78 matches
-
mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de abandonare a
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de abandonare a tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sau „Marfă ruptă gata pe un sfanț bucata”. Curând îi vine ideea să tipărească niște cărticele cu anecdote, pe care le dicta direct zețarilor, împărțindu-le, odată cu marfa, la cine stătea să îl asculte. Așa au apărut o serie de broșurele: Diata lui Cilibi Moise vestitul (1858), Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5 (1859), Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise (1861), Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească (1862
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
să fie foarte clare, după o perioadă în care totul se făcea după schemele venite de la Moscova. Generația mea a prins aceste momente dramatice, când în anii întâi și doi de facultate nu studiam decât istoria P.C.U.S și broșurica aceea a lui Stalin despre materialismul dialectic și istoric, la toate disciplinele. Ceea ce citeam noi era mai mult așa, prin bunăvoința unor biblioteci sau prin interesul fiecăruia pentru cărți cumpărate de prin anticariate. După perioada asta mă așteptam să fie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a ceea ce înseamnă tradiția noastră, nu numai în literatură, ci și în filozofie, în logică, în științe. E drept, în științe și în literatură s-au mai clarificat lucrurile, depășind perioada în care istoria literaturii române se preda după niște broșurele ale lui Vitner sau ale altora. Erau, de exemplu, în cursurile unde se vorbea de Eminescu, trei patru pagini despre opera lui și douăzeci de pagini despre descrierea condițiilor social-economice. Or, asemenea ideologizare a constituit o frână în afirmarea obiectivității
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
naturalețea sa, pentru prietenie, pentru personalitatea și originalitatea sa, chiar dacă nu i se cunoșteau celelalte virtuți care-l caracterizau"! În misiune la Montevideo, am primit într-o zi de septembrie 2002 ca supliment la principalul cotidian uruguayan "El Pais" o broșurică "El Che en Uruguay". Era dedicată participării ministrului industriei al Cubei la Conferința Consiliului Inter-american Economic și Social, organizată în august 1961 la Punta del Este. La reuniune participa ca reprezentant al SUA Douglas Dillon, șeful trezoreriei americane, intervențiile celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Siberia eroul se căiește, renaște). Puțin mai târziu, mi-a căzut în mână o ediție jalnică, trunchiată și rău tradusă, a Fraților Karamazov. Am înghițit-o, bineînțeles, așa cum era, fără să înțeleg mare lucru. Mai mult m-a impresionat o broșurică intitulată Precocii și care includea unele pagini despre copii din diverse opere ale lui Dostoievski (din Netocika Nezvanova, cred, și - sigur - din Frații Karamazov: episodul cu trenul și altele despre Kolea Krasotkin, Iliușa și tovarășii lor). În 1955 apărea - inaugurând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu e adevărat, nu m-a copiat !“. Copiase din cartea lui, a acelui profesor Diaconu, judecător la Curtea de Apel sau nu știu unde, care, în fond, ce scrisese ? Scrisese o broșură despre Curtea Penală Internațională. Eu pariez că, dacă cauți în broșurelele astea pe care le-a copiat probabil „negrul“ lui Ponta care i-a făcut doctora‑ tul, vei descoperi că niciuna nu era originală. Așa se fac lucrările la Drept. Și cine era în comisia de doctorat al lui Ponta ? NĂstase
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
doi copii de la Leagăn: a Încura jat strădania, fără vreun profit, de nici un fel, a „anarhistului“ blajin și inofensiv Panait Mușoiu (remarcat Într-o vreme pentru constanța ideilor (!) sale de sibaritul rector Coco Dumitrescu), dar maniac grafoman și editor de broșurele necitite, sordid și mirosind a țap În plin rut (a fost un erotic până la bătrâ nețe), locuind În magazia cărților lui (toată iarna, fără foc); și a subscris, bunul dr. Robin, dimpreună cu Dobrogeanu-Gherea și cu N.D. Cocea, acțiuni la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
