27 matches
-
nu era un moft, gogoașă sau himeră propagandistică (noile rânduieli abia se înfiripau și în lumea satelor) iar copiii își exibau naivitățile la aproape orice manifestare cu public (ulițe, școală, „cască gura” la horă, cete de colindători, cu ursul, cu brezaia, plugușorul etc), contactul cu altă lume și ieșirea în lume erau pentru săteni povești cu care adormeau seară de seară. Nici măcar difuzorul nu ne era la îndemână, iar despre televiziune abia câțiva ani buni mai târziu, ne mulțumeam cu lumea
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
urând celor din casă cele bune, de spor, de sănătate, de cununie, de belșug, de ani mulți, de darul colindețelor (mere, nuci, colaci, covrigi, turtă dulce, eugenie, bani, băutură rece ori fiartă la cei maturi etc. -Ceată însoțită de capră-turcă, brezaie, cerb, barză, restul grupului purtând măști, ca simboluri rituale. Grupuri de 4-5 băieți de până la 19 ani. Capra se joacă după colindat, urat. -Turca-un personaj urât, îmbrăcat cu piele de țap (la ovrei), cu coarne pe cap și cu pene
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
o conține. De fapt, Lumea este resanctificată în întregime datorită Templului. Oricare ar fi gradul său de impuritate, Lumea este continuu purificată de sfințenia sanctuarelor” (p. 48). Accesul la sacralitate se realizează în folclorul poporului român prin obiceiurile cu măști (Brezaia, Capra, Ursul, Călușul etc.), în nudismul magic, în descântec (sub forma invocării forțelor taumaturgice, apotropaice, profilactice). Într-un fel sau altul toate aceste ritualuri presupun inițiere, ritualuri pentru pregătirea unui spațiu sacru, o zonă de acces „dincolo” sau făcând loc
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
mult la prăvălie și trăsesem zăvorul, așa să știi matale. COANA MARE (cu tâlc): Fierbea sângele în tine, nu alta. FIRICĂ: Fierbea, fierbea dar când o văzut toporul s-a liniștit... dintr-odată. COANA MARE: Și a ajuns omul de brezaie în sat din cauza ta. Nu mai putea bietul de el să scoată capul în lume că cine-l întâlnea, în loc de bună ziua, îi zicea făcându-i cu ochiul: Ce-ți mai face Mutule, capra? FIRICĂ: Ooh, îmi amintesc că un timp
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_partea_ii.html [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
în '35-'37 a fost istoricul Octavian Floca.( Sargeția 1) Notă 2-Pe dealul Gliganu s-a descoperit o secure de "diorit" și fragmente de ceramică. Cf.Octavian Floca.( Sargeția 1) Dealurile de pe malul drept (vestic) încep cu: - Dealul Copăciosu, Dumbrăvița, Brezaia, Ponița, Dâmpu lui Crăciun, dealul Zănoaga (masiv cu platouri și pante dulci întinse), Naltu care este pe locul întâi ca altitudine(cca 599m), din sat. Peisajul complet a satului se vede de pe dealul Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și care la următorul recensământ (circa 80 ani) nu se mai regăsește . Satul este în mare parte așezat pe valea Bărăștiului, dar și pe platouașele de pe versanții dealurilor, mini depresiuni, văii (păraie) astfel: - pe dealul Copăciosu cătunul Bâcuiești, pe valea Brezăii cătunul Albești, pe depresiunea de sub Podeu Germănești, în capătul din nord pe vale Anceștii. Cătunele cu zonele agricole, pășunat, pădure aferente se numeau "crânguri". Intrarea (acccesul) în sat se face acum de la sud spre nord pe două drumuri (unul al
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
faptul că în 1960 și ceva aproape fiecare familie avea un loc mai mare ori mai mic "scos de la vale"), iar in zona "steni" era o strâmtoare foarte strânsă și unde când venea valea mare și se unea cu valea Brezăii se facea un baraj în fața stenilor și "cât vedeai cu ochii era numa o apă", care se desfunda de multe ori numai toamna dacă era secetă. De fapt lacul, balta care se forma avea o lungime de cca 5-600 m
