11 matches
-
la singular ( șoptește-mi, a ta dulce însuflare). Poetul era perfect conștient de dificultatea versificării într-un idiom încă rigid dar cât va putea să se mlădieze acesta în trei sferturi de veac: "neajungerea limbii mă desmântă". Poetul clasicizant își "bruftuiește" muza pentru că îi susură indicații ce vin în contradicție cu bidiviul sacru ce-i poartă inspirația la subsol, Mitru Perea explică incidentul: "Aici poeticul șuguiește, ca când musa i-ar șopti în urechie să întoarcă cu povestirea la țigani, iar
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Slăbiciunea noastră, a oamenilor, este atât de mare, încât, adesea, trebuie să ne supunem forței; e nevoie să tergiversăm, nu putem fi mereu cei mai tari... Deci, popoarele însele sunt cele care se lasă sau, mai degrabă, fac să fie bruftuite pentru că, dacă ar înceta să mai slujească, ar fi chit; poporul este cel care se înrobește, care se ucide, care, putând să aleagă între a fi liber și a fi rob, abandonează libertatea și își ia jugul, care își acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fiica ei Alice, care a făcut imprudența să-i scrie să accepte propunerea întrucît țarina este bolnavă și, oricum, aceasta avea o distanță mai mare de parcurs de la Sankt Petersburg pînă la locul lor de întîlnire în Germania, regina a bruftuit-o într-o scrisoare plină de îngîmfare. *** Marea Ducesă a Rusiei, devenită Elisabeta Feodorovna la căsătorie și trecută la ortodoxism, a murit în 1918 în timpul Revoluției. În timpul vieții, dorea ca fiicele, nepoatele și strănepoatele ei să-i poarte numele (dacă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de mai multe zile... Aveau să iasă curând din pădure. Se ghicea deja câmpia, în ultima sclipire roșiatică a amurgului printre spațiile goale dintre crengi. Deodată, Vulpoiul își repetă manevra: cu capul plecat, cu ochii căutând privirea călărețului. Nikolai îl bruftui, amenințându-l că-l va vinde la târg. Calul înainta, dar fără tragere de inimă. Panta nisipoasă care trebuia să se deschidă spre răspântie nu se ivea încă. Dimpotrivă, în dreptul ultimilor copaci din pădure, drumul începu să coboare brusc, copitele
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vorbeau despre un alt război și credeau tot mai mult în acel război care era inventat pentru ei în ziare, pe pancarte, la radio. Vorbi despre războiul lui, despre soldații disciplinari, despre atacurile cu mâinile goale. Șeful de atelier îl bruftui, se luară la harță. Pavel îi dădu drumul când văzu pe brațul șefului o cicatrice lungă, cusută grosolan, așa cum se făcea în linia întâi. Când disputa se potoli și rămaseră singuri, omul îl trase după el afară, îndărătul unei grămezi
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
deseori și ziua, dar întotdeauna noaptea, într-un somn întrerupt, intermitent, letargic, în care scotea un fel de sforăituri și horcăieli sonore și stranii. Ori de câte ori Pușcașu V. auzea acest zgomot, îl trezea pe Bogdanovici, ziua sau noaptea, îl înjura, îl bruftuia, uneori îl călca în picioare. Când nu se mai obosea să se ducă personal să-l zgâlțâie, îl punea pe altul să-l trezească și-l înjura dela distanță. Pentru Bogdanovici, groaza de Pușcașu V. era un coșmar continuu 1
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Savastița ca opărită. Iar te-or apucat pandaliile?!?! Cine are nevoie de un hodorog ca tine?!?! "Vodă Ștefan mă cheamă!" îl maimuțărește ea. Niculaie, cârciumarul, lasă ciocanul, râde și-l îmboldește: Nea Dumitre! Nu te lăsa!... Tacă-ți gura! îl bruftuiește Savastița. Ce te bagi?! Savastiță, draga me... o înduplecă cu binișorul. Zău așa, înțelege și tu... Trebuie! Nu-l putem lăsa singur. Câțiva târgoveți, fiecare cu bocceluța sa, s-au oprit să caște gura la ciorovăială. Oameni buni! îi ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
deseori și ziua, dar întotdeauna noaptea, într-un somn întrerupt, intermitent, letargic, în care scotea un fel de sforăituri și horcăieli sonore și stranii. Ori de câte ori Pușcașu V. auzea acest zgomot, îl trezea pe Bogdanovici, ziua sau noaptea, îl înjura, îl bruftuia, uneori îl călca în picioare. Când nu se mai obosea să se ducă personal să-l zgâlțâie, îl punea pe altul să-l trezească și-l înjura dela distanță. Pentru Bogdanovici, groaza de Pușcașu V. era un coșmar continuu. Pop
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
n-ar rezista mult în mass-media de azi din România decât dacă ar avea grijă să le ascundă și să adopte atitudini diametral opuse. La noi se poartă întrebările care-l jignesc pe cel întrebat, îl pun la colț, îl bruftuiesc sau cel puțin îi calcă în picioare sentimentele, un reporter nu se simte important decât dacă-l întrerupe pe cel din fața lui ori de câte ori încearcă să formuleze o idee și-i demonstrează că habar n-are despre ce vorbește, că el
De vorbă cu oamenii fără nume by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6190_a_7515]
-
din pămîntul românesc. (...) Nu voiesc la înmormîntarea mea să se priimească ca Ministerul Instrucțiunei publice să se reprezinte. Nu voiesc nici o delegațiune oficială, nici delegațiuni de studenți". Cum ne-am putea reprima gîndul unui paralelism cu soarta unui Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au... fluierat în biserică? Nu cumva... nu cumva există în literele noastre destine cu repetiție? Iar dacă
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
nu-i putea Împărtăși tristețea, dar și gelozia că suferea pentru altul. Tehnicianul, un lungan cu părul căzut pe umeri, Îl toca la cap cu detalii tehnice despre noile camere cu infraroșii pe care tocmai le instalase la sit. Îl bruftui pe bietul băiat și se Îndepărtă ca să răspundă unui apel. - Fersen, ascult... OK... Și În afară de Pérec și Le Bihan, ai făcut cercetări și În legătură cu Jeanne Kermeur?... Se Încruntă brusc. - Ești sigur? N-a cîștigat niciodată nimic la Loto? Mulțumesc, Franck
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]