35 matches
-
întâlnește pe teritoriul României și țărilor învecinate, are pe partea superioară a corpului patru dungi longitudinale brun-inchise, de unde și numele lui (în limba latină și română). Partea superioară a capului și ceafa la adulți este de culoare uniform cafeniu-închisă sau brun-cenușiu, cu o pată deschisă post-occipitală. La șerpii tineri pe suprafața superioară a capului se află un desen caracteristic, format dintr-o dungă arcuită, tăiată anterior, de culoare brun-cafenie situată între marginile anterioare ale ochilor, 2 pete mici de aceeași culoare
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
întunecate de pe părțile laterale ale capului, care încep la adulți de la marginea posterioară a ochiului, la juvenili sunt clar pronunțate și pe laturile botului. Cu vârsta, desenul de pe suprafața superioară a capului se pierde treptat în coloritul de fond general brun-cenușiu sau aproape negru și se poate transforma într-o suprafață neagră neîntreruptă la adulți. Pe părțile laterale ale capului, de la ochi la colțul gurii se întinde o dungă brună-închisă bine vizibilă care se îngustează pe parcurs, caracteristică majorității speciilor genului
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
de până la aprox. 1,5 m, la care se adaugă o coadă de până la cca 0,8 m. Greutatea este variabilă, de obicei între 30 și 50 kg, dar depășind în unele cazuri 70 kg. Blana este de o culoare brun-cenușie cu variații multiple. Ea se compune, de fapt, din două rânduri de peri: unul foarte des, lânos, lângă piele, de culoare gălbui-cenușie și un al doilea, mai lung, numit spic, având vârful negru. Năpârlind în general toamna în zonele temperate
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
înzestrată cu dinți mărunți. Are două înotătoare dorsale, apropiate între ele, prima este scurtă și cu raze țepoase drepte, iar a doua cu raze moi. Înotătoarea anală are o bază scurtă. Înotătoarele ventralele sunt dispuse mult înainte. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe spate, cu pete mai întunecate, iar abdomenul alb-gălbui. Câteva șiruri de pete întunecate străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Se hrănește cu larve de insecte acvatice. Depune icrele pe pietre, în a doua jumătate a lunii mai. O femelă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
au limba mai subțire. Esofagul are forma unui tub scurt, stomacul este sifonal (în formă de U), în regiunea pilorică (la limita dintre stomac și intestin) se află 2 cecuri pilorice scurte. Intestinul este rectiliniu, fără curburi. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe partea dorsală (spate, partea superioară a capului, flancuri), cu pete marmorate întunecate, imprecis delimitate, de mărime și formă neregulată; intensitatea și numărul petelor scade ventral; flancurile sunt mai deschise. Fața ventrală este albă-gălbuie. Înotătoarele au membrane semitransparente, translucide, de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
des întâlnită în sudul Olteniei și Munteniei, sudul Banatului, sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând-o cu gura și o sugrumând-o prin încolăcire
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Tușnad. Rezervația naturală aflată în capătul sudic al Munților Harghitei, are o suprafață de 1,5 ha , și reprezintă o stâncă formată din rocă magmatică (andezitică), de culoare brun-cenușie, împrejmită de vegetație lemnoasă. Stânca se încadrează în lanțul eruptiv al Munților Harghitei de Sud, fiind situată pe versantul estic al conului Muntelui Pilișca pe malul drept al Oltului la o înălțime de 824 m și oferă o priveliște excelentă
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
azi și este echivalentul a 0,2 grame. Acest arbore crește, în medie, până la 10 metri înălțime dar uneori poate atinge chiar și 15 metri. Coroana este semisferică susținută de un trunchi solid acoperit de o scoarță aspră de culoare brun-cenușie care dezvoltă ramuri robuste. Frunzele penate de un verde închis au dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de centimetri și sunt rezistente la îngheț. ul este un arbore dioic care înflorește toamna (septembrie-octombrie). Florile sunt mici, de culoare roșie, dispuse
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
de 34-41 cm (aproape cât porumbelul) și o greutate de 290-480 g, de culoare cenușie, cu capul cafeniu cu o dungă albă spre ceafă la masculi, cafeniu la femele; ciocul puțin lat, verzui-negricios la masculi, cenușiu-verzui la femele și picioarele brun-cenușii. Masculii sunt mai mari decât femelele. Se hrănește de obicei cu vegetale: semințe, grăunțe, cereale, ierburi etc.; destul de des și cu lipitori. Își face cuibul pe sol în ierburi, în apropierea apelor, în stufăriș; cuibul este o adâncitură cu ceva
Rață cârâitoare () [Corola-website/Science/329292_a_330621]
-
sunt nidifugi (acoperiți cu puf, imediat după ieșirea din ou) și sunt conduși de femele; pot zbura la 5-6 săptămâni. Puii sunt acoperiți cu un puf cafeniu închis, cu pată galben deschisă între aripi; cenușiu pe abdomen și au ciocul brun-cenușiu; tarsurile și picioarele gri-galbene. În România este răspândită în toată țara; în timpul migrărilor se întâlnește până sus la munte, pe lacuri sau râuri și este prezentă în timpul cald, toamna migrează pentru iernare în Africa Centrală și sudul Asiei.
