50 matches
-
esse la soluzione all'enigma dell' intera esistenza, enigmă che și scioglie d'ogni artificiale costruzione nell'Amore di Dio e della Sua Creazione. Così ascoltare è più che tăcere; și odono le terre e i venti dell'amore, i brușii e i silenzi dell' animaal cospetto di Dio. E udire diviene allora ascoltare con l'anima della propria memoria. La natură non soffre alcun velo d'illusione di cui sovente soffrono gli uomini, perché la natură è perfetta offrendo ciò
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sudoare Și-Arieșul de amar... Noaptea peste ochi te-apasă, Lasă-ți murgul pe izlaz Și ți-om da pălincă întoarsă, Dă-l încolo de necaz! Dinspre Munți, dinspre lumină, N-auzi tulnicul cum strigă? Mai rămâi cu noi la cină, Brușul ei de mămăligă! Să rămâi la noi în soartă, Cruce vie printre cruci-, Lacrimă de fluier spartă, Iancule, unde te duci? Referință Bibliografică: Iancule, rămâi cu noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09
IANCULE, RĂMÂI CU NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378240_a_379569]
-
cum și cele de origine îndoioasă șindouiosaț, 1871); încearcă totuși să-l salveze prin ipoteza unei origini latinești (din involvere), care nu a fost acceptată de specialiști. În DA, i se indică o lungă serie de sinonime populare și regionale: bruș, boboloș, cocoloș, blucă, boț, bulz, lostopană, colcov etc. Recent apărutul Dicționar etimologic al limbii române (A-B, 2011) trece în revistă soluțiile propuse și constată că pentru bulgăre nu există, încă, nicio explicație mulțumitoare.
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
să cugetăm înainte de a ne decreta nemuritori încă din timpul vieții: "Dar unde-s Radu Stanca,/ Enescu, Eta, Nego/ și Dominic și Regman,/ și Gari și Cotruș?/ Doinaș închide Cercul/ din care-un alter ego/ pe ultima baladă/ aruncă-ntâiul bruș./ Dar unde-s Mazilescu,/ Marcel, Titel, Nichita,/ Ivașcu și Ioana,/ Silvestru și Roger?/ Dar unde-s Grigorescu/ și Adi, nelipsita,/ și cel ce-am fost eu însumi/ pe-acolo, unde e?"
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
Tot atunci, Nicodim Galerry a expus cataloage cu lucrări de artă ale lui Ciprian Mureșan, dar și catalogul expoziției Omul Negru (cu lucrări de Adrian Ghenie, Ecaterina Vrana, Ciprian Mureșan, Daniel Albrigo, Will Boone, Mike Bouchet, BREYER P-ORRIDGE, Gunter Bruș, Brian Butler, Church of Euthanasia, John Duncan, Damien Echols, Brock Enright, Bob Flanagan, John Wayne Gacy, Ed Gein, Douglas Gordon, John Houck, Jim Jones, Jamian Juliano-Villani, Ted Kaczynski, Daniel Keller, Mike Kelley, Marco Lavagetto, Lazaros, Lionel Maunz, Asger Kali Mason
PRIMA PICTORIŢĂ DIN ROMÂNIA PREZENTĂ LA THE ARMONY SHOW DIN NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362858_a_364187]
-
abgia ge ieri. Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sac Trăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabă Cu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*! Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hat Ge săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat. O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două, Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă. Implantă s-o ciuhă-n cale cu o mână
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
piciorului drept din față, pe care mi-a pus-o pe pulpa piciorului meu stâng. Eu i-am prins-o cu mâna stângă, în timp ce cu dreapta am continuat să-l mângâi pe cap. - Așa! Acuș du-te șî adăi un bruș de mămăligă șî dă-i să mânce - mi-a mai zis taică-meu după un minut sau două. M-am dus în bucătărie, am luat un bruș de mămăligă, dar și o coastă de porc din mân¬carea de varză
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
continuat să-l mângâi pe cap. - Așa! Acuș du-te șî adăi un bruș de mămăligă șî dă-i să mânce - mi-a mai zis taică-meu după un minut sau două. M-am dus în bucătărie, am luat un bruș de mămăligă, dar și o coastă de porc din mân¬carea de varză pusă la fiert de maică-mea și i le-am dat să le mănânce din palmă... Câinele a mâncat fără grabă, tacticos, a pufăit mulțumit pe nas
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
