23 matches
-
în cadrul evaluării propriul sistem de măsurare, cu condiția ca sistemul să poată fi convertit direct în procente din suprafață, între 0,01% (foarte rar) și 100% (răspândire completă). II.4. Specii Toate fanerogamele, criptogamele vasculare și speciile principale de mușchi (briofite) tericoli trebuie incluse în evaluare. Se recomandă includerea lichenilor tericoli. Speciile și ciupercile ne-tericole pot fi incluse opțional. Nomenclatura va respecta Flora Europaea. În situațiile în care Flora Europaea nu este valabilă, când este disponibilă o identificare taxonomică mai
jrc4286as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89451_a_90238]
-
standarde de pregătire profesională și programele școlare în vigoare - www.edu.ro II. Teme de specialitate 1. Caracteristicile generale ale celulei vegetale 2. Caracteristicile generale ale principalelor organe ale plantei - rădăcina, tulpina, frunza, floarea 3. Principalele încrengături ale regnului vegetal (briofite, pteridofite și spermatofite) - descriere și reprezentanți 4. Metodele de obținere a produselor vegetale - recoltarea, uscarea, stabilizarea, condiționarea, conservarea 5. Compoziția plantelor cu acțiune terapeutică 6. Fitoterapie - compoziția și acțiunea terapeutică a produselor vegetale 7. Apiterapie - compoziția și acțiunea terapeutică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192733_a_194062]
-
viață (inclusiv de ou), din orice specie din clasa păsări, originară din zona Tratatului asupra Antarcticii sau care apare în zona respectivă sezonier prin migrație naturală; ... c) plantă indigena înseamnă orice fel de vegetație terestră sau de apă dulce, inclusiv briofite, licheni, ciuperci și alge, în orice stadiu al vieții lor (inclusiv semințe și muguri sau lăstari), originară din zona Tratatului asupra Antarcticii; ... d) nevertebrat indigen înseamnă orice nevertebrat terestru sau de apă dulce, în orice stadiu de viață, originar din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145841_a_147170]
-
farinacea". La periferiile ecosistemului, mărginit de șoseaua Balcani, str. Petricani), apar specii - "Physcia aipolia", "Physcia orbicularis", "Physcia hispida", "Parmelia scortea", "Bacidia luteola", în parcul Ștefan cel Mare: "Physcia ascendens", "Physcia caesia", "Physcia grisea", "Xanthoria parietina", în Valea Trandafirilor: "Parmelia sulcată". Briofitele sunt reprezentate de așa specii că: "Brachytecium glareosum", "Eurhynchium hians", "Hypnum cupressiforme", "Leskea poycarpa", "Leskeela nervosa", "Orthotrichium fastigiatum", "Pylaisia polyantha" Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 89 specii de păsări și 14 specii de reptile și
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
ani, au dispărut 31 de specii. Factorul uman a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice - "Genista tetragona", "Centaurea thirei", "Centaurea anngelescui", "Euonymus nana". Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind: "Zona stepei" și cea a "silvostepei". Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
brădiș (Myriophyllum verticillatum), broscărița (Potamogeton natans). În cursul superior, există o serie de plante bine fixate de pietre și bolovani, cum sunt mușchii (Fontinalis) și algele filamentoase, care formează bioderma vegetală. La adăpostul pietrelor din apropierea malurilor exista o multitudine de briofite și alge (lâna broaștei).(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Solurile brune de pădure Ponderea mare a acestui tip de sol se poate explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale T=9,5-11,5°C și precipitații medii anuale P
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
existență, iar la alții cu predominarea generației sporofitice față de generația gametofitică și invers. Filogenetic, se pare că algele își au originea în grupa euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite. Acrochaetium savianum (Auduinella saviana) Este o algă roșie cu tal simplu, cu aspect de tufă, de tip heterotrih. Carpogonul fără pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul sau