Rață cârâitoare () [Corola-website/Science/329292_a_330621]
-
împărțite în foliole lanceolate, cu marginea crestată. Florile, de culoare galben-verzuie, sunt grupate în inflorescențe asemănătoare cu un spic. Cânepa înflorește în lunile iulie și august, existând plante de cânepă femele și plante de cânepă masculine. Fructul este o nuculă brun-cenușie, netedă. Se extrag două tipuri principale de produse folosite ca droguri și anume marijuana și hașișul. Consumul de canabis este ilegal în majoritatea țărilor lumii. În Olanda, dar și în alte state, canabisul este decriminalizat și tolerat de o proporție
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]
-
dorsală scurtă, cu 7-8 radii ramificate, începe puțin înaintea bazei înotătoarei ventrale. Marginea înotătoarei dorsale este ușor excavată. Înotătoarea anală scurtă, cu 6-7 radii ramificate. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Colorația este brun-cenușie sau brun-roșcată pe spate, cenușiu-verzuie pe flancuri, cu o bandă îngustă albăstruie de-a-lungul liniei laterale. Solzii spatelui au marginile negre. Abdomenul este albicios sau albicios-gălbui. Corpul este presărat cu pete mari, negre și aproape rotunde, dispuse astfel: pe spinare, 2-3
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
cicloizi, de formă hexagonal-rotunjită; solzii sunt netezi și plați, cu luciu de smalț și sunt dispuși în șiruri longitudinale; la mijlocul trunchiului 20 șiruri de jur împrejurul corpului. Vârful cozii este format, de un singur solz. Pe spate au un colorit arămiu sau brun-cenușiu, cu luciri de smalț. Pe flancuri se observă două dungi late longitudinale, brun închise, care se întind de la rostru la coadă. Abdomenul este cenușiu-albastru, cu luciu sidefiu. Solzii de pe cap (pileus) pătați cu pete mici brune. Zona dorsală între cele
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
scuturi supralabiale (excepțional 9), al 4-a și al 5-a scut în contact cu ochiul, 4-5 scuturi sublabiale în contact cu inframaxilarele anterioare, acestea egale cu cele posterioare. Nara este situată între două plăci. Coloritul spatelui este brun-deschis, brun-închis, brun-cenușiu cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului, în regiunea post-occipitală are două pete gălbui distincte, amintind pe cele de la Natrix. Are o dunga închisă distinctă între ochi și colțul gurii (caracteristică pentru genul "Elaphe"). Abdomenul este
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
picioare scurte și câte patru degete la fiecare picior. Poate atinge lungimea de 3,5 m, înălțimea la umeri de 1,5 m și greutatea de 3.200 kg. Pielea este foarte groasă, aproape lipsită de păr, de o culoare brun-cenușie pe spate, dar mai deschisă, roz, pe partea ventrală. Urechile și nările ramân la suprafața apei când restul corpului este scufundat. Hipopotamii trăiesc în apropierea râurilor, lacurilor, mlaștinilor sau a altor ochiuri de apă, de obicei în grupuri de 7
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
formații liniare, de obicei formând 2 umflături scurte între umeri, care converg posterior și câte o umflătură cu aspect parotoid după ochi. Abdomenul mai neted, cu granule prevăzute cu un punct negru central. Coloritul spatelui este cenușiu, cenușiu-bej, negru-cenușiu sau brun-cenușiu (mai rar cu porțiuni colorate în verde-deschis), cu pete negre sau măslinii. Membrele anterioare și cele posterioare ca și degetele, vărgate închis transversal, vârfurile degetelor negre. Abdomenul negru-albăstrui cu galben-portocaliu până la roșu, cu pete mari, neregulate, portocalii sau roșii și
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
