35 matches
-
medie. Lungimea corpului este de 40-52 mm, a antebrațului de 36-43 mm și anvergura aripilor de 24-30 cm. Greutatea corpului este de 6-12 gr. Blana este lungă și deasă, cu baza firului de păr mai închisă la culoare. Spinarea este brun-cenușie iar abdomenul este gri-albicios. Urechile și patagiul sunt de un gri-albicioase. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) Descrierea morfologică: Lungimea corpului este de 42-55 mm, a antebrațului de 37-42 mm, anvergura aripilor de 24-28 cm. Are urechile foarte lingi, pot ajunge la mai mult de ¾ din lungimea corpului. Spatele este de culoare brun-cenușie, iar burta mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
medii. Lungimea corpului este de 49-64 mm, a antebrațului de 40-47 mm, anvergura aripilor de 2731 cm. Greutatea este de 8-20 gr. Blana este deasă, scurtă și bicoloră. Vârfurile firelor de păr sunt aproape albe. Blana de pe spate are baza brun-cenușie, iar vârfurile albe, iar de pe abdomen baza cenușie și vârfurile albicioase. Spre deosebire de alte specii ale acestui gen, femelele au câte două perechi de mamele. Răspândirea: E răspândit în climatul temperat și subtropical al Eurasiei. Numărul de exemplare este mult diminuat
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a alunga larva. O altă posibilitate este utilizarea capcanelor cu lumină (insecticid electric) pentru a captura adulții. Omida roșiei (Manduca quinquemculata) Insecta adultă este un fluture mare de noapte, cu o deschidere a aripilor de aproximativ zece centimetri, de culoare brun-cenușie, care se hrănește sugând nectarul; el iese din crisalidă la sfârșitul primăverii. Își depune ouăle rotunde, de culoare verde, sub frunze. Larva este verde cu dungi oblice albe. Ea se recunoaște mai ales după „cornul” plasat în partea din spate
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
virotică, care au ca substrat anatomic hiperacantoza și papilomatoza [55]. Nevul verucos circumscris (nevus non novocelular) este o hiperplazie epidermică fără celule nevice. Leziunea evoluează adesea din copilărie, cu suprafața acoperită de vegetații keratozice, uscată, separate de șanțuri de culoare brun-cenușie, realizând nevus papilomatos; alteori, dispoziție în striuri, benzi unilaterale sau simetrice, realizând nevii liniari și zoniformi. Histologic prezintă structura unui papilom, care nu suferă transformare malignă. Acantomul cu celule clare apare clinic ca o tumoretă, fermă, bine delimitată, rotunjită de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
între ele și cu văi înguste. Solurile sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate (propice culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-un schelet și o căniță lucrată la roată din pastă brun-cenușie cu dungi verticale din sec. IIIIV e.n.; în podiș. în partea de sud-vest a satului la o depărtare de cca. 500m., pe podișul de sub zarea dealului Beresei, au fost descoperite resturi de vase de la sfîrșitul Hallstatt-ului și începutul epocii migrațiilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Lipovăț - Vaslui.); Curtea lui C. Rotaru. Locuința lui C. Rotaru se află în sectorul central al satului. Aici săpîndu se o pivniță, au fost scoase la lumină mai multe fragmente ceramice de vase lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sfîrșitului epocii bronzului și culturii Noua, precum și fragmente de urne mici cu exteriorul negru și interiorul brun, din epoca Hallstatt-ului. Dintr-o perioadă mai tîrzie ( La te`ne III) au fost descoperite resturi de vase lucrate cu mîna din pastă brun-cenușie, două fusaiole și două vîrfuri de săgeată, din care una este din bronz cu trei aripioare. Un fragment de ciocantopor aparține culturii Noua; Curtea lui I. Ciocoveanu. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice și un percutor de silex
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la capăt ornamentat cu un buton de formă conică, portagrafa trapezoidală și îndoită pe o porțiune mică; o mărgea din sticlă opacă de formă bitronconică; două mărgele din sticlă transparente de formă rotundă; două mărgele din sticlă opacă de culoare brun-cenușie de formă rotundă. CAZACLIA (centrul raional Ceadîr-Lunga, R.Moldova) Între 1984-1985 în necropola de la Cazaclia au fost cercetați 29 tumuli aparținând unor epoci diferite, dintre care zece erau sarmatici. În tumulul nr. 10 (care avea înălțimea de 0,7 m
