45 matches
-
un luciu mătăsos, cât și cu suprafața încrețită, coriacee. Este răspândită în izvoarele reci și în băltoacele limpezi, până la altitudinea de 2 400 m. l=7,5-9,2 mm. 6 Agabus biguttatus Olivier (consanguineus Woll., subaquilus Goz.) Corpul negru sau brun-negricios, cu picioarele anterioare și mediane roșcate. Clipeul, antenele, 2 pete pe vertex și o pată postmediană pe elitre roșcate. Pronotul este ceva mai lat la bază, marginea posterioară a pronotului fiind puțin mai îngustă decât baza elitrelor. Suprafața elitrelor cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
creșterii exagerate și haotice a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune-negricioase. Spre toamnă foștii tuberculi se dezorganizează, excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici. Pe tulpini și frunze, excrescențele au culoare verde, apoi brun-neagră. Stolonii pe a căror traiect apar excrescențe, nu mai formează tuberculi și după căderea tumorilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe. Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune-negricioase de la ciupercile saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Agentul patogen Peronospora destructor (Berk.) Casp., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la suprafața
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conidii cilindrice, rotunjite la capete, galbene-brunii, de 35-105 x 15-25 µm, alcătuite din 3-5 celule . Loculii izolați ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile rămase pe sol, după o perioadă de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globuloși, brun-negricioși, de 350-850 µm în diametru. Ascele alungite de 225-425 x 32-50 µm conțin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x 20-25 µm. Epidemiologie. În timpul vegetației agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt și de apa de ploaie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre dispuse în șiruri scurte . Septoria nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 1-2,5 mm brună-negricioasă. țesuturile parazitate se necrozează înainte de apariția picnidiilor; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete brune-închis cu picnidii negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este saprofită sau facultativ parazită și produce doar o depreciere calitativă a cariopselor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea (1997). Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi confluente, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe tegumentul cariopselor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului. Din cariopsele negre, care sunt și șiștave se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dop de cauciuc (care a fost în prealabil probat) aplicat prin înșurubare, iar butirometrul se protejează cu o bucată de pânză, după care se agită prin răsturnări repetate până la arderea completă a substanțelor proteice și omogenizarea amestecului, care are aspect brun-negricios, fără să se mai observe particule albe. Butirometrul, având conținutul cald, este introdus în centrifugă, iar după atingerea turației de 1000 ture/minut, se centrifughează încă 23 minute, după care centrifuga se lasă să se învârtească în continuare prin inerția
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Simptome. Plantele infectate au o înălțime ușor scăzută și un aspect rigid. La ieșirea spicului din burduf, se observă că acesta este învelit într-o membrană fină, argintie sub care toate componentele spiculețelor sunt distruse și transformate într-o pulbere brună-negricioasă. După ruperea membranei, vântul răspândește pulberea de spori și din fostul spic rămâne doar axul. Atacul se observă uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori și la spicele fraților (fig. 4). Transmitere-răspândire.Ciclul evolutiv al ciupercii se desfășoară în doi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse în șiruri scurte (fig. 10). Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 12,5 mm brună-negricioasă. Țesuturile parazitate se usucă înainte de apariția fructificațiilor cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
odată parazită și produce doar o depreciere calitativă a semințelor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea, ca în anul 1997. Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi unite, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe suprafața semințelor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului (fig.13). Din semințele negre, care sunt și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aspect de rețea. Zonele de lângă pete se albesc, suprafața uscată se acoperă cu un puf catifelat și în scurt timp frunzele se rup transversal. Pe glumele și paleele spiculețelor apar pete liniare, brune-închis, iar semințele ce se formează au pete brune-negricioase și conțin miceliul de infecție rezistent și puternic deshidratat. Transmitere-răspândire. Ciuperca aceasta se răspândește la fel ca cea ce produce sfâșierea frunzelor, Pyrenophora graminea. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere luate pentru sfâșierea frunzelor sunt bune și împotriva
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
când pe frunze apar pete gălbui, între nervuri, vizibile pe ambele fețe. În dreptul petelor, subepidermic, se formează lagăre de spori de vară, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare brună deschis. Ceva mai târziu apar lagărele cu spori de rezistență, brune-negricioase care pot produce în frunză crăpături pline cu un praf negru. Transmitere-răspândire. În țara noastră, această ciupercă ce are ca plantă gazdă măcrișul iepurelui (Oxalis), de pe care sporii vin pe porumb, dar poate apărea chiar dacă măcrișul nu este prezent, căci