în vestul țării, depunând ouăle pe sol în vecinătatea apelor. Este de fapt o specie de pasaj prin luna mai în regiunile nordice din Delta Dunării. În timpul verii, partea anterioară a corpului este cafeniu-roșcat cu pântecele albicios, iar aripile sunt brun-cenușii; iarna penajul devine cenușiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decât masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. Fructele sunt achene; cu o lungime de cca 6 mm, comprimate, cu papusuri scurte. Rizomul este scurt, cărnos, continuat cu o rădăcina pivotantă lungă de până la 50 cm lungime, de culoare brun-cenușie. Tulpina este cilindrică, cu șanțuri longitudinale, ramificată, acoperită cu peri. Specia este nativă regiunilor temperate ale lumii vechi, din Scandinavia până la Marea Mediterană, și din Arhipelagul Britanic până în Rusia, iar din Orientul Mijlociu până în China și Japonia, inclusiv India. A fost naturalizată
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
adesea spinoși; partea inferioară a corpului granuloasă. În dosul ochilor are câte o glandă parotoidă mare, ovală sau în formă de semilună. Glandele parotoide și glandele tegumentare a negilor secretă substanțe veninoase (bufotoxine) cu care se apără de dușmani. Spatele brun-cenușiu, brun-roșcat sau brun-închis, cu sau fără pete închise. Abdomenul alb murdar, de obicei pătat brun-cenușiu. Irisul ochiului roșu-arămiu sau roșu-auriu.
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
mare, ovală sau în formă de semilună. Glandele parotoide și glandele tegumentare a negilor secretă substanțe veninoase (bufotoxine) cu care se apără de dușmani. Spatele brun-cenușiu, brun-roșcat sau brun-închis, cu sau fără pete închise. Abdomenul alb murdar, de obicei pătat brun-cenușiu. Irisul ochiului roșu-arămiu sau roșu-auriu.
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
între ele și cu văi înguste. Solurile sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate (propice culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
virotică, care au ca substrat anatomic hiperacantoza și papilomatoza [55]. Nevul verucos circumscris (nevus non novocelular) este o hiperplazie epidermică fără celule nevice. Leziunea evoluează adesea din copilărie, cu suprafața acoperită de vegetații keratozice, uscată, separate de șanțuri de culoare brun-cenușie, realizând nevus papilomatos; alteori, dispoziție în striuri, benzi unilaterale sau simetrice, realizând nevii liniari și zoniformi. Histologic prezintă structura unui papilom, care nu suferă transformare malignă. Acantomul cu celule clare apare clinic ca o tumoretă, fermă, bine delimitată, rotunjită de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-un schelet și o căniță lucrată la roată din pastă brun-cenușie cu dungi verticale din sec. IIIIV e.n.; în podiș. în partea de sud-vest a satului la o depărtare de cca. 500m., pe podișul de sub zarea dealului Beresei, au fost descoperite resturi de vase de la sfîrșitul Hallstatt-ului și începutul epocii migrațiilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Lipovăț - Vaslui.); Curtea lui C. Rotaru. Locuința lui C. Rotaru se află în sectorul central al satului. Aici săpîndu se o pivniță, au fost scoase la lumină mai multe fragmente ceramice de vase lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sfîrșitului epocii bronzului și culturii Noua, precum și fragmente de urne mici cu exteriorul negru și interiorul brun, din epoca Hallstatt-ului. Dintr-o perioadă mai tîrzie ( La te`ne III) au fost descoperite resturi de vase lucrate cu mîna din pastă brun-cenușie, două fusaiole și două vîrfuri de săgeată, din care una este din bronz cu trei aripioare. Un fragment de ciocantopor aparține culturii Noua; Curtea lui I. Ciocoveanu. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice și un percutor de silex
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]