3,579 matches
-
vremurile de dreapta, înseamnă fum de tabac și filozofie. De altfel, cealaltă lume, cea care are mai puțin de-a face cu temele așa-zicînd sociale, cu un fel de rafinată, și potolită, polemică este făcută din ,rețele", din coincidențele unor bresle mici, de fiecare dată cînd vine vorba de întîlniri surprinzătoare, dar în care nu e loc, nicidecum, de rutină și de plictiseală. Nici de repetiții supărătoare. Și, să nu-ți vină să crezi, aproape nici de umbre. Cu fața spre
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
negațiile lui se cer documentate, probate, dovedite; și că, în genere vorbind, libertatea de exprimare se întinde până acolo unde ea poate încălca dreptul lui X sau Y la propria imagine. Nu poți terfeli, la nesfârșit, figurile atâtor colegi de breaslă, fără ca breasla să te respingă cu un nu hotărât și unanim.
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
se cer documentate, probate, dovedite; și că, în genere vorbind, libertatea de exprimare se întinde până acolo unde ea poate încălca dreptul lui X sau Y la propria imagine. Nu poți terfeli, la nesfârșit, figurile atâtor colegi de breaslă, fără ca breasla să te respingă cu un nu hotărât și unanim.
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
făcut înconjurul programelor de știri, Traian Băsescu a vrut, de fapt, să-l amendeze, în efigie, pe Dan Voiculescu. Dar, cum patronul trustului Intact nu era de față, gestul și insultă președintelui au lovit mai hacana: într-o femeie, în breaslă jurnaliștilor și, prin ricoșeul cel mai spectaculos, în comunitatea rromă. Nici una dintre victime nu i-a reproșat lui Traian Băsescu intenționalitatea atacului. Dar victimele există și o reparație era necesară. Interlopii care amenință de mult jurnaliștii cu suprimarea fizică se
Insulta hacana by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82973_a_84298]
-
m-am născut în 87. bine, indiferent de părerea mea față de petrom, patriciu și alte cele nu văd de ce petrom nu s-ar implica în chestiuni de eco-constientizare. poate la noi e ceva nou ... că și idea de advertising în breaslă micilor afaceriști (bucurenciule, ai citat TIME ... asteapta-te la replici dure). nush. e bună ideea da ce să zic ... la mai multe și bieinteles mai multă înțelegere de partea “devoratorilor” de spoturi. tre să înțelegem dc e bine să ne
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
gândul că trebuia să înghit lichidul alburiu, vâscos - pentru că în copilăria mea laptele nu se degresa! - îmi dădea coșmaruri. Văzând, pe toate canalele de televiziune, anunțul triumfalist că, din prima zi, guvernul va convoca la poarta școlilor tagma lăptarilor și breasla brutarilor, am redevenit, îngrozit, copilul de-odinioară și-aproape am început să țip: - Eu nu vreau lapte! Mie dați-mi oranjadă! Dincolo de bucuria pe care-o va provoca unui număr însemnat de elevi, vasta alăptare de la ugerul guvernamental conține o
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
este un scriitor de tiraj, un scriitor pe care să-l cunoscă și să-l guste publicul larg. De altfel, cărțile tîrgoviștenilor nu au fost în general best-seller-uri în epocă, chiar dacă scriitorii au fost mult comentați și foarte îndrăgiți în breaslă, chiar dacă toți, fără excepție, sînt azi studiați în Facultatea de Litere. Iar din grupul lor, Radu Petrescu, deși evaluat superlativ, pare să fie și cel mai îndepărtat de ceea ce presupune largă audiență. Radu Petrescu nu și-a înrămat nicioată un
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
Păstorel. Din toată literatura română a epocii eram singurul (exceptând, bănuiesc, Securitatea) care asistam foarte lucid la această deosebire frățească, atât de elocventă și de emoționantă în solidaritatea ei, pentru mine, martorul, înțelegând ca nimeni altul fraternitatea oamenilor de talent, breasla lor urgisită, însă invincibilă în orice fel de împrejurări. E vorba desigur de marile talente: la cei mediocri, turnătoria neezitând niciodată. Soarta mea anonimă de martor al unor evenimente ce se căzneau parcă să țeasă, cumva, Istoria, a făcut să
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
de personaj literar ardelenesc. Singurătatea este motivul central al evocărilor. O generație de scriitori, obișnuită cu mult timp la dispoziție, se trezește după 1990 într-o altă realitate, care îl izolează pe fiecare, care face aproape imposibile întîlnirile dintre oamenii breslei. Mulți dintre prietenii lui Zaciu sînt morți, alții nu mai pot fi scoși din vîrtejul datoriilor zilnice. Livius Ciocârlie citează un pasaj dintr-o scrisoare pe care profesorul i-o adresase: "Boala lui Sorin (Titel - n.n.) mă torturează și mă