urnește și la 31 octombrie 1877, comisarul Ianculescu de la Despărțirea a II-a (care, mai mult ca sigur a cumpărat și el de nevoie măcar un exemplar din scrierea lui Orășanu), trimite o comunicare superiorului său În care-i spunea: „Broșurele În număr de 7 șapte primite cu ordinul no.(...) distribuinduse persoanelor care au avut buna voință a le lua și bani, ce sau strânsu În sumă de 7 lei (...)”. Despărțirea I-a era, probabil, ceva mai mărișoară decât cea de-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
întunecos, rece, nebun, precum ar rămânea pin nouri pe bolta cea brună a nopții două... numai două stele vinete. Tu, iubitule, mi se pare că ai să devii foiletonistul vre - unui ziari... După ce voi muri îți voi testa într-o broșurică romanul vieței mele și vei face din lungii, din obosiții mei ani, triști, monotoni și plânși, o ora, de lectură pentru vrun cutreierător de cafenele, pentru vrun tînîr romanțios sau pentru vro fată afectată, care nu mai are ce pierde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
volum, Prințesa de Clèves de Doamna de Lafayette (1930) și Foamea cea mare de Johan Bojer (1932). Câteva piese de teatru (Boier Jalea, Când femeia iubește toamna, Cântec bătrânesc) nu au ajuns să fie tipărite. S-a păstrat, într-o broșurică, doar un „act comic”, Ce se cuvine lui Jupiter (1942), fără nici un haz. Cu o competență deloc lipsită de stil, K. știe să vorbească de la inimă la inimă „suratelor” ei care, impudice sau disperate, i se confesează. Compătimind, mângâind, certând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
trăznește prin cap, ci trebuie chibzuit și muncit la scris". Așadar, patima creației se desfășura cu tot chinul de rigoare, doar că se apela la serviciile unui scrib. Se povestea că scotea de prin 1858, aproape anual, cîte o mică broșurică, într-un tiraj de zece mii de exemplare, în 8-16 pagini, cu aceleași pilde și ziceri altfel formulate, și că acestea se desfăceau bine laolaltă cu bietele sale mărfuri, excelent prezentate oral. Devenise foarte cunoscut și îndrăgit în București și în
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
toate purtau același titlu: Practica și apropourile lui Cilibi Moise și nici măcar nu erau numerotate. De adăugat că fiecare dintre ele purtau, în chip de preț, mențiunea atrăgătoare: "Prețul acestei cărți după inima omului și după iubirea lui Cilibi Moise". Broșurelele s-au risipit și se găseau arareori. Este meritul cărturarului Moses Schwarzfeld care, în 1899, după multe osteneli, (ajutat și de fiul lui Cilibi Moise) reușise să adune opera lui Cilibi și să o publice într-o ediție rotundă (lipsindu
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
nu se repetă sub altă înfățișare, de-a dreptul. Dar un criteriu ordonator trebuia găsit și e bine că a fost cel tematic. Vorbele de duh sau pildele lui Cilibi Moise se dovedesc a fi, prin structură, o paremiologie populară, broșurelele sale ținînd perfect de ceea ce se numește literatură sapiențială. A o reciti, azi, e de tot folosul și, de ce nu aș spune, bogată în înțelesuri și chiar de haz pururea făcător de bine. "Dumnezeu, observă filosoful popular, are două magazii
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
cer voturilii; atâta că omul nu recunoaște până ce nu are el un interes... Excelent. P-ormă, cioacele cu cine dă, lui își dă...; aiurea, da' ține!... Dar ce tot citea dumnealui acolo? Și cu bărbia îi făcui un semn spre broșurica jerpelită de lângă gamelă. A!..., exclamase el și mi-o întinse bucuros, ca un mohamedan, Coranul... Foarte frumos!, făcusem admirativ, și am citit rar, ca la tablă, la școală: "John, prin grația lui Dumnezeu, Rege al Angliei, Lord al Irlandei, Duce
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
--- Stéphane Hessel și-a găsit nașul Cititorii meridianelor au aflat despre cel mai de seamă bestseller din Franța ultimului an și anume broșurica lui Stéphane Hessel, nonagenarul supravieț uitor al Rezistenței, intitulată Indignați-vă!. Ea se află în topuri de aproape 20 de luni. Porunca pe care o conține a ajuns până pe Wall Street. Ne-am întrebat, când am semnalat-o, de ce a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
