354 matches
-
toate covoarele toate degetele pline de sare toate tălpile pline de noroi poate că zbor de fapt într-un avion supersonic și omul tăcut de alături își lasă pe umărul meu capul ca un fruct exotic și adoarme FRUNZA DE BRUSTUR Vom mai avea zile întregi de la răsăritul la apusul soarelui vom mai avea cămăși nesfâșiate de vânt pantofi fără găuri în tălpi vom mai fi căutați la telefon de câte cineva care încă n-a șters numărul din agendă e
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
din agendă e bine e minunat te-așezi în umbra arborelui și te gândești la ce vrei câțiva pereți se uită cu drag la tine e aproape ca-n copilărie când coborai în râpa de la predeal să cauți frunze de brustur tot atât de mari cât trupul tău nu le rupeai doar îți însemnai locul să le poți găsi când vei fi trist ce așezare a zorilor pe stiva de lemne din curte luai în brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
care n-o văzusem niciodată câți mă vor fi înțeles ce voi fi înțeles eu din tot ce trăiam habar n-aveam pe-atunci că ființa are nevoie de transcendența necazurilor și-a bolii și de-o gigantică frunză de brustur sub care să se-ascundă până când căpăta-va forța de-a privi în față marea TRISTEȚI Tristețea zilelor noroase din viața mea câteva umbre pe geam la telefon necunoscuți greșind numărul același pe care prietenii mei l-au uitat demult
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
știi de melci cleioși trupul să-ți aperi, Cînd stai pe-o rînă-n dosul casei vechi Ca să pîndești cum cad în cărămida Adîncii magazii, perechi-perechi, Razele-amiezii, pîrjolind omida Și-și sfîrîie pe-o plită roua grea Umbrită de tandrețea unui brustur? Mai ai curajul blînd cu o andrea Să-nțepi șopîrle, c-un chibrit să-l usturi La tălpi pe Domnul care s-a lungit Din iarba groasă pîn'la infinit?
Sînt întrebat de îngeri: mai ai aripi? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7103_a_8428]
-
urmă, Fluturi vioi și răi roua mi-o scurmă, Simt în spinare zbaterea de-aripă A unui înger ce mă însoțește, Grăbit și dînsul să-și termine veghea, Să se-odihnească măcar cît clipește O rază lată-mprospătînd blînd stevea Și brusturii cu pălăria mare. Și el are nevoie de tăcere, Și de culcușuri moi, și de-o răcoare În dup-amiaza limpede; și lui îi piere Credința unui rost menit anume Să-mi încălzească pieptul tot mai prins în brume...
Trăiesc mereu cu sufletul în pripă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7565_a_8890]
-
oracol asemeni unui cal huțan și încă o scamă pe fluviu sufletul intră-n vitralii divine vedenii ca spumele fumegă prin scorburi de schismă prin corturi de rugă și frig s-ar zice că vântul husit s-a scurs printre brusturi de mit așa cum a fost cu degetele înroșite de veghe răsfoiești până-n zori un infoliu din filele lui cad aztecii unul câte unul flacăra lămpii incendiază salcâmii din umbra veacului încă puțin și orizontul din alge te doare palid e
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
sărbătoream infestarea curcubeielor cu îngeri căzuți la datorie, flaușam cancere tandre-n asociații private de locatari, încoronam cu moi cununi de paie prinți sfioși și prințese virgine, mitraliam roua în zori și-n amurg, seara adastam uituci în straturi de brusturi, dis-de-dimineață bombardam iarăși cu bombe de bulion metropolele, recitam, zvăpăiați, cocoțați pe case, pagini din Baudelaire, din Apollinaire, din Lautreamont, din Sade, bătătoream cu sîrg iluziile întregii generații, desființam orice flutur și-l transformam în fîntîni, în stîlpi, în religii
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
n-a văzut vreodată, nu materia e grea, ci lumina care o apasă, o văd numai ochii care se strică, cine vede doar lumina nu o vede. cine n-o vede însă o adună în butoaie mari, peste care pune brusturi și pietre și o conservă cu anii, pînă se lasă la fund și se întărește ca sacîzul. într-o zi, în telescoapele astronomilor, va arăta ca un ulei întunecat și gros, cu care se vor unge pe tot trupul. și
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
să le așezi cam așa: dulap crin înger fluture etc... Numai că eu doream prin această enumerare monotonă, interminabilă, să le “trezesc”, să le dau o nouă “strălucire!”, totul să apară o rouă ubicuă, nemaipomenit de rotundă și fragedă pe brusturii vechilor prejudecăți verbale. Vroisem să folosesc cuvintele “mele”, numai cele ale mele. N-am putut, nici nu am început măcar, oprindu-mă desigur, dinainte, “incapacitatea” de-a o face. Visam, trîntit în șezlong, după amiaza, cu ochii în lumina zidului
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
care se scoală cu noaptea-n cap să prindă roua muncind pe câmp. Până la 10 ani, a făcut trei clase primare, apoi a pus școala-n cui, că-ncepea războiul, și-n 1941 l-au dat părinții slugă în comuna Brusturi: nu pe bani, ci pe...haine, destul și-așa. Patru ani a slujit la vite, la sapă, la coasă. Pe la 17 ani, a decis să purceadă spre... pământul traiului (mai bun), sau măcar al făgăduinței: Banatul. S-a aciuiat pe la
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
și natura exterioară din care purcede și care nu-l mai recunoaște. întrebarea e dacă Poezia are rost, dacă stelelemamă nu știu să citească și nu o recunosc? (Ce rost are... dacă stelele nu citesc...). Nici oceanele, nici îngerii, nici brusturii, nici abisurile Pacificului, nici galaxiile, ba chiar și Poezia a ajuns să nu se mai citească pe sine: „Și ce rost are / să mai scrii Poezie, / dacă Ea, însăși, / nu se mai citește...?!“ Replica vine imediat, în textul Ba, are
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
din pasajul citat se transformă aici în observator "rece" al faptelor, numai că observațiile lui au o finețe care amintește de Adela lui Ibrăileanu: "Se uitară spre Ancuța. începuse să coboare în fund, cu picioarele înainte, ținîndu-se cu mîinile de brusturi. Cordeluța îi căzuse pe gît și i se vedeau deasupra șosetelor trei sferturi genunchii goi. Feri scuipă printre dinți într-o parte." Marea întîlnire cu moartea e pregătită de un incident căruia copiii par să nu-i dea importanță. încercînd
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Eichendorff: "Curtea, ce semăna a părăsită, a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate, pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz, ale cărui maluri erau sălbăticite de fel de fel de buruieni. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încâlciturile ramurilor". în schimb, parcul palatului Bianchi, unde are loc întâlirea nocturnă a îndrăgostiților și despre care s-ar putea
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
că au ales varianta construției terenului de fotbal pe plan înclinat pentru că va fi mai simplă construcția tribunei. Conform contractului, lucrările la teren ar trebui finalizate în 2012. Între timp, la numai câțiva kilometri de terenul în construcție, în satul Brusturi, administrat de același primar, nu există curent electric, localnicii folosind pentru iluminat fie lămpi cu motorină sau petrol, fie lămpașe.