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în condiții de luminozitate scăzută, temperatură scăzută și umiditate mare. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, cozile acestora, tulpinile și fructele. La baza tulpinilor apar zone ușor scufundate, eliptice, de culoare brună, ce se acoperă cu un miceliu cenușiu, ce dă culoarea brun-cenușie zonei distruse. În cazul unui atac puternic, zona atacată devine inelară și planta moare. Florile atacate putrezesc, se acoperă cu miceliu și cad înainte de vreme. Pe fructele mici apar pete de 2-5 mm în diametru, la început argintii, apoi cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brun (Plecotus auritus) Descrierea morfologică: Lungimea corpului este de 42-55 mm, a antebrațului de 37-42 mm, anvergura aripilor de 24-28 cm. Are urechile foarte lingi, p pot ajunge la mai mult de ¾ din lungimea c corpului. Spatele este de culoare brun-cenușie, iar burta mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în J Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
albina de miere, Apis mellifera L., │urmată de îndepărtarea materiilor străine. │Ceara de albine albă se obține prin înălbirea cerii │de albine galbene. IESCE │232-383-7 (ceară de albine) Descriere │Bucăți sau plăci de culoare alb-gălbuie (ceara albă) │sau gălbuie spre brun-cenușie (ceara galbenă) cu │margini de fracționare cu aspect granular fin și │necristalin, având un miros agreabil, asemănător │mierii de albine Identificare A. Interval de topire │Între 62°C și 65°C B. Densitate specifică │Aproximativ 0,96 C. Solubilitate │Insolubilă
ORDIN nr. 165 din 1 martie 2010 pentru modificarea şi completarea anexei XVII la Normele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438 / 295/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221593_a_222922]
-
albina de miere, Apis mellifera L., │urmată de îndepărtarea materiilor străine. │Ceara de albine albă se obține prin înălbirea cerii │de albine galbene. IESCE │232-383-7 (ceară de albine) Descriere │Bucăți sau plăci de culoare alb-gălbuie (ceara albă) │sau gălbuie spre brun-cenușie (ceara galbenă) cu │margini de fracționare cu aspect granular fin ��i │necristalin, având un miros agreabil, asemănător │mierii de albine Identificare A. Interval de topire │Între 62°C și 65°C B. Densitate specifică │Aproximativ 0,96 C. Solubilitate │Insolubilă
ORDIN nr. 15 din 11 martie 2010 pentru modificarea şi completarea anexei XVII la Normele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438 / 295/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221610_a_222939]
-
albina de miere, Apis mellifera L., │urmată de îndepărtarea materiilor străine. │Ceara de albine albă se obține prin înălbirea cerii │de albine galbene. IESCE │232-383-7 (ceară de albine) Descriere │Bucăți sau plăci de culoare alb-gălbuie (ceara albă) │sau gălbuie spre brun-cenușie (ceara galbenă) cu │margini de fracționare cu aspect granular fin și │necristalin, având un miros agreabil, asemănător │mierii de albine Identificare A. Interval de topire │Între 62°C și 65°C B. Densitate specifică │Aproximativ 0,96 C. Solubilitate │Insolubilă
ORDIN nr. 78 din 29 martie 2010 pentru modificarea şi completarea anexei XVII la Normele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438 / 295/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221609_a_222938]
-
de până la aprox. 1,5 m, la care se adaugă o coadă de până la cca 0,8 m. Greutatea este variabilă, de obicei între 30 și 50 kg, dar depășind în unele cazuri 70 kg. Blana este de o culoare brun-cenușie cu variații multiple. Ea se compune, de fapt, din două rânduri de peri: unul foarte des, lânos, lângă piele, de culoare gălbui-cenușie și un al doilea, mai lung, numit spic, având vârful negru. Năpârlind în general toamna în zonele temperate
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
împărțite în foliole lanceolate, cu marginea crestată. Florile, de culoare galben-verzuie, sunt grupate în inflorescențe asemănătoare cu un spic. Cânepa înflorește în lunile iulie și august, existând plante de cânepă femele și plante de cânepă masculine. Fructul este o nuculă brun-cenușie, netedă. Se extrag două tipuri principale de produse folosite ca droguri și anume marijuana și hașișul. Consumul de canabis este ilegal în majoritatea țărilor lumii. În Olanda, dar și în alte state, canabisul este decriminalizat și tolerat de o proporție