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
de a fi împreună, de a rîde homeric, de a ne strînge mîinile (măcar) cordial, de a fi eleganți - la propriu și la figurat - așa cum se cuvine la o sărbătoare. Am înțeles, deci, că seara Galei este o sărbătoare a breslei pe care, la urma urmelor, ne-o dăruim. Cu alte cuvinte, reușita ei depinde în mod absolut de fiecare dintre noi. Valul de căldură și de energie pozitivă care a venit dinspre sală anul acesta a fost resimțit în mod
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
fără comentariile de cuviință un eveniment de o mare gravitate, căruia nu-i găsesc precedent după 1989: acordarea Premiilor Naționale "I.L. Caragiale". Premii pentru teatru, firește. Înființate anul acesta. Dublîndu-le, cu patru zile mai devreme, pe cele ale asociației de breaslă, UNITER. Mulți ar fi tentați să spună: la urma urmelor, ce este rău în faptul că avem mai multe premii și, încă, acordate de Ministerul Culturii și Cultelor într-un cuantum destul de ridicat? Am remarcat această reacție la ziariștii (în
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
limitarea acestor premii la teatru. Anunțate pe nepusă masă și în vecinătatea celor de la UNITER, nepregătite (gala însăși a fost o imitație neinspirată a galelor UNITER) și, mai ales, în lipsa unui juriu, ele par să concureze neloial premiile tradiționale ale breslei. Oare de ce s-a străduit M.C.C. să facă o asemenea investiție? Și de ce tocmai acum? Ca scriitor, mă pot gîndi la o ofensivă de oficializare a premiilor (și nu doar a lor) și în literatură, teatrul fiind doar începutul. (În
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
Plodul născut pe 4 aprilie este un mic monstru, rezultat dintr-un viol: al politicului asupra teatrului. Să nu ne amăgim cu ideea generozității pecuniare a guvernanților! Cele cîteva miliarde vin de la buget, așadar și din buzunarul nostru. (Asociațiile de breaslă au dat totdeauna bani proveniți din sponsorizări declarate.) E vorba de un gest curat politic (curat murdar, ar zice titularul neîntrebat al premiilor), de o anexare pe față a teatrului la carul de triumf al puterii. Aceste premii nu sînt
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
cu care președintele și premierul s-au lăsat antrenați într-o manipulare atît de vădită. Doresc ei să ne reamintească de politizarea culturii de dinainte de '89, în care cine nu era recunoscut oficial devenea disident? Doresc să dividă încă o dată breasla teatrului? (Tot în paranteză fie spus, au luat an de an premii la UNITER actori, regizori și scenografi valoroși, indiferent de orice considerent, inclusiv oportunistul de care aminteam.) Sau pur și simplu să se împăuneze cu niște realizări care nu
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
există și morți. Cei nouă scriitori pe care, într-o carte emoționantă, Gh. Tomozei, i-a evocat în drumul lor spre eternitate (alăturîndu-li-se el însuși mai apoi) reprezintă, probabil, cel mai aspru tribut plătit neînțelesei voințe a lui Dumnezeu de breasla noastră, după acela din războaiele mondiale. Pe Baconski și pe Ivasiuc, pe Milo Petroveanu și pe Veronica Porumbacu, pe Mihai Gafița și pe Daniela Caurea, pe Savin Bratu și pe ceilalți, moartea i-a cules fără milă din locuri și
25 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15465_a_16790]
-
o să încercăm oleacă de direcție, ca să vorbesc așa, ca în Moldova. Aș vrea, în primul rînd, să refacem - cred că-i prețios ce spun acum - dar aș vrea să refacem țesutul social al intelectualului, al omului de cultură, să resolidarizăm breasla literară, să re-familiarizăm breslele între ele. De pildă, aș vrea să aducem la un loc, să ne întîlnim, lunar, la Lăptăria lui Enache - pictori, sculptori, actori, regizori, dansatori, filozofi etc. și să încercăm să vedem dacă, în tot marasmul ăsta
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
direcție, ca să vorbesc așa, ca în Moldova. Aș vrea, în primul rînd, să refacem - cred că-i prețios ce spun acum - dar aș vrea să refacem țesutul social al intelectualului, al omului de cultură, să resolidarizăm breasla literară, să re-familiarizăm breslele între ele. De pildă, aș vrea să aducem la un loc, să ne întîlnim, lunar, la Lăptăria lui Enache - pictori, sculptori, actori, regizori, dansatori, filozofi etc. și să încercăm să vedem dacă, în tot marasmul ăsta de incultură, de răutate
