36 matches
-
Tărcăoanu Little România, experimental, 3'40", r. Andrei Dăscălescu [P] 18:00-19:00 Filme de Piatră: Offcomp MIX#1 + Q&A Drumul spre succes, documentar, 31’, r. Andrei Teodorescu Genți din piele, documentar, 2’40”, r. Sergiu Ciorescu [P] [M] Brudina, documentar, 17’, r. Dragoș Hanciu 19:00-20:30 Filme de Piatră: Competiție #1 + Q&A Boat Trip, ficțiune, 21’, r. Ozana Nicolau Izzy Izvne, documentar, 13’, r. Călin Laur Fabula Corbul și Vulpea, animație, 1’40”, r. Vera Surățel [P
Filmul de Piatra [Corola-blog/BlogPost/100115_a_101407]
-
mia de oca (1.291 kg). În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la care se transporta. Un cărăuș putea încărca într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar să fie reconstruite din temelii. Cauza acestei situații trebuie căutată în faptul că proprietarul podului - în cazul podurilor de pe apele mari - era interesat ca podul să se afle în starea de a-i putea aduce venitul sub formă de brudină și nu era deci în interesul lui să facă lucruri bune, trainice, pentru executarea cărora era nevoie de bani. Așa că multe din podurile Moldovei erau în starea aceluia de la Mircești, care a fost distrus de ape, în cursul unui anotimp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anul 1832 - 708 lei, iar în anul 1833 - 25.000 lei, din care s-au cheltuit 17.799 lei. Proprietarii podurilor, boieri sau clerici, au fost obligați să dea lemnul necesar reparațiilor și reconstrucțiilor de poduri, de la care ei încasau brudina, și să plătească lucrul meșterilor și al salahorilor. Pentru drumurile principale s-a hotărât să se facă poduri mari, a căror construcție să se dea în antrepriză. În vederea lucrărilor de „întocmire a drumurilor și podurilor” au fost numiți responsabili cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de drumuri. Cu supravegherea lucrărilor mai importante au fost însărcinați funcționari ai Vistieriei și așa-zișii copii de casă. Mâna de lucru au furnizat-o satele de birnici, fără plată. Se plătea doar munca la podurile de la care proprietarii luau brudină. Deoarece birnicii erau extrem de împovărați cu îndatoririle de transport, Divanul a fost nevoit - cum s-a întâmplat cu lucrările de la dealul Bordei - să oblige la lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țară” și să emită o circulară către toate ținuturile, prin care obliga din nou proprietarii să dea lemnul necesar. Boierii nu numai că refuzau să contribuie la lucrările de îmbunătățire a căilor de comunicație, dar mai și cereau despăgubiri de brudină. Rosetti Roznovanu, proprietarul podului de la Sculeni, într-o jalbă către Vistierie din 15 decembrie 1828, a cerut statului să-i plătească brudina pe care n-o plătiseră convoaiele militare care s-au folosit de podul său. În cazul când i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că refuzau să contribuie la lucrările de îmbunătățire a căilor de comunicație, dar mai și cereau despăgubiri de brudină. Rosetti Roznovanu, proprietarul podului de la Sculeni, într-o jalbă către Vistierie din 15 decembrie 1828, a cerut statului să-i plătească brudina pe care n-o plătiseră convoaiele militare care s-au folosit de podul său. În cazul când i s-ar fi refuzat plata, el amenința că își va declina răspunderea privind buna întreținere a podului. Cereri asemănătoare, venite din partea boierilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amenința că își va declina răspunderea privind buna întreținere a podului. Cereri asemănătoare, venite din partea boierilor, se numără cu zecile. Obligați în cele din urmă de către administrația rusă la contribuții, boierii au încercat să se despăgubească prin ridicarea nemaipomenită a brudinii pentru trecătorii autohtoni. Față de anul 1816, brudina încasată în anul 1829 era de peste 10 ori mari mare. Același Rosetti Roznovanu lua, la Sculeni, în 1833, brudina de „1 leu de car și chiar peste 1 leu”. Prin luarea șeicelor de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
buna întreținere a podului. Cereri asemănătoare, venite din partea boierilor, se numără cu zecile. Obligați în cele din urmă de către administrația rusă la contribuții, boierii au încercat să se despăgubească prin ridicarea nemaipomenită a brudinii pentru trecătorii autohtoni. Față de anul 1816, brudina încasată în anul 1829 era de peste 10 ori mari mare. Același Rosetti Roznovanu lua, la Sculeni, în 1833, brudina de „1 leu de car și chiar peste 1 leu”. Prin luarea șeicelor de la podurile de pe drumurile secundare și trecerea lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
administrația rusă la contribuții, boierii au încercat să se despăgubească prin ridicarea nemaipomenită a brudinii pentru trecătorii autohtoni. Față de anul 1816, brudina încasată în anul 1829 era de peste 10 ori mari mare. Același Rosetti Roznovanu lua, la Sculeni, în 1833, brudina de „1 leu de car și chiar peste 1 leu”. Prin luarea șeicelor de la podurile de pe drumurile secundare și trecerea lor pe cele principale, brudina era încasată de proprietarii locului, nu ai șeicelor. Aceasta a fost una din cauzele multor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1829 era de peste 10 ori mari mare. Același Rosetti Roznovanu lua, la Sculeni, în 1833, brudina de „1 leu de car și chiar peste 1 leu”. Prin luarea șeicelor de la podurile de pe drumurile secundare și trecerea lor pe cele principale, brudina era încasată de proprietarii locului, nu ai șeicelor. Aceasta a fost una din cauzele multor revendicări, jalbe, procese, de pe urma cărora statul a plătit grele despăgubiri. Unii dintre proprietarii de poduri au refuzat categoric să repare podurile, invocând lipsa de bani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii au putut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