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]
-
blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. Fructele sunt achene; cu o lungime de cca 6 mm, comprimate, cu papusuri scurte. Rizomul este scurt, cărnos, continuat cu o rădăcina pivotantă lungă de până la 50 cm lungime, de culoare brun-cenușie. Tulpina este cilindrică, cu șanțuri longitudinale, ramificată, acoperită cu peri. Specia este nativă regiunilor temperate ale lumii vechi, din Scandinavia până la Marea Mediterană, și din Arhipelagul Britanic până în Rusia, iar din Orientul Mijlociu până în China și Japonia, inclusiv India. A fost naturalizată
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
picioare scurte și câte patru degete la fiecare picior. Poate atinge lungimea de 3,5 m, înălțimea la umeri de 1,5 m și greutatea de 3.200 kg. Pielea este foarte groasă, aproape lipsită de păr, de o culoare brun-cenușie pe spate, dar mai deschisă, roz, pe partea ventrală. Urechile și nările ramân la suprafața apei când restul corpului este scufundat. Hipopotamii trăiesc în apropierea râurilor, lacurilor, mlaștinilor sau a altor ochiuri de apă, de obicei în grupuri de 7
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
în vestul țării, depunând ouăle pe sol în vecinătatea apelor. Este de fapt o specie de pasaj prin luna mai în regiunile nordice din Delta Dunării. În timpul verii, partea anterioară a corpului este cafeniu-roșcat cu pântecele albicios, iar aripile sunt brun-cenușii; iarna penajul devine cenușiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decât masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
azi și este echivalentul a 0,2 grame. Acest arbore crește, în medie, până la 10 metri înălțime dar uneori poate atinge chiar și 15 metri. Coroana este semisferică susținută de un trunchi solid acoperit de o scoarță aspră de culoare brun-cenușie care dezvoltă ramuri robuste. Frunzele penate de un verde închis au dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de centimetri și sunt rezistente la îngheț. ul este un arbore dioic care înflorește toamna (septembrie-octombrie). Florile sunt mici, de culoare roșie, dispuse
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Tușnad. Rezervația naturală aflată în capătul sudic al Munților Harghitei, are o suprafață de 1,5 ha , și reprezintă o stâncă formată din rocă magmatică (andezitică), de culoare brun-cenușie, împrejmită de vegetație lemnoasă. Stânca se încadrează în lanțul eruptiv al Munților Harghitei de Sud, fiind situată pe versantul estic al conului Muntelui Pilișca pe malul drept al Oltului la o înălțime de 824 m și oferă o priveliște excelentă
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
de 34-41 cm (aproape cât porumbelul) și o greutate de 290-480 g, de culoare cenușie, cu capul cafeniu cu o dungă albă spre ceafă la masculi, cafeniu la femele; ciocul puțin lat, verzui-negricios la masculi, cenușiu-verzui la femele și picioarele brun-cenușii. Masculii sunt mai mari decât femelele. Se hrănește de obicei cu vegetale: semințe, grăunțe, cereale, ierburi etc.; destul de des și cu lipitori. Își face cuibul pe sol în ierburi, în apropierea apelor, în stufăriș; cuibul este o adâncitură cu ceva
Rață cârâitoare () [Corola-website/Science/329292_a_330621]
-
sunt nidifugi (acoperiți cu puf, imediat după ieșirea din ou) și sunt conduși de femele; pot zbura la 5-6 săptămâni. Puii sunt acoperiți cu un puf cafeniu închis, cu pată galben deschisă între aripi; cenușiu pe abdomen și au ciocul brun-cenușiu; tarsurile și picioarele gri-galbene. În România este răspândită în toată țara; în timpul migrărilor se întâlnește până sus la munte, pe lacuri sau râuri și este prezentă în timpul cald, toamna migrează pentru iernare în Africa Centrală și sudul Asiei.
Rață cârâitoare () [Corola-website/Science/329292_a_330621]
-
adesea spinoși; partea inferioară a corpului granuloasă. În dosul ochilor are câte o glandă parotoidă mare, ovală sau în formă de semilună. Glandele parotoide și glandele tegumentare a negilor secretă substanțe veninoase (bufotoxine) cu care se apără de dușmani. Spatele brun-cenușiu, brun-roșcat sau brun-închis, cu sau fără pete închise. Abdomenul alb murdar, de obicei pătat brun-cenușiu. Irisul ochiului roșu-arămiu sau roșu-auriu.
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]