TRĂIM ÎN ROMÂNIA! 600.000 de lei pentru un teren de fotbal în pantă () [Corola-journal/Journalistic/26646_a_27971]
-
Autorului Rondel primăverii Minunate flori și fluturi, În explozie de viață, Cresc, se-nalță, se agață, Vieții dând noi începuturi. Peste tot împart săruturi Ghiocei trecând prin gheață, Minunate flori și fluturi În explozie de viață. Stânjenei se-ntrec cu brusturi, Toporașii se răsfață, Iar brândușa îndrăzneață Saltă de sub așternuturi... Minunate flori și fluturi. Rondel cu semn de primăvară În cânt din graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
pictate în buline colorate - de gume mestecate și scuipate - și-alergă țipând și săltându-și ghiozdanele pline curând pentru mulți dintre ei inutile în veacul junglei - încă invizibile - ce va urma o bătrânică-și rupe frunze verzi și proaspete de brusturi pentru un leac știut numai de ea și-aude - încă fără să-nțeleagă - uscatul foșnet - ora de nisip - ce-și scurge clipele-n clepsidră în ritm alert și hotărât la fel cum roiul de furnici nomade legionar grăbite vin să
ORA NISIPULUI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383679_a_385008]
-
dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul ars pe ele, zvârlite parcă de-a dreptul spre cer, legau puterea nopții libere și proteice a câmpiei, pădurilor, apelor și munților de misterele și osteneala orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor telefonice din cadrul județului, la 17 mai 1900, a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din 20 decembrie 1950, al Prezidiului Marii Adunări Naționale, în urma raionării administrativ-teritoriale, i-au ființă sfaturile populare. La sfârșitul anului 1950, județul Baia își încetează existența, iar în locul Prefecturii județului Baia apare Sfatul Popular al raionului Fălticeni, regiunea Suceava. Comunele Brusturi, Șoimărești și Timișești au fost trecute la raionul Tg. Neamț, iar cele care au aparținut de plasele Pașcani și Lespezi, fără comuna Dolhasca, au intrat în componența raionului Pașcani. În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
-l amintesc pe Mircea (căruia, jur, nu i-am zis niciodată bunicule, tataie sau mai știu eu cum) oprindu-se deodată și explicându-mi că trebuie să ude un fag bătrân. Razele soarelui străpungeau frunzișul, picățele de lumină năpădiseră pământul, brusturii, ciupercile, lichenii și mușchiul de pe bolovani, ar fi putut foarte bine să iasă de prin scorburi zâne sau pitici (n-au ieșit), iar eu mă gândeam cât de bun e el, înalt, bronzat, cu cafeaua lui fierbinte din termos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
soldați băteau regulat saltele la aer, sub supravegherea unui sergent și-a babelor de la cămin. Doar un schelet metalic a mai rămas, ce-a fost de furat s-a furat de mult. Printre fiare a răsărit o cucută sănătoasă, iar brusturii își întind frunzele mustind de sevă. Mă obișnuiesc cu penumbra din interior. Cocoțat pe-o scară, Adrian se chinuiește să schimbe un bec. A desfăcut două șuruburi de la aplică și-acum lucrează la celelalte. - Salut... S-a înțepenit... Vino aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cheia când pleacă și-ncuie poarta, nu mă mai lasă în stradă, nici la colibă, nici la fabrică, de când ne-am dezbrăcat și ne-am dat cu nămol peste tot și ne-am legat la brâu crengi de salcie și brusturi, pentru că eram sălbatici și eu am dezbrăcat-o și pe Iulia, să fie și ea sălbatică și a spus maică-sa “îi rup picioarele dacă-l mai prind pe derbedeu”. Cheia e sub un gavanos cu pământul uscat, deschid dulapul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
grindă! La dracu cu toate actualizările tale, nu mă regăsesc în nici un ungher, poveștile acestea miros a biserică de lemn putred. Au îmbătrânit hainele pe tine. Despre ce tinerețe vorbești? Gata, ajunge! Nu observi, pe partea nevăzută a lunii răsar brusturi? Domnule doctor, nostalgia este o oală cu lapte pusă la fiert: crește, crește și, brusc, dă pe plită. Dacă nu te trezești, riști să rămâi doar cu mirosul, pentru miros, zău, nu se merită aprins focul. Ce îmi recomanzi? Dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]