15 matches
-
fost deținut politic. August 1980 - Lucian Pintilie îi scrie lui Ilie Rădulescu, demnitar înalt al PCR, o scrisoare referitoare la interzicerea filmului sau „De ce trag clopotele, Mitică?“ 50 de copii ale scrisorii le răspândește printre intelectuali. (Episodul e relatat în Bricabrac, lucrare memorialistica a artistului, apărută după 1989). 27 ianuarie 1982 - Românul „Micelii“ al lui Alexandru Papilian, elaborat între 1976-1978, este oprit în tipografie pentru a i se înlocui, la cererea Consiliului Culturii și Educației Socialiste și a secției de presă
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
expresia “delirul Citizen Kane”). În jurul acestui “wonderful” ar avea, cred, de cercetat și de glosat psihanaliștii viitorului; spun ai viitorului, pentru că cei ai prezentului oricum n-ar avea nici o șansă să se apropie de Lucian Pintilie. Bine baricadat în propriul “bricabrac”, Pintilie se supraveghează pătimaș pe sine însuși, pînă la ultima virgulă, deși, la un moment dat, afirmă: “Mă opresc și recitesc ce-am scris. Ce sînt ororile astea pe care le scriu despre mine și care-mi procură o evidentă
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
cale de o artă. Cît despre “lichidarea experiențelor fundamentale”, aș spune, invers, citind cartea, că Pintilie a rămas un copil mare (v. și “poza cu pușca” de pe copertă), de la care ne putem aștepta să fugă, în orice noapte, la gară! Bricabrac sfidează genurile; nu e nici jurnal de regizor, nici carte de memorialistică, nici de eseuri, nici de proză - și e cîte puțin din toate. În această sfidare a genurilor stă frumusețea cărții, dar și vulnerabilitatea ei. Rămîn la părerea mea
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
confortabil”). Forța de a-ți asuma un destin dificil: “Nu e nimic mai dificil decît de a te plasa într-un spațiu care să fie în același timp unitar și dislocat (Teatru și Film, România și Europa)”. Descoperi, în acest “bricabrac” din proprietatea unui mare regizor, personaje și povești antologice (Clody, Paradoxul fragilității), inserții fulgurante de biografic (accidentul de mașină, moartea mamei), inserții de politic (“normalitatea e cel mai utopic proiect care se poate imagina în România”), obsesii legate de teatru
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
cum sînt, și aș putea să mă rog, m-aș ruga în fiecare seară pentru ea”. Parafrazîndu-vă pe dumneavoastră, domnule Pintilie, cred că un om se poate ruga cînd hotărăște să se roage. Una peste alta, magicianul Pintilie își transformă bricabrac-ul într-o imagine “de sfîșiere pirandelliană între personaje și actori joc și ficțiune viață și formă”.
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
lacrimă. În istoria țării noastre iubite, vei fi între Eminescu și Luchian. Mistuit ca și Ei de o flacără sfîntă, bîntuit ca și Ei de haita îngerilor, cu a lor sublimă ferocitate. Mă închin, EMIL BOTTA, 20 X 1972”, din Bricabrac de Lucian Pintilie. Editura Humanitas. 2003. pag.30 Radu Boruzescu este cel care mi l-a dat pe Pintilie în imagini. O recuperare fără de care nu aș fi întreagă. Fotografiile pe care le-am văzut mi l-au întipărit pe
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
drogat cu textualism. Regret că am abandonat această experiență mult înainte de-a fi epuizat-o. Mai găsesc cîte-o țigară scuturată, uitată prin vreun buzunar de pantalon vechi. Ce să fac, s-o fumez de unul singur?” Lucian Pintilie în Bricabrac, Editura Humanitas, 2003, pag.45. Omagiul pe care Pintilie i-l face lui Harag, după ce a văzut Livada de vișini. Lucian Pintilie a fost coleg la secția de regie cu Radu Penciulescu, Sanda Manu, Valeriu Moisescu, Valeriu Grama. Toți fac
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
Cristian Teodorescu Omul devine liber atunci cînd se hotărăște să fie liber!” scrie Lucian Pintilie în bricabracul său de la Humanitas. O frază simplă, care poate trece neobservată în cartea asta cu de toate. De cînd am fost la lansarea de la Krețulescu pînă în momentul în care scriu aceste impresii am tot stat de vorbă, în pauzele de
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