o conține a ajuns până pe Wall Street. Ne-am întrebat, când am semnalat-o, de ce a trezit atâta interes, fiind din cale-afară de banală și de plicticoasă. Probabil, grație injoncțiunii din titlu. Încurajat de succes, Hessel a mai scris două broșurici în același stil, Angajațivă! și Trăiți!. La rubrica sa din „Le Point” din 5 aprilie, Patrick Besson consacră broșuricilor un pamflet, pe cât de amuzant, pe atât de țeapăn: „Trei porunci în doi ani; fostul rezistent nu șomează. E un motoraș
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
fiind din cale-afară de banală și de plicticoasă. Probabil, grație injoncțiunii din titlu. Încurajat de succes, Hessel a mai scris două broșurici în același stil, Angajațivă! și Trăiți!. La rubrica sa din „Le Point” din 5 aprilie, Patrick Besson consacră broșuricilor un pamflet, pe cât de amuzant, pe atât de țeapăn: „Trei porunci în doi ani; fostul rezistent nu șomează. E un motoraș de porunci. În fapt, cititorii par să fie cei care le solicită. Îți vine să crezi că ceea ce așteaptă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
culegerilor sale de către chiar acest cel mai înalt for științific al țării). Aceasta deși culegerile sale erau cariate de numeroase erori științifico-metodologice relevate, apoi, de folcloriștii avizați. Dar pentru perioada 1900-1920 (Pamfile, născut în 1883, a murit în 1921) culegerile (broșurelele) sale erau utile: propuneau material inedit, reținînd din el ceea ce era demn de folosit. S-a arătat cucerit de culegerea unor obiceiuri și credințe legate de mitologia populară. Le adună, treptat, în trei volume, publicate de Academia Română (cunoscînd și ediții
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
și mie rost de ziarul din ziua respectivă! Nu ai? Atunci fă-mi o copie xerox și pune-mi-o pe fax la numărul... La toate întâlnirile din provincie la care participi, ți se înfundă geanta cu reviste literare și broșurele de versuri. Dar cum nu poți să scrii despre toate aparițiile, expozițiile, spectacolele, cărțile, filmele, cei despre care nu scrii te vor urî până la moarte: nici măcar două rânduri n-ai putut să scrii! Dacă scrii totuși, cele două rânduri: am
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
mâncasem dintr-una la fel. Fasolea era atât de fierbinte, - abia scoasă de la cazan, - încât vreo jumătate de ceas, așteptasem cu ochii pe ea, să se răcească, deși muream de foame. Alături de gamelă, jos, sub ea, - mânca mazăre - văzui o broșurică jegoasă. Mă aplecai puțin, să văz mai bine: era, culmea, Magna Carta A.D. 1215. Bilingvă! Nu mai văzusem. Eu, acasă, în birou, - dacă îmi permiteți - am un afiș uriaș al ei, cumpărat de la Londra, cam de un metru și jumătate
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
și un teoretician echilibrat, iar nu un avocat fervent al tiraniei, așa cum ni-l imaginam cu toții din Principele. Nu putem înțelege cu adevărat opera politică a acestuia decât citind în paralel cele două tratate politice importante ale sale: Principele, o broșurică ce a traversat secolele prin valuri de controverse, emanând din experiența de viață a funcționarului public și propagată de excesele sale de limbaj și de teoriile radicale ce par a susține tirania ca mod de ocârmuire a statelor, și Discursurile
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
TRESE DE EROI Un vechi și bun prieten - poetul Radu Ghica Moise din Sinaia, fost ani de-a rândul director al Casei de Cultură din acest oraș - mă roagă de mai multă vreme să mă interesez de o carte („o broșurică”, zice) consacrată unui țăran-erou, Vasile Chilian, scrisă de un căpitan, Constantin Căpșuneanu, în care sunt relatate faptele de eroism ale unui grup de țărani din munții Buzăului și Vrancei, în timpul primului război mondial. Amicul meu susține că acolo ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]