uite, bă, câin’le lu’ Mărian Chircuț, cum îl așteaptă-n zloată, săracu’ de iel... Erau și alții care, din când în când, vă-zându-l cum stătea el așa de cuminte și aștepta, îi aruncau în semn de admirație câte-un bruș de mămăligă sau un ștuc de pâine să mănânce. Dacă asta s-ar fi întâmplat de la început și tot timpul, aș fi tras concluzia că, în conformitate cu teoria lui Pavlov, Bălan își formase un reflex condiționat, dar așa... tocmai motivația, condiționarea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Joi, 17 Decembrie 2015 Dau cuvintele în clocot Și le-aud pe rând cum strigă, Mi se face dor de-Acasă, Ca de-un bruș de mămăligă, De mă văd vuind pe creste Cum voinicii din Posada, Sub opincile făloase Scârțâie pe drum zăpada Și auzul mi se umple De o hărmălaie sfântă, În târnațul plin de viață Îngerii din ceruri cântă Un colind pe
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
de ani, desi i-am fost spus, uluit, ca de fapt am rupt de la gură copiilor mei, ca să fac un bine semenului meu... Am aflat în timp că există înși care, bizar, te urăsc pentru că le-ai făcut binele din brușul tău... O vorbă din bătrâni, cam oribilă, este asta: „facere de bine, f...tere de mama”... Eugen EVU Hunedoara iunie 2015 Referință Bibliografica: Eugen EVU - MIC DICȚIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) / Eugen Evu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
puri pilaștri, Ca perla-n scoică simt mărunte creșteri; Trufia diavolească e-n descreșteri: Deasupra lor sfințescu-se chiar aștri! Sunt schivnici greci ce - „Axion estin” cântă, Alături de Români, Bulgari ori Ruși, Iar sârbii pentru Kosov΄ se frământă Și lacrămile-adapă secii bruși ... Dar sunt francezi și nemți ce, ca la nuntă, De sfânta Ortodoxie - au fost seduși ... Icoana-n Athos, cea mai prețioasă ... Icoana-n Athos, cea mai prețioasă, „Axion Estin” este denumită; Ea-n Capitala istmului-i păzită, În basilica Protaton
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
de ani, deși i-am fost spus, uluit, că de fapt am rupt de la gura copiilor mei, ca să fac un bine semenului meu...Am aflat în timp că există inși care, bizar, te urăsc pentru că le-ai făcut binele din brușul tău! O vorbă din bătrâni, cam oribilă, este asta: „ facere de bine, f...tere de mamă”! Eugen EVU Hunedoara 10 iulie 2015 Referință Bibliografică: Eugen EVU - MÂRLĂNIA / Eugen Evu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1653, Anul V, 11 iulie
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
cu plugu,” abgia ge ieri.Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sacTrăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac.Pă l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabăCu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*!Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hatGe săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat.O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două,Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă....
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
Mare, cotește după Gorniș și trece pe lângă Greblești pe aceeași parte și Teiș și Făgețel, de cealaltă parte... Îmi amintesc cu infinită nostalgie de cașul mustind a zer, de bucata de mușchi sau de cârnat de porc „de la oală”, de „brușul” de mămăligă și de „căpățâna” de ceapă, pe care mama le învelea într-un ștergar și mi le așeza cu drag într-o trăistuță pe care apoi mi-o punea după gât, după care mă pupa zgomotos pe amândoi obrajii
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
am abordat În capitolul precedent. În plus, ea a p...rut s... aib... de timpuriu o alt... dimensiune decît simplele reajust...ri conjuncturale pe care le f...cușer... celelalte state comuniste din estul european. Dup... cum subliniaz... economistul polonez W. Bruș, „Schimb...rile din economia Iugoslaviei nu au fost niciodat... privite că simpl... «reform... economic...», ci ca parte a unui grandios scenariu de edificare a unei societ...ți socialiste autogestionate și distinct... de socialismul de stat («etatismul») practicat de URSS și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de produsul muncii lor. În 1952 Întreprinderile nu mai erau supuse planific...rîi imperative, iar În 1952 majoritatea prețurilor erau liberalizate și dinarul devalorizat la o șesime din valoare. Aceste m...suri, care constituiau ele singure o „schimbare spectaculoas...” (W. Bruș), au fost completate În martie 1953 printr-o ordonanț... care oprea colectivizarea forțat..., limitînd la 10 hectare proprietatea privat... și la 5 num...rul salariaților. La sfîrșitul anului patru cincimi din cooperative erau dizolvate, astfel c... 85% din terenurile cultivate