beneficiilor rezultate din acest drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie a stăpânilor moșiei după tot cuvântul dreptății”. Când ambele maluri ale apei, pe care era instalat podul, erau proprietatea unui singur boier, atunci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie a stăpânilor moșiei după tot cuvântul dreptății”. Când ambele maluri ale apei, pe care era instalat podul, erau proprietatea unui singur boier, atunci brudină îi aparținea în întregime. În cazul însă când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie a stăpânilor moșiei după tot cuvântul dreptății”. Când ambele maluri ale apei, pe care era instalat podul, erau proprietatea unui singur boier, atunci brudină îi aparținea în întregime. În cazul însă când cele două maluri ale apei aparțineau la doi proprietari diferiți, unul încasa taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul unei societăți semicivilizate. Regulamentul Organic a păstrat, de pildă, și întărit, în folosul boierimii feudale, unele rămășițe ale dreptului seniorial, ca brudina, sau a stabilit obligația statului, a persoanelor și a societăților particulare de a despăgubi pe proprietarii iezăturilor, a morilor și a podurilor de pe apele curgătoare, în cazul când aceste ape ar fi fost redate navigației de către stat sau persoane și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin așezământul din 1851. În pofida principiilor proclamate prin Regulamentul Organic, circulația oamenilor precum și a mărfurilor se lovea de numeroase piedici (taxe de intrare în orașe, taxe asupra desfacerii în piețe a bunurilor de schimb, taxa răvașelor de drum impusă birnicilor, brudina care se plătea la trecerea apelor curgătoare ș.a.). Mijloacele bănești nu luau întotdeauna o destinație firească. Investițiile productive în orașe, formarea capitalului industrial deci, erau lente și se făceau în proporții mici, în orașe dominau capitalul comercial și cel cămătăresc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Umbrărești, probabil de la vest de Siret, iar heleșteul pe care i se face întăritura este din Brudurești, denumire a unui loc de pe valea Siretului, ce semnifică vad, loc de trecere al apei de pe un mal pe altul, unde se plătea brudina. Aici își va fi făcut el și heleșteul menționat. De altfel, în mărturiile hotarnice la care m-am mai referit, am văzut că se indică un reper hotarnic cu numele „podul lui Dumitru”. Acest Dumitru din Umbrărești era în slujba
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comerț în Moldova, unde puteau să vândă și să cumpere, și pentru a merge în Transilvania, Țara Românească, Țara Turcească și în Țara Tătărască, cu precizarea în amănunt a taxelor vamale de tranzit prin orașe, la straja din Tighina și brudina (trecerea apei) peste Nistru. Ducând o politică bine chibzuită cu toți vecinii săi, Alexandru cel Bun a evitat, în același timp, conflictele cu tătarii fiilor lui Toktamâș și cu Iedighei, până în anul 1419. Unele momente critice au fost trecute cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
calul pe pod și a căzut În apă, tocmai când voia să treacă din colo. I-am spus că nu trebuia să se urce călare pe pod, dar nu, n-a vrut să audă. Spunea că e prea obișnuit cu brudina, ca și calul, de altfel... Bănuiesc că a intrat sub sloiurile de ghea ță, căci n-a mai ieșit la suprafață. — Hm, dacă n-a vrut să asculte un sfat bun..., murmură Conrad. Înseamnă că a fost cu adevărat ultimul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului umblător Apoc. În zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla. Numai casele drepților vor rămâne. II Fericit bărbat în gura căruia nu este viclenie. I Bărbatul cel viclean cu gândul nestatornic este în toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
XXV, p. 133). Taxele au constituit o sursă importantă de venituri încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare și al Curții sale. Astfel, pentru mărfurile intrate în circuitul comercial, negustorii trebuia să achite: vama cea mare, vama cea mică, cântarul, brudina, grămăticia, numărătoarea. Uneori negustorii beneficiau de anumite reduceri sau scutiri de la plata vămii. Asemenea privilegii erau acordate și locuitorilor din satele colonizate (slobozii). În acest sens este cunoscut hrisovul de la 13 martie 1466 prin care Ștefan cel Mare prevedea scutiri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării împotriva văcăritului s-a ajuns ca însuși mitropolitul Iacov Putneanul să-l afurisească, rămânându-i cuvânt de pomenire zicerea populară: „IacovMitropolitu, ce a legat văcăritu"... Pârcălăbia, numită și mortasipie, încasată și de vornicii și căpitanii localității, după ce se încasa brudina la trecerea podului, era un venit care revenea poslușniciei celei mari și a starostiei. Pârcâlăbia, cum rezultă dintr-un hrisov de la Constantin Racoviță, din noiembrie 1757, se putea da și în antrepriză, cum se proceda și cu brudina, care înainte de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]