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 10-15 % din recoltă așa după cum s a semnalat de către B. Plămădeală și I. Capșa în 1982. Simptome. Partea aeriană manifestă simptomele de atac abia la maturitate când se observă veștejirea, decolorarea și uscarea frunzelor bazale.Pe tulpini apar răni brune-negricioase, iar în tuberculi apar zone de culoare închisă mărginite de o dungă neagră, ce se vede prin coajă. Tuberculii bolnavi sunt veșteji, elastici, iar prin ochiuri se elimină un lichid ce se colorează imediat în brun-închis. La secționare se observă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din 1978 depistată și descrisă de V. Severin în România. Simptome. Pe plantele tinere, imediat după răsărire, se observă pete neregulate circulare, brune, înconjurate de un inel întunecat. Pe frunzele mari apar pete de 1-6 mm în diametru, de culoare brună-negricioasă, în dreptul cărora pe timp ploios, apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după instalarea bolii intervine o perioadă secetoasă, țesuturile afectate se pot desprinde, frunza rămânând perforată. Atacul bacteriei pe cozile frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după instalarea bolii intervine o perioadă secetoasă, țesuturile afectate se pot desprinde, frunza rămânând perforată. Atacul bacteriei pe cozile frunzelor se manifestă sub formă de răniri alungite, de culoare brună sau brună-negricioasă. Transmitere răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințele, provenite de la plantele bolnave și poate rezista în sol pe resturile vegetale infectate. Bacteriile ce apar pe petele de pe frunze, pot fi răspândite de picăturile apei de irigație
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată de Ana Hulea și Maria Tîrcovnicu. Simptome. Boala se recunoaște ușor datorită brunificării părții bazale a tulpinii. Pe rădăcini apar pete ruginii, ce se pot confunda cu cele produse de antracnoză, iar pe tulpini apar la bază, mici crăpături brune-negricioase pe care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe capsule, acestea având o creștere redusă, devin brune, conțin puține semințe fără luciu, cu o capacitate germinativă mică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercii afectează toate organele plantelor, rădăcini, tulpini, frunze și fructe, însă cele mai mari pagube se înregistrează când sunt atacate rădăcinile și baza tulpinii. Rădăcinile atacate prezintă pete bruneînchis în dreptul cărora țesuturile putrezesc uscat. Pe tulpini, la bază, apar pete brune-negricioase de 5-6 cm lungime sau chiar un inel de putregai uscat, în dreptul căruia se văd puncte mici negre. Atacul pe tulpini pornește de la micile răni produse la copilire, țesuturile se colorează în brun, se scufundă și crapă, iar scoarța se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și desfrunzirii înainte de vreme a plantelor. Simptome. Primele simptome apar pe răsaduri sau pe etajele inferioare de frunze a plantelor, sub forma unor pete circulare de 1-4 mm, de culoare brună. Țesuturile din centrul petelor devin cenușii, cu puncte mici brune-negricioase, dar înconjurate de un inel brun. În funcție de rezistența soiului, pe frunze vom întâlni un număr mai mare sau mai mic de pete, cu mai mult sau mai puține puncte brune negricioase, reprezentate de fructificațiile ciupercii (fig. 105 a). Transmitere-răspândire. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
special pe frunze și fructe. Frunzele atacate au pete circulare de 1-2 mm, de culoare gălbuie, cu aspect umed care evoluează spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă aici au formă alungită. Fructele prezintă pete de arsură negre, superficiale, ușor bombate, bine delimitate. Bacteria, transmiterea, răspândirea sa și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la tomate. Boli produse de ciuperci
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și pe teritoriul României. În 1999 ea a produs pagube însemnate în culturile de ardei gras din jud. Vaslui și Iași. Simptome. Pe frunze apar pete colțuroase sau oval alungite, de culoare albicioasă, cu marginea delimitată de o dungă subțire, brună-negricioasă. Petele inițial au 1-5 mm, dar se pot uni și în acest caz acoperă porțiuni mari din frunzele care se brunifică și cad. În centrul petelor se observă puncte mici negre, reprezentate de fructificațiile ciupercii. În cazul în care atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de un puf catifelat, brun-negricios, alcătuit din fructificațiile ciupercii. Caracterele ciupercii, răspândirea, măsurile de prevenire și combatere au fost prezentate la bolile tomatelor. 8.3.9.Ofilirea vinetelor-Verticillium albo-atrum și Fusarium oxysporum Boala este frecvent întâlnită în culturile de câmp ale vinetelor, în toată Europa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fam. Cruciferae, producând pagube însemnate în anii cu precipitații mari. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare ce ajung până la alb, cu zone gălbui și cu aspect umed. Pe tulpini, zonele atacate sunt ușor cufundate, de culoare verde-închis apoi brune-negricioase. Fructele plantelor prezintă pete mici de decolorare, apoi brune-închis. Transmitere-răspândire. Bacteria atacă fructele și apoi trece la semințe, pe care le infectează. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințe dar și prin resturile vegetale. În cursul anului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
producând pagube prin deprecierea răsadurilor. Semnalarea ei în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care caz apar goluri în răsadnițe. Plăntuțele tinere atacate, prezintă pete brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pseudobalsamia microspora Boala este cunoscută din 1929 în S.U.A., din 1936 în Anglia și din 1964 în România. Simptome. Pe suprafața substratului de cultură infectat, apar corpi albicrem, ce își schimbă culoarea în roșu-închis, apoi după două săptămâni, capătă culoarea brună-negricioasă. În perioada de fructificare a ciupercilor din cultură, apar pete mari (10-35 cm), albe-gălbui, ce se întind radiar și au o grosime de 12 cm. Din cauza acestor pete, miceliul culturii ca și butonii fructificațiilor dispar. Într-o fază mai avansată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
manifestă și pe frunze, prin apariția unor pete mari colțuroase, ce se întind de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]