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
reformism discret și coerent Spre deosebire de reformă titoist..., reforma maghiar... nu a avut niciodat... ambiția de a se pretinde un nou model de socialism. Dimpotriv..., ea s-a prezentat că „simplu instrument menit a ridica nivelul de eficient... a economiei” (W. Bruș). Conceput... la numai zece ani de la sîngeroasă revoluție din octombrie 1956 și susținut... de János Kádár, omul pe care sovieticii Îl Ins...rcinaser... s... exercite o represiune nemiloas..., reforma nu putea fi decît una discret.... Cu atît mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
sporadic, versuri de Ion Minulescu, traduse de Olga Crușevan-Florescu, si de Lucian Blaga, în transpunerea Sidoniei Tudor. Proza este ilustrata prin câteva fragmente din Gală Galaction (Le Violon de Hugolin, Le Caligraphe Tertius), Ion Creangă (La Bellemère et șes trois bruș, traducere de Mărie Jacques Coulon), Mateiu I. Caragiale, Victor Eftimiu (aforisme). Se desfășoară în foileton partea întâi din românul En Tournant leș pages de Roxana Berindei-Mavrocordat, precum și un Fragment de Peter Neagoe. Mai semnează B. Lahovary, Georges Imann, Pierre Dorian
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
care-l privea îndurerată și ea plângea. Slujba ținută de bătrânul preot răspândea multă jale în mulțime. Cei mai mulți plângeau din milă pentru Radu. Ajunși în cimitir, după ce sicriul a fost coborât în groapă și slujba se sfârși, oamenii aruncară cu bruși de pământ peste sicriu. Lui Radu orice bulgăr de pământ aruncat ce bubuia în sicriu, îi stârnea o anumită zvâcnire dureroasă a inimii. Totuși, aruncă și el o monedă în groapă, având grijă să nu atingă sicriul. Ramona procedă și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de nume de grup, atît de frecvent în toponimia romînească) ar rezolva problema finalei palatalizate, ulterior forma fiind simțită ca un singular și sonorizată, prin analogie cu alte cuvinte, la j, deci Cluș > Cluj (cf. sl. brus > rom. brus, pl. bruși, apoi, prin reconstrucție, sg. bruș > bruj). Germanul Klaussenburg ar putea fi luat din forma romînească, fiind interpretat nu ca genitiv singular, ci ca genitiv plural. Forma maghiară Kulus(vár) > Kolosvár poate fi foarte bine o adaptare fonetică a celei romînești
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de frecvent în toponimia romînească) ar rezolva problema finalei palatalizate, ulterior forma fiind simțită ca un singular și sonorizată, prin analogie cu alte cuvinte, la j, deci Cluș > Cluj (cf. sl. brus > rom. brus, pl. bruși, apoi, prin reconstrucție, sg. bruș > bruj). Germanul Klaussenburg ar putea fi luat din forma romînească, fiind interpretat nu ca genitiv singular, ci ca genitiv plural. Forma maghiară Kulus(vár) > Kolosvár poate fi foarte bine o adaptare fonetică a celei romînești. O dificultate de netrecut o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oi ?» - «Ce mă domn bun ispitești, Că tu domn bun bine știi. D-ale mele și-ale tale. Eu le pasc și le păzesc Tu le crești și le-nmulțești« - « Iar în daruri ce ți voi dară ?» - « La Ispas un bruș de caș, La Sângeorz un miel frumos, Fire-ai june sănătos ! Colindă pentru casă cu fete Colo josu, mai din josu Hai Ler, flori de măr (refren după fiecare rând) Din ce câmpu-i mai frumosu Este-o verde de livadă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
boșorog trecut spre vărsta a treia botă vas de lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
28. Jurasek Lucia, bulevardul Gh. Dimitrov Nr. 137. Kahane Reveca, strada Colonel Papazoglu Nr. 57. "Sf. Împărați", Kijik Adolf și Constantinescu Lucia, șoseaua Mihai Bravu Nr. 221. Kivu Maria, calea Griviței Nr. 166. Kleper Blima, Piața Buzești Nr. 6. Komornichi Bruș, b - dul General Magheru Nr. 2. Kulla Iulius, calea Victoriei Nr. 39. Lacser amp; Silberman, bulevardul 1 Mai Nr. 334. "Gloria", Lagara Nicolae, calea Văcărești Nr. 25. Landau Pepi, calea 13 Septembrie Nr. 53. "La cerb", Lascăr Octavian, Dr., strada
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]