1,952 matches
-
comemorează “Ziua Morților “, omagiu adus înaintașilor noștri, membri Cenaclului literar ”Vsile Sav “, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2,( coordonator Maria Bobină), au deschis ședința, condusă de Al.Florin Țene, președintele cenaclului, cu medalionul literar ” În memoria celor de sub brazde ce meditează pentru noi“.În cadrul acestuia au citit poezii din creația proprie, dedicate acestui eveniment creștin, următorii: Maria Racolțea, Emil Perșa, Maria Pop, Aurel Chira, Al.Florin Țene și Aurel Vușcan. În continuare în cadrul medalionului literar “Amurgul vieții ca un
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_al_florin_tene_1351697124.html [Corola-blog/BlogPost/346350_a_347679]
-
tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna „femeie“ în tupi guarani (America de Sud), kin în armeană, în udmurtă ken „noră“ etc., femeia fiind văzută ca o brazdă (loc arat) în toate vechile mitologii. Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Acasa > Poezie > Familie > CALUL Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ,, C A L U L” Mai pune-mi căpăstrul și lasă-mă-n brazdă, Nu-mi trebuie băț la,,heirup”. . . Și lasă-mi mâncare mai multă la gazdă, Mai trag, până ștreangul îl rup!. Nu-mi trebuie hățuri, nici bici pe spinare, Nici ,,sfinți” ce din umbră, pândesc. Mi-e frică de TATĂL. . .și-
CALUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Calul_ionel_davidiuc_1343104350.html [Corola-blog/BlogPost/354579_a_355908]
-
știu că mai mult, nu pot face, Muncesc, pentru voi, cât trăiesc!. Fiți siguri, cât ,,Calul” trăiește, Chiar dacă mai doarme-n picioare, La voi ne-ncetat se gândește Și trage mereu, până moare!. Mai pune-mi căpăstrul și lasă-mă-n brazdă, Mai trag, până ștreangul îl rup! . . . =27 SEPTEMBRIE 2002= Referință Bibliografică: CALUL / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 570, Anul II, 23 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CALUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Calul_ionel_davidiuc_1343104350.html [Corola-blog/BlogPost/354579_a_355908]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ÎMI ESTE DRAG Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ÎMI ESTE DRAG Îmi place cum razele curg Pe brazda neagră în soare, Pământul răscolit de plug, Simțind căldura sub picioare. Îmi place ciripit de pițigoi, Sau gungurit de guguștiuci, Mă simt copil în sat la noi, Cu ulițile pline cu noroi! Referință Bibliografică: ÎMI ESTE DRAG / Mihai Leonte : Confluențe
ÎMI ESTE DRAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Imi_este_drag_mihai_leonte_1341235783.html [Corola-blog/BlogPost/356749_a_358078]
-
și de închinăciune Mi-a răspuns Dumnezeu, că-mi va da cât pot duce. Și pe raftul de sus (cel cu versuri neroade) Am găsit doi ciorchini sub o slovă aleasă Mi-am nuntit din măceși pentru suflet năvoade De sub brazde pornind, către ceața cea deasă Funii aspre de nopți ruginite. Ne leagă Amânări și zidiri, până-n pragul orbirii. Când în noi cresc lăstuni, cine să înțeleagă Dacă este sau nu anotimpul iubirii? Referință Bibliografică: Anotimpul iubirii / Camelia Florescu : Confluențe Literare
ANOTIMPUL IUBIRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1490307746.html [Corola-blog/BlogPost/375679_a_377008]
-
descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au rămas la brazda lor.” (Granițele Moldovei, 2009). Și tot aici descrie Sorin Ullea cum 16 ani mai târziu, în 1956, în timp ce studia cu binoclu pictura exterioară a Suceviței a fost de mai multe ori întrerupt de o „răzășoaică” care i-a cerut mai
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
ca să spun acestei realități pe nume. "... Într'un stat, care politicește e vasal și-și varsă sângele la comanda altora, care etnic e o cloacă internațională și economicește o colonie, care își trimite - prin decalaj, concesii, dobânzi - peste granițe prinosul brazdei și prisosul muncii, ar fi o nebunie să muncești mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu apără bogățiile țării și nu garantează munca națiunii. Nu, pentru că nu e sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
de arpagic. Primele rânduri le-a executat dumnealui, explicându-ne cum se face. În timpul lucrării repeta mereu: - Ați înțeles, mă, ați înțeles? De înțeles, înțeleseserăm noi, dar nu ne dădea inima ghes la așa treabă migăloasă. Să stăm aplecați pe brazdă, să înfigem la anumită distanță bulb cu bulb. Uff!... Și traista aia mare...Văzându-ne cu cât „entuziasm” ne uitam la unelte și la traistă, ne-a repezit: - Hai, cucoanelor, că nu vă stricați manichiura! Învățați-vă cu greul și
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