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ori numele. Și aceasta o vedem că se ține la unii din creștini și până astăzi, că primesc spre ziua nașterei lui Hs. de le cânta țiganii numindu-se colindatori (sic). Și încă mai primesc la casele lor Turca sau Brezaia, având cu sine și "măscărici ghiduș ", carele, schimbîndu-și fața sa, zice cuvinte urâte. 5) în cetatea Rodostol aproape de apa Istrului, în vremile închinătorilor de idoli, se afla un idol anume Cron, adecă Dumnezeul morților, care acela era un elin mort
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri similare. În țările înconjurătoare există
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi, adică niște bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să pară a fi oameni. Prin luna iulie, se culegea cânepa de vară, numită și „bărbătescă”, iar spre sfârșitul lui august se recolta și cânepa de toamnă, căreia i se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire, -ătate (-etate, -itate): modernitate, notorietate, singurătate, vietate, -iune: națiune, rebeliune, rugăciune sau prin intrarea vocalei într-un diftong (marcat grafic sau mascat de un hiat): brezaie, copaie, droaie, alee, dropie, idee, meserie, nație, propoziție, revoluție. Substantivele terminate în vocala -i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și avocatura. L. publică versuri patriotice în „Revista școlarilor”, anecdote și scurte povestiri în revista „Satul” (Teișani-Prahova), însă debutul propriu-zis are loc în 1905, la revista „România ilustrată” (unde este redactor, bucurându-se de încrederea profesorului Em. Grigorovitza), cu schița Brezaia. Peste puțină vreme îi apare în „Viața literară” altă schiță legată de datini, Focu’ lu’ Sâmedru, iscălită Mihai de la Rucăr. Va continua să semneze, cu pseudonimele Freamăt, Boldur, Baștea, Argeș, Melun ș.a., versuri epigonice în paginile publicațiilor ieșene „Floare albastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
diacronic, prin două dintre speciile cu deosebire frecventate de autorii dramatici români (Drama istorică națională (Perioada clasică), 1966, Comedia în dramaturgia românească, 1970). Perioadele cercetate sunt ample: volumul despre comedie începe cu relevarea practicilor străvechi, folclorice, asimilabile artei spectacolului (capra, brezaia, păpușile etc.) și - acordând examinării diferitelor momente ori personalități o extensie proporțională cu valoarea ori importanța (Caragiale are, de pildă, rezervat un întreg capitol) - merge până la G. Ciprian, în vreme ce lucrarea despre drama istorică e limitată, într-adevăr, la „perioada clasică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
fost contaminate de rituri precreștine, în așa măsură încât ele vor deveni mai mult laice decât religioase. Tematica jocurilor cu măști evoluează de la faza ritual-spectaculară către spectacolul fără rit, axat pe creația mimodramatică și apoi pe aceea fono-dramatică. Capra (Turca, Brezaia) este jocul cu ponderea cea mai mare în cadrul spectacolelor cu măști de la Anul Nou. Se întâlnește pe tot cuprinsul țării, dar cu o frecvență și o varietate tipologică sporite în Moldova. Descinzând din travestirile animaliere proprii culturilor vânătorești, imaginea caprei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
