123 matches
-
și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dădea o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li se plătească și alte sume de către scutelnici, dar, pe lângă scutelnici, care de regulă erau lucrători de pământ, boierii au obținut și scutirea breslașilor (meseriașilor), folosindu-se de meseria acestora. Cum numărul scutelnicilor în martie 1833 ajunsese la 25.917, iar încă 1917 nu aveau situația definitivată, înseamnă, într-adevăr, că instituția scutelnicilor a adus suferințe mari visteriei în vremea aceea. Regulamentul Organic avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acestora. Cum numărul scutelnicilor în martie 1833 ajunsese la 25.917, iar încă 1917 nu aveau situația definitivată, înseamnă, într-adevăr, că instituția scutelnicilor a adus suferințe mari visteriei în vremea aceea. Regulamentul Organic avea să aducă desființarea scutelnicilor, a breslașilor și a slugilor, în schimbul statornicirii unor foloase, spre compensarea a ceea ce legea abolise. Referindu-se la Condica liuzilor din 1803, P. Poni în lucrarea sa „Statistica răzeșilor" crede că în Moldova erau sate în care nu exista nici un birnic. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plăteau 120 lei pe an; negustori numai cu de-amănuntul plăteau 60 lei pe an l) Meșteșugarii - morari, zidari, dogari, lingurari, străchinari etc., nu erau scutiți de bir. Breslele românești își au rădăcina în pământul acestei țări, cu toate că mulți dintre breslașii cei dintâi vor fi străini de neamul nostru, pentru că străinii au contribuit la dezvoltarea lor, dar fără să aibă ei meritul că ar fi introdus această organizare la noi. Breslele s-au dezvoltat mai întâi în Moldova, iar mai apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să aibă ei meritul că ar fi introdus această organizare la noi. Breslele s-au dezvoltat mai întâi în Moldova, iar mai apoi în Muntenia și au ajuns ca în cea dintâi jumătate a veacului al XVIII-lea, să găsim breslași și în fruntea târgurilor și orașelor, în locurile ținute până atunci de negustori, spun specialiștii. Principiul de bază al breslelor era monopolul, care asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în conflictele care surveneau. În aceasta și consta puterea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină a conflictelor. Exista o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul cu cel care vroia să-și clădească o casă, împărțea lucrul între breslași, astfel ca fiecare să aibă de lucru, fără să-l nedreptățească pe altul. Pentru ca unul să nu cumpere mai scump decât altul, era organizată cumpărarea în comun. Numai starostele avea dreptul să despacheteze mărfurile importate, să le fixeze prețul, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Episcopii". Școlile deschise după 7 iulie 1749 erau puse sub supraveghere a câte un preot, unde erau chemați să meargă „copiii prostimii", fiind vorba despre un învățământ elementar, cu caracter religios. Copiii de mazili, de negustori și fii ai breslașilor, puteau să „zăbovească la învățătură timp de 9 ani, iar cei de preot până la 20 de ani și mai mult", ceea ce se înțelege că, pe lângă clasele elementare, în acele școli existau și clase medii și superioare, în care se urmărea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
generate, îndeosebi, de mentalități reziduale. În chiar primul an de funcționare efectivă a noii instituții, la 20 octombrie 1841, Epitropia comunica Sfatului Administrativ al Moldovei dificultățile întâmpinate în recrutarea tinerilor pentru școala de arte și meserii, arătând, între altele, că "breslașii neînstăriți protimesc (preferă n.ns.) agiutoriul ce capătă acum la lucrurile de față de la ai lor fii, mai mult decât acela ce-l pot aștepta după săvârșirea învățăturii lor de cinci ani". Și, spre a asigura necesarul anual de elevi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fie tras mai târziu, regăsindu-se și în finalul memoriului sus-amintit: "... casăle în care se află școala, adică ateliile, sînt într-o poziție de ruinare, încât amenință primejdie. Pe lângă aceasta, se mai adaugă că viitorul unui maistru, prin concurența evreilor breslași, se stinge din ce în ce mai tare, încât ei mai toți pribegesc pe unde își pot găsi de lucru și nu se întorc la Eforiile de unde au fost trimiși"42. De va fi fost confruntat, sau nu, cu asemenea dificultăți pe durata exercitării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
psihanalitice sau al inconștientului, al firilor tari ca Persida sau Mara sau slabe ca Hubăr, Națl, Bandi. Lui Nicolae Manolescu îi revine meritul de a fi observat că Slavici se oprește în Mara asupra imaginii unor clase sociale: a târgoveților, breslașilor, negustorilor care nu făcuseră obiectul nuvelelor de până atunci pentru că alcătuiau o colectivitate de apartenență, mai degrabă orășenească decât țărănească, aflată ce-i drept la începuturile ei. Între nuvele și Mara există câteva diferențe semnificative care ne-ar putea determina
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mondial, fierăriile din această parte a satului erau destul de dese, dar în timpul colectivului încetîncet au dispărut. Era fierăria lui Gheorghe a lui Niță, a lui Irimița, a lui Alecu Drescanu, a lui Taradaciuc etc. în documente sunt amintiți țiganii ca breslași aduși special pe moșia boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
încă nu s-a împlinit termenul stabilit. Nici în Condica Liuzilor nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea ca aceștia să fie din Baranca. Catagrafiile din 1820 și 1832 nu înregistrează satul Baranca, nici Harta Rusă din 1835. Catagrafiile din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Condica Liuzilor nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea ca aceștia să fie din Baranca. Catagrafiile din 1820 și 1832 nu înregistrează satul Baranca, nici Harta Rusă din 1835. Catagrafiile din 1838 și 1845 trec probabil satul Baranca la Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
unde n-a știut și nu se pricepe; să discute ca să n-ajungă la niciun rezultat; să discute unde oamenii de pricepere (de la Casa Asigurărilor Sociale) au lucrat etc. E de mirare lipsa de înțelegere și de inteligență a acestor breslași. Nemulțămirea lor e aproape tragică, dacă n-ar fi ridicolă. Pretenția de a fi categorisiți conform judecății lor despre valoarea proprie încununează totul: și lipsa de demnitate, și de conștiință, și de omenie și tot. Sâmbătă 16 Fevruarie Ieri, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau unși domnii Moldovei în secolul al XV-lea, până la anul 1849. La 1679 aici a ființat mitropolitul Dosoftei o tiparniță. Până la 1749 a ființat și o școală pentru mazili, negustori și bresle, în apropiere fiind chiar o mahala a breslașilor. Iată-ne și la Palatul Culturii, construit ca sediu administrativ între anii 1906-1925 de arhitectul I. D. Berindei, pe locul vechiului palat domnesc înălțat în 1804-1806 de Alexandru Moruzi, voievod, pe ruinele curții domnești, fondate de Alexandru cel Bun. Tot făcând
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
hrisovoliți, care plăteau suma de 780 lei (birul). Catagrafia din 1820 arată că în Huși locuiau 873 familii, iar numărul total al locuitorilor, după aceeași catagrafie, era de 4.365. Din categoriile înscrise, remarcăm existența slugilor, a scutelnicilor și a breslașilor. Ei prestau unele servicii sau își mențineau liberatatea de mișcare, plătind stăpânului o anumită redevență, în bani sau în natură. Stăpânii scuteau și diverși meșteri, care plăteau o taxă; de asemenea, și în cazul bejenarilor (oameni străini, veniți de peste hotare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]