_a_310180]
-
schimbările asupra stemei. Între principalele modificări se numără modificarea stilizării pajurii de la modelul clasicist la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din secolele anterioare. Aceste brasarde au fost purtate de luptătorii polonezi în timpul Insurecției din Polonia Mare (1918-1919) și în timpul celor din Silezia (1919-1921), dar și în timpul celui de al Doilea Război
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din secolele anterioare. Aceste brasarde au fost purtate de luptătorii polonezi în timpul Insurecției din Polonia Mare (1918-1919) și în timpul celor din Silezia (1919-1921), dar și în timpul celui de al Doilea Război Mondial (1939-1945) de către soldații din Armia Krajowa (AK) și din Batalioanele Țărănești (BCh) - de
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
Capital”. În August 2000 denumirea oficială a capitalei a fost schimbată din nou în „Bogotá”. Steagul Bogotei își are originea în mișcarea insurgenților contra autorităților coloniale care a început la 10 iulie 1810. În timpul acestei răscoale, insurgenții purtau pe braț brasarde cu bande roșii și galbene și aceste culori erau cele de pe steagul Spaniei care a fost cel folosit că steag al Noulul Regat al Granadei În Octombrie 9, 1952, exact 142 de ani după aceste evenimente, decretul 555 din 1952
Bogotá () [Corola-website/Science/302313_a_303642]
-
cazurile, evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligați a se prezenta la muncile de interes obștesc cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. Brasardele se confecționează de cercurile de recrutare” (doc. nr. 7). Același document stabilea la art. 22 și durata muncii obligatorii: „maximum 60 zile pe an pentru evreii între 18 și 21 ani, 180 zile pe an pentru cei între 21 și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
17 iulie 1943. Nota nr. 16.832 a Corpului 4 Armată referitoare la executarea prestației în natură de către evreii aflați la muncă obligatorie. 155. 18 iulie 1943. Nota nr. 424.522 a Marelui Stat Major, Secția I, cu privire la obligativitatea purtării brasardei speciale de către evreii ingineri și arhitecți aflați la muncă obligatorie în detașamente C.F.R. 156. 28 iulie 1943. Nota nr. 424.522 referitoare la echipamentul de lucru utilizat de evreii chemați la muncă obligatorie. 157. 18 august 1943. Referatul nr. 135
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cazurile, evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligați a se prezenta la muncile de interes obștesc cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemați și cu cel puțin două schimburi de rufe. Ei vor avea pe brațul stâng o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lată de 10 cm cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. Brasardele se confecționează de cercurile de recrutare. Art. 24. - Evreii chemați la munci de interes obștesc local, nu pot fi folosiți decât în localitatea unde domiciliază. În acest caz, ei vor lucra sub comanda unui militar numit prin grija garnizoanei respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
avut în armată, de studiile ce posedă și de pozițiunea lor socială. Ei vor purta următoarele semne distinctive: a) Foștii ofițeri activi și de rezervă, o stea de metal galben, în șase colțuri, cu diametrul de doi centimetri, așezată pe brasardă, deasupra denumirii cercului de recrutare; b) Foștii subofițeri, maeștri, submaeștri și gagiști activi și de rezervă, o stea de metal alb de același model și dimensiuni, așezată în același fel; c) Foștii tineri cu termen redus grade inferioare, precum și acei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
putea fi utilizat și în timpul nopții. h) Pentru folosirea detașamentului volant de deszăpeziri Cercul Teritorial București va lua legătura cu Direcția Întreținerii C.F.R. din Capitală. II. Diverse. 1. Evreii vor fi obligați să se prezinte echipați conform anotimpului și cu brasardă galbenă la mâna stângă (art. 23 din Regulamentul Statului Militar al Evreilor și ordinele Nr. 915.814 și 916.864/1942). 2. Uneltele necesare precum și drepturile de hrană se vor asigura prin grija instituțiilor care folosesc evreii. 3. Comandanții detașamentelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ale Centralei. Deci, în total scutirile s’ar ridica la cifra de 19-20.000 evrei. 9. Conform Statutului Militar al evreilor (D.L. Nr. 2030/1941), evreii dela muncă obligatorie sunt obligați în toate cazurile, ca să poarte la hainele civile, o brasardă galbenă lată de 10 cm., cu numele Cercului de Recrutare respectiv. Cu toate stăruințele depuse evreii s’au arătat foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dela muncă obligatorie sunt obligați în toate cazurile, ca să poarte la hainele civile, o brasardă galbenă lată de 10 cm., cu numele Cercului de Recrutare respectiv. Cu toate stăruințele depuse evreii s’au arătat foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului. Acest sistem nu poate fi admis, deoarece evreii imediat ce pleacă dela detașament - fie cu voie, fie fără voie - scot brasarda și scapă foarte ușor controlului. În
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
hainele civile, o brasardă galbenă lată de 10 cm., cu numele Cercului de Recrutare respectiv. Cu toate stăruințele depuse evreii s’au arătat foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului. Acest sistem nu poate fi admis, deoarece evreii imediat ce pleacă dela detașament - fie cu voie, fie fără voie - scot brasarda și scapă foarte ușor controlului. În Bucovina toți evreii poartă pe piept crucea lui David, iar cei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului. Acest sistem nu poate fi admis, deoarece evreii imediat ce pleacă dela detașament - fie cu voie, fie fără voie - scot brasarda și scapă foarte ușor controlului. În Bucovina toți evreii poartă pe piept crucea lui David, iar cei dela munca obligatorie poartă în plus și brasarda. 10. Există o tendință generală ca toate instituțiile să ceară continuu repartizări de evrei, utilizând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi admis, deoarece evreii imediat ce pleacă dela detașament - fie cu voie, fie fără voie - scot brasarda și scapă foarte ușor controlului. În Bucovina toți evreii poartă pe piept crucea lui David, iar cei dela munca obligatorie poartă în plus și brasarda. 10. Există o tendință generală ca toate instituțiile să ceară continuu repartizări de evrei, utilizând pe unii din ei la lucrări de birou, fără a avea aprobarea Marelui Stat Major și fără a îndeplini condițiunile de studii prevăzute în Instrucțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Consiliul de Patronaj, etc., și care trebuesc utilizate la lucrări mai grele în exterior. Organele militare teritoriale sunt prea împovărate și nu pot ține le curent în bune condițiuni nici evidența evreilor bărbați. 10. Să se mențină portul obligatoriu al brasardelor, în toate ocaziunile, așa cum prevede Decretul Lege Nr. 2030/1941. 11. Să se prevadă sancțiuni severe atât pentru evreii care nu vor purta brasarda cât și pentru acei care nu execută conștiincios munca obligatorie. Pentru această din urmă obligație a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]