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
vreți. De aceea am și intrat în partid, în anul II de facultate - eram dornic "să-mi aduc contribuția la bunul mers al construirii omului nou" - și așa am rămas, pînă tîrziu, spre '87-'88, cînd am observat că, în breasla noastră, vorba lui Paul Georgescu, ori ești carnivor și te ții de meserie, ori ești vegetarian și te lași de meserie, deci, una peste alta, trebuie să te împieptoșezi, să rămîi singur, dur. Nu, n-am fost elitist de mic
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
din punct de vedere politic, care să analizeze cele trei mari perioade de oportunism ale literelor românești: "Oportunismul explicabil: 1950-1964, Oportunismul naiv, dar vinovat: 1964-1971, Oportunismul rușinii: 1971-1989", la care s-ar putea adăuga "oportunismul pervers: 1989-1996". Precizînd că uniunea breslei noastre n-ar trebui să inițieze o "vînătoare de vrăjitoare" și nici să se transforme într-un soi de tribunal, dl. Nedelcovici reclama un - rezonabil, zicem noi - "examen de conștiință pentru toți cei care au umilit (smintit) rațiunea și au
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
vă mulțumesc, dar... mai e o întrebare: ce-ați fi vrut să vă întreb și v-ar fi plăcut să-mi răspundeți? - Mi-ar fi plăcut să-mi mai puneți încă 62 de întrebări, fiindcă-mi place să tăifăsuiesc cu breasla. - Deci, închei aici, dorindu-vă multă sănătate, putere de muncă, multe împliniri și bucurii alături de distinsa doamnă Pencke... - În finalul niciodată sfârșit, doresc din toată inima cititorilor mei sănătate, liniște și pace, belșug în inimi și în cămări! Motiv pentru
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
în cele din urmă, într-un handicap. Esențial, după părerea mea, este faptul că cedările de toate părțile (tîrzii, e drept) și bine temperarea orgoliilor au lăsat, finalmente, ca festivalul să se întîmple. Iar eu consider asta ceva important pentru breasla teatrală, pentru pulsul pe care îl putem lua împreună. Presupunînd că onestitatea, verticalitatea și iubirea față de arta spectacolului nu ne-au părăsit, cu totul, ființele și sensibilitatea, și că mai există în preocupările noastre. Plecînd, așadar, de la premisa esențială că
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
curme. Între 1971 și 1979 oficialitatea a făcut tot ce a putut ca să distrugă mugurii reformei. I-a fost necesar aproape un deceniu pentru asta. Scriitorii n-au cedat nici ușor, nici de bună voie. Disidența și emigrația din rîndurile breslei încep abia în anii '70: atunci cînd scriitorii își pierd ultimele speranțe de a putea conserva ceea ce obținuseră în anii '60. Acestea fiind zise, e destul de limpede ce a vrut cu adevărat PCR și despre ce fel de dezgheț a
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
nu odată din chiar lăuntrul Societății, asemănătoare unora care și acum se petrec, de ce n-am recunoaște-o? În 1927, Rebreanu scria cu amărăciune: "Atacurile din presă la adresa S.S.R. sunt totdeauna date numai de membri de-ai noștri. Suntem singura breaslă din lume care, la cea mai ușoară sau presupusă nemulțumire, ieșim în public să ne tânguim sau să ocărâm". Odinioară, ca și azi! Luptele interne continuă în anii '30 - '40, iarăși amintindu-ne episoade recente, cu tentative de disidență, de
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
Cronicar Arborele lui Nichita În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 19 noiembrie, dl Daniel Cristea Enache îi ia un interviu poetei Ileana Mălăncioiu. Necruțătoare, cum o știm, poeta nu-și menajează colegii de breaslă. Un foarte interesant text publică dl Mircea Coloșenco despre ascendenții lui Nichita Stănescu. Pe linie paternă, cel dintîi strămoș consemnat din arborele genealogic al poetului este Matei Stănescu, străbunicul patern, născut în 1833, undeva pe lîngă Filipeștii de Pădure. Stabilit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
pentru societatea românească, pentru instituțiile ei, indiferent de titular. În curând, s-ar putea să apară un nou "demnitar de stat" care să publice un "jurnal" asemănător. O fi bine? Cartea aruncă, în ochii neștiutorilor, o anatemă nemeritată și asupra breslei scriitorilor, din care autorul pretinde că face parte. Delațiunea nu trebuie încurajată sub nici o formă, cu atât mai puțin sub formă scriitoricească. Un demnitar de stat, care ignoră interesele naționale în desfășurare și dă semnalul transcrierii într-o carte a
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]