martorii ei reali nu o vor pricepe niciodată. Pe scurt - trăită la nivelul ei, această crimă nu este comprehensibilă. Nimeni din familie, sau din vecini, nu va putea explica vreodată de ce Niki l-a omorît pe Flo” (am citat din “Bricabrac”-ul lui Lucian Pintilie). De ce, într-o bună dimineață, pe nepusă masă, un colonel în rezervă - familist respectabil, la zi cu întreținerea la bloc - pînă atunci în deplinătatea facultăților mintale, își omoară cu lovituri de ciocan cuscrul (liber profesionist, cineamator
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
v. ciorba care fierbe în oală, v. apa curgînd în pahar sau sticlele tîrîte pe trepte, v. țăcănitul forfecuței cînd colonelul se pregătește de ultima - de fapt de prima! - lui misiune eroică). Parafrazîndu-l pe Kundera (evocat și de Pintilie, în “Bricabrac”), s-ar putea spune că noul film, Niki Ardelean, nu examinează realitatea, ci existența. “Iar existența nu este ceea ce s-a întîmplat, existența este cîmpul posibilităților omenești, tot ceea ce omul poate deveni, tot ceea ce este capabil. Romancierii desenează harta existenței
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
ofere un sprijin veritabil adolescentelor în clarificarea și rezolvarea problemelor complexe pe care le întâlnesc în viața cotidiană. Rubricile principale sunt: „hot style“, „cooking“, „hot beauty“, „fashion“, „make-up“, „girlfriends“, „star style“, etc. Preț: 14 900 lei. în librării Lucian Pintilie - Bricabrac (Ed. Humanitas, 350 000 lei); Zoe Cămărășescu - Amintiri (Ed. Vitruviu, 230 000 lei); Andrei Pleșu - Despre îngeri (Ed. Humanitas, 170 000 lei); Mircea Ivănescu - Versuri poeme poesii alte aceleași vechi nouă (Ed. Polirom, 189 000 lei); Zoltán Rostás - Sala luminoasă
Agenda2003-46-03-liber () [Corola-journal/Journalistic/281721_a_283050]
-
caldă a materiei Prin ultimul drog, numit țărână: Nu se-mbulzește nimeni la așa ieftinătate, Decât așa euforie, mai bine șomaj și rate gonflabile, Frate! Scrisoare din Pat - agonia noastră Ne considerăm suflete de rac Și ne-aruncăm în primul bricabrac Să mușcăm din filonul istoriei De foame. Pokeriști mioritici Fixați pe obiecte de artă străine, precipitați, Pietre de caldrâm pe fundul oceanului Capitalist. Și totuși botezați în grota asta de cristal murdar Ca un iglu temporal, cauterizat. Camarile ermetice - fulgere
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
i-am detestat cu convingere, dar niciodată nu mi-au fost indiferenți”. Din cărțile doamnei Pop, se vede clar că ia iubit exagerat ; nu se simte Însă ( diplomație de vechi se cretar literar ? ), niciodată, detestarea acestora. În excelenta sa carte bricabrac, marele Pintilie spu ne undeva, despre relația sa cu o soprană americană :” Ne uram, cum numai la operă se pot urî doi oameni!”. În tea tru Însă, ura-i trecătoare. Aici, ar cam fi de Învățat : de către noi toți, mari
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
concretețea corpului și imaterialitatea spectrului. Dramaturgii îl vor interesa numai în măsura în care, ca și Maeterlinck, vor ști să exprime acest tip de tensiune. În prefața la Douăsprezece cântece, apărută în 19231, Artaud va aprecia simbolismul nu pentru caracterul său eteroclit, de „bricabrac”, ci pentru „sufletul” său. La Maeterlinck, observă el, „simbolismul nu constituie doar un decor, ci un mod profund de a simți”. Dacă poetul belgian continuă să rămână actual, asta se datorează „priceperii sale de a asocia, în virtutea câtorva misterioase analogii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pe umerii tăi ca pe o căzătură”. Amar reflexive - dominantă e frica de moarte pendulând între paroxism și amânare - sau irigate intermitent de eros târziu, Poeme lasă la vedere frecventarea dependentă a manierei lui Nichita Stănescu. Prozaicul cotidian, fabulosul anodinului, bricabracul citadin, desacralizarea miturilor, intersectarea textelor străine în textul, devenit apocrif, al propriei memorii, toate ecouri ale contextului postmodern al deceniului al nouălea, traversează versurile din Păsări apocrife, dar nu renovează în substanță scrisul lui O., rămas fidel unei poetici moderne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]