deloc... I-am închinat un poem Leanei, atât am mai putut să fac. O fi și ea în cer, acolo merg toate sufletele,nu? Calul de plug Aram palma de loc din capul viei și calul nostru se învârtea, tăind brazdele scurte și negre, cu dinții lui parcă ara. Tata ținea cu grijă de plug ca și cum pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf ars pe poale. Eu țineam căpăstrul bine, dar calul nu părea să fugă
LEANA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1481575284.html [Corola-blog/BlogPost/381536_a_382865]
-
dăm seama,Când și cocosul obosi de cucurăgit?”... IV. DANIELA POPESCU - VERSURI (3), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. ÎNTRE ANOTIMPURI Ascut fierul de plug fără recolta în zare Împletesc funii pentru țărușii din brazda, Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din glie sub
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocsul mai cânta. Din pod, pește vatra, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din sluta. Citește mai mult ÎNTRE ANOTIMPURIAscut fierul de plug fără recolta în zareîmpletesc funii pentru țărușii din brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă,Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii;Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă,Căci musca foamea din glie sub arșiță
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Spus de-un suflet la colț de carte Când gândul a rămas în tren Și eu plecând cu gara mai departe. Rostogolesc în gând a cincea zi Gândul pe umeri tot mă poartă, Iar gara rămasă în câmpii Rodește-n brazde altă soartă. De șapte zile mă simt un vagon, Gândul pufăie speranțe când eu îs mut, Simt că mă duce-n spinare de-acum un ton, Dulăii ideilor spre el le-asmut. Duminică gândul îl slobozesc, Dar el cruce se
TRENUL CU ŞAPTE VAGOANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Trenul_cu_sapte_vagoane.html [Corola-blog/BlogPost/357033_a_358362]
-
mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Privesc în oglinda vieții Prin perdeaua tinereții Și zăresc viața-mi trecută Mâna...fluturându-mi...mută. Clipe fără de uitare Clipe vesele și-amare Trec prin mintea-mi amorțită Tremurând pleoapa-mpietrită. Lacrima, perlă de ocean Lin alunecă...în van Lăsând brazdă pe obraz Dantelând obrazu-mi tras. C-o mâna caldă, trudită Șterg povestea învechită Ce a fost? Și ce va fi? Am știut...dar nu voi ști! Referință Bibliografică: REMEMBER / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI
REMEMBER de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1462821816.html [Corola-blog/BlogPost/369951_a_371280]
-
dintre sânii plini de ei de tine / cele mai metaforice buze imprimate pe cămașa de in / sfâșiată / pacea / în colțul scrinului /disperat /cioran.” Poeta realizează un admirabil portret al unei țărănci în poemul intitulat: “tzarank”, în care vede femeia “cu brazde pe trup /e soră cu pământul datinile / și Dumnezeu / are miros de pâine și de sare / diminețile grijulii / nopți cât fulgerele / oftatul sănătos / pasul iute și drept / mâna ei toarce descântă / mângâie crește vindecă / de boală sărăcie și / iubire din
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile, a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Cu alte cuvinte, pe lângă provocările administrative, ca preot și episcop, părintele Vasile Coman a avut o înclinație deosebită pentru studiu și scris încă din vremea studenției, rămânându-ne și azi, spre lectură
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
fugitiv. Volumul este deschis de către poetul SORIN OLARIU care ne dăruiește fereastra sufletului prin versuri sensibile, un exemplu fiind poemul “Sfinx de ceară” unde lumina și întunericul devin elemente antinomice ale vieții și morții: “mi-e frică de lumină/ o brazdă-mi sapă ziua / străin devine trupul / dar e târziu și ziua / mă-nvăluie”. Există elemente ce susțin trăiri în mister și conduc spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susține în poezia “Zborul meu albastru” referențialitatea necesității scrierii în pofida
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Un pelerin pe al viețuirii drum e gând înaripat de amintire. În altă vreme să renască din scrum, idee zămislită spre citire. Din floarea pasiunii culeg nectar, în brazda timpului să însămânțez prinos ancestral ce l-am primit în dar. Ca să rodească în al gândirii crez. Pe rădăcini revigorate-n vreme să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, cu prisosință pe-a vieții cărare. Pe aripi
PE ARIPI DE TIMP de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437601224.html [Corola-blog/BlogPost/373189_a_374518]
-
precum măgarul între oi, el crede că-i un stup de minte. Cum de pământ s-a săturat umblând cu turmele haihui, privește zi și noapte cerul de parc-ar fi moșia lui. Dar l-aș vedea să stea pe brazdă și să lucreze cum fac eu; atunci de stele nu i-ar arde, ci patul l-ar căta cu greu... (Adresându-se de data asta direct lui Abel): Coboară, frate, pe pământ, menirea să ne-o împlinim! La țarină vom
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]