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
două etaje: cel al molidului (Picea abies - Picea excelsa) și cel al fagului(Fagus sylvatica), asociate secundar cu vegetație ierboasă. Covorul vegetal este format în ansamblu din peste 1200 de specii, din care 1/3 sunt plante inferioare, talofite și briofite, iar 2/3 superioare - în special fanerogame. Plantele cu flori sunt reprezentate în principal de specii endemice: breabănul (Cardamine glanduligera), brusturul negru (Symphytum cordatum), clopoțelul [Campanula rotundifolia - Campanula carpatica], crucea voinicului (Hepatica transsylvanica), Garofița de munte (Dianthus tenuifolius), gălbenelele de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde, conform oamenilor de știință, organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermatofite (gimnosperme și angiosperme). este și nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
forme de adaptare postglaciară. Forma columnară este caracteristică genotipului primordial al molidului natural. Din cauza condițiilor climatice (temperaturi scăzute, vânturi puternice, căderi masive de zăpadă), arborii nu trec de vârsta de 180 - 200 de ani. Stadiul 2: Colonizarea cu specii de briofite de talie mică (specii hepatice), inclusiv Buxbaumia atinge procent de acoperire de 20% din suprafața trunchiului doborât, grosimea stratului de mușchi ajungând până la la 2 cm. Este prima fază în care se instalează puieții, care găsesc o primă sursă de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
Stadiul 4: Pe trunchiurile aflate într-un stadiu relativ avansat de descompunere, pe circa 50% din suprafață sunt deja instalați puieții, care au căpătat vigoare în creștere. Înălțimea puietului poate ajunge până la 50 cm, între puieți găsinduse diferite specii de briofite, menținându-se stabilitatea biocenozei. Stadiul 5: Pe lângă puieții de molid, care au înălțimi mai mari de 50 cm, apar alte briofite de talie mare precum și ferigi sau alte specii de plante ierboase și lemnoase. Datorită concurenței numărul final al puieților
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
care au căpătat vigoare în creștere. Înălțimea puietului poate ajunge până la 50 cm, între puieți găsinduse diferite specii de briofite, menținându-se stabilitatea biocenozei. Stadiul 5: Pe lângă puieții de molid, care au înălțimi mai mari de 50 cm, apar alte briofite de talie mare precum și ferigi sau alte specii de plante ierboase și lemnoase. Datorită concurenței numărul final al puieților se diminuează până la 1 puiet la 3-4 m2, care ating vârste de 15-20 ani. Stadiul 6: trunchiurile de molid colonizate inițial
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și marea ei variație în comparație cu a teritoriilor din jur. Cercetările efectuate asupra florei și vegetației de aici ( Mihai G. 1972, 1973), scot în evidență numărul mare de specii (230) pe această suprafață restrânsă, dintre care 198 de cormofite și 32 briofite. Fondul vegetației ierboase din cuprinsul rezervație îl formează Fesatuca vallesiaca, Poa pratensis, și P. pratensis ssp. angustifolia, Koeleria macrantha, Agropyrum repens, Medicago falcata,Thymus marschallianus, alături de care o frecvență mare au Achilea setacea, Teucrium chamaedrys, Centaurea rhenana, Centaurea austriaca, Linum
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de microclimatul secundar mai uscat și influența antropozoogenă. Ferigile se instalează frecvent în fisurile și părțile umbrite ale stâncilor, fiind reprezentate îndeosebi prin Asplenium ruta-muraria și mai rar, Asplenium trichomanes. Tot pe stâncăriile nude sau slab solificate se instalează și briofite, între care predomină Orthotrichum anomaltum, Schistidium apocarpum și Tortula muralis, împreună cu alte plante saxicole ca: Sedum sexangulare, Syntrichia ruralis var. calcicola ș.a. De remarcat și prezența speciilor Seligeria pussilla, Syntrichia ruralis, Tortella inclinata și Aloina rigida, briofite rare pentru teritoriul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se instalează și briofite, între