de purici, dar pricepuți la scosul zodiilor cu vârsta la care vei muri și numărul tău câștigător la loterii; cât și al ultimelor „pianuri“ purtate legănat În spinare de compozitorul cântecelor de pârnaie, de pușcărie, Victor Talianu, Împodobite ca o brezaie și acompaniate de tambura sau daruca cu zurgălăi și ritmuri orientale. și m-am ținut droaie cu toți copiii mahalalei noastre după ultimele figuri năzdrăvane ale trotuarului bucureștean, după „Nicu Meț, calare pe măgăreț, care șade În coteț și mănâncă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eu voi accepta fără voie ceea ce știam de la bun început, 7 decembrie, prin sat umblă vestea că încep deja pregătirile cetei de colindători, se adună în fiecare an la o gazdă, iar baciul Neculai le pregătește feciorilor măștile, jocul de brezaie e așteptat cu multă nerăbdare de săteni în fiecare an, băieții de la școală, împreună cu Daniel, pregătesc seară de seară acasă la părintele Dumitru Steaua, mersul cu steaua de Crăciun face parte de asemenea din obiceiurile anuale ale satului, părintele Dumitru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cenobiți/ făceam gesturi hieratice/ peste creștetele voastre sălbatice/ până când schimonosit de vedenie/ simții cum calea se preschimbă în tărășenie/ într-o teribilă încurcătură/ pedeapsă pentru inima mea trufașă și imatură// (...) hipnotizați de această momâie/ când imponderabilă când lălâie/ de această brezaie/ cu glas de heruv și de gaie" (Leastaviță). Sau, ca să mai descoperim un strat de rânduri din palimpsest, pe Eminescu și Arghezi, topiți dimpreună în paradisul domestic: "unde să te duc cu mine/ la ce rai să te ridic/ raiul
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
doar funcția lor de semnificant, nu și cea de semnificat, așa cum se poate deduce din această savuroasă scenă de bătaie: „Execut fulgerător un myo sho, dar m-a ginit, era vulpoi! Parează cu un kakuyu-matsu, deșirîndu-se prin aer ca o brezaie și-mi întoarce un fukito. Mă prind la timp (...) și zbang! îi izbesc în umăr o thamisho-ta kai. Amortizează, ghiolbanul, trece mișto din izazura în samuro, intră în bush-quin și finalizează spre plexul meu kazuka în foarfece, cu fandare. (...) Eu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
altele asemenea. Stă mai tot timpul alături de meșter, dă și el de câteva ori cu bidineaua, trasează „din ochi” un brâu, își spânzură deasupra ușii un bostan-cap-de om, cu un beculeț înăuntru, iar pe peretele din spatele fotoliului o mască de brezaie căpătată la Nerej când a fost pentru un reportaj. Pe alt perete își pune maxime din marii gânditori ai lumii, pline de îndemnuri la acțiune și cunoaștere. De rafturile bibliotecii fixează în cuie o colecție întreagă de table indicatoare, culese
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
deschisă, care voia să vie venea, venea și drăguțu ei, toate i le-a cam spus madam Cristide. Da ș-asta, ce, poți să pui bază pe ce zice una ca ea, n-o vezi cum umblă împopoțonată ca o brezaie ? O fi avut madam Ioaniu drăguț înainte să se mărite, o fi avut, da p-ormă s-a măritat și s-a lăsat. S-a dat ea pe brazdă ! Nu era ea, madam Ioaniu, de neam așa, nu era ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dumneata, numa mie să mi scoți la demiu eșarfă ! Și i-am scos-o, că altfel mai scăpam de Nebună ? Tot cu eșarfa, tot cu pălăria cât roata carului, tot cu hanțile-alea d-o știu, și tot văpsită ca o brezaie ! Și tot cu obiceiu prost, să te pupe-n bot ! — Bonjurică, dragă Vica ! Vica îți spunea madam Ioaniu, nu ? Parcă te văd cum stăteai cu madam Ioaniu ! — D-apăi, io ! Nu trece zi de la Dumnezeu să n-o pomenesc ! O mână
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de pe scaun și se așază mai aproape de ea. — Și io care ziceam că te place ! încă parcă și-acu aș zice... Da nu se uită domnu Niki la una d-asta ! Păi n-o vezi cum arată, boită ca o brezaie ? Care e bărbat serios, nu se uită la... — Nu știu, dragă Vica, nu știu... Noi îi credem capabili să reziste, ne facem această iluzie, dar adevărul e că puțini rezistă când li se face în asemenea grad curte... Puțini, ca să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]