care predomină Orthotrichum anomaltum, Schistidium apocarpum și Tortula muralis, împreună cu alte plante saxicole ca: Sedum sexangulare, Syntrichia ruralis var. calcicola ș.a. De remarcat și prezența speciilor Seligeria pussilla, Syntrichia ruralis, Tortella inclinata și Aloina rigida, briofite rare pentru teritoriul Moldovei (Mihai G., 1972). Dintre micromicete (Mititiuc M. 1974) au fost semnalate 51 de specii, unele sunt noi pentru flora micologică a țării. Cormofitele lemnoase sunt reprezentate de: Cercospora salviicola, Diplodina salviae, Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili dominația unei fitocenoze, dar se remarcă totuși predominanța gorunetelor. Multe plante ierboase sunt elemente termofile, sudice, rare pentru Moldova. Dintre briofite întâlnim pe: Amblystegium confervoides, Amblystegium serpens, Amblystegium subtile, Amblystegium varium, Amblystegium varium f. integrifolia, Amblystegium varium f. orthocarpa, Anomodon viticulosus, Brachythecium populeum, Brachythecium salebrosum, Brachythecium velutinum, Bryum capillare, Bryum capillare var. flaccidum, Bryum capillare var. macrocarpum, Calliergon cuspidatum, Camptothecium lutescens
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ș.a., ale căror dimensiuni variază de la 2-3 micrometri (unele alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și eucariote „vegetale” din primele 4 regnuri, acesta diferă după autorii luați În considerație. Cei mai mulți
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
regnuri, acesta diferă după autorii luați În considerație. Cei mai mulți autori apreciază că există aproximativ 5 000 specii de bacterii și cianobacterii, 35 000 specii de alge, 100 000 specii de ciuperci, 20 000 specii de licheni, 25 000 specii de briofite, 10 000 specii de pteridofite și 280 000 specii de spermafite. Acest număr este inferior față de realitate. Anual se descoperă 2 000 - 3 000 de specii noi, micro- și macroscopice. Pentru România se estimează aproximativ 10 000 de specii (5
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
formează diferite țesuturi, Între care chiar și elemente conducătoare liberiene, ce amintesc de tuburile ciuruite ale plantelor superioare, prin care circulă longitudinal substanțe organice, energia necesară fiind asigurată de ATP-ul mitocondrial. Aceleași celule meristematice apicale sunt prezente și la briofite (mușchi), având formă tetraedrică, ele stând la originea celulelor Întregii plante. Extensia verticală a mușchilor este totdeauna modestă, căci: pe de o parte nu au echipament enzimatic care să permită sintetizarea ligninei, iar pe de altă parte elementele mecanice sunt
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
permanentă și bipartițiile sale sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire: ea are deci o funcționare polarizată. Apicala marchează deci termenul unei strategii evolutive care a privilegiat creșterea terminală la organismele filamentoase. Faptul esențial apărut la marile alge și la briofite este transferul potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la alge și briofite. Ea rezultă din funcționarea de țesuturi speciale, numite meristeme. Acestea sunt ansambluri de celule tinere, a căror diversitate de organizare tridimensională și de ritm mitotic permite realizarea unei mari varietăți de tipuri morfologice. Ele pot fi puțin timp funcționale, ca
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
carbon, dar favorizează și transpirația. Formarea unei plante de talie mare necesită suficientă apă pentru fotosinteză și Împotriva supraîncălzirii plantei. Deci, este necesar un sistem radicular bine dezvoltat (pentru absorbție) și un țesut lemnos bine dezvoltat (pentru conducere). De aceea briofitele (fără rădăcină și fără lemn), ca și psilofitele (fără rădăcini și fără frunze) au rămas de talie mică. Restrângerea schimburilor de gaze Îndeosebi la stomate și dezvoltarea organelor subterane necesită aport de oxigen, presupune existența unui aerenchim bogat pentru circulație
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]