26 matches
-
informații externe), 8 (control), 9 (protecția oficialităților de stat), 10 (arhivă), 12 (ascultarea telefoanelor), 15 (formarea de unități pentru misiuni speciale), 16 (spionaj tehnico-științific) (unitățile 11, 13 și 14 nu au existat). Considerat de același autor ca fiind „aspru până la brutalism, autoritarist și dogmatic, nu se bucura de respectul angajaților securității. Multora li era frică de dânsul și se străduiau să-l ocolească pe cât era posibil”. În anul 1975, Civertko a fost destituit în urma unor plângeri depuse de ofițerii de securitate
Piotr Civertko () [Corola-website/Science/311149_a_312478]
-
nazismului, o reîntoarcere la proiecte de anvergură după ani și ani în care a realizat doar proiecte rezidențiale și începutul folosirii betonului pe scală largă în toate proiectele sale. Astfel, Marcel Breuer a devenit unul dintre practicanții consecvenți ai stilului brutalismului, dar într-o modalitate mai caldă, mai sculpturală și mai individualizată. Breuer este creditat, în mod cu totul eronat, cu realizarea fostei clădiri a Pan Am-ului ("Pan Am Building", în engleză, astăzi proprietatea companiei MetLife), probabil una dintre cele
Marcel Breuer () [Corola-website/Science/300017_a_301346]
-
așa numit "Echipa 10" (conform, Team 10) a fost foarte activ, pe de o parte încercând să salveze CIAM prin restructurare, iar ulterior, când încercarea devenise clar ineficientă, să ajute emergența altor grupuri. Astfel, două mișcări diferite au apărut, "Noul Brutalism" (conform New Brutalism) al membrilor englezi, Alison and Peter Smithson, respectiv arhitectural al olandezilor Aldo van Eyck și Jacob Bakema. Comitetul ales de conducere al CIAM a fost numit pe scurt CIRPAC, acronim pentru "Comité International pour la Résolution des
Congrès International d'Architecture Moderne () [Corola-website/Science/313716_a_315045]
-
10" (conform, Team 10) a fost foarte activ, pe de o parte încercând să salveze CIAM prin restructurare, iar ulterior, când încercarea devenise clar ineficientă, să ajute emergența altor grupuri. Astfel, două mișcări diferite au apărut, "Noul Brutalism" (conform New Brutalism) al membrilor englezi, Alison and Peter Smithson, respectiv arhitectural al olandezilor Aldo van Eyck și Jacob Bakema. Comitetul ales de conducere al CIAM a fost numit pe scurt CIRPAC, acronim pentru "Comité International pour la Résolution des Problèmes de l
Congrès International d'Architecture Moderne () [Corola-website/Science/313716_a_315045]
-
din foștii președinți al Architects Registration Board, respectiv al Royal Institute of British Architects. Lucrările lui includ unele dintre cele mai puternice și "pure" exemple de stil brutalist arhitectural, cu forme masiv sculpturale de beton armat, tipice modernismului târziu și brutalismului. Astfel de clădiri creează constatnt, mai ales în cazul concret al climatului excesiv de umed al insulelor britanice, mari probleme de menținere în stare bună a aspectului general și, mai ales, al fațadelor. Owen este creatorul unora dintre cele mai puternice
Owen Luder () [Corola-website/Science/313226_a_314555]
-
1970. Stilul brutalist a fost în mare parte inspirat de operele arhitectului elvețian Le Corbusier, și în particular de către clădirea Unité d'Habitation din Marseille, respectiv de operele lui Ludwig Mies van der Rohe, importantă figură în mișcarea Bauhaus. Termenul „brutalism” a originat din expresia franceză béton brut adică "beton brut", adică beton nefinisat. Clădirile brutaliste sunt de obicei realizate în forme ce sunt șocant de geometrice, repetitive, amintind de blocuri de beton armat nefinisat, relevând adeseori textura lemnului folosit la
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
1970 s-a datorat în parte tendinței firești de descreștere a interesului față de urbanismul social (în special în Marea Britanie, dar și în Germania și Franța), precum și de atracția generată de alte soluții urbane, mai atrăgătoare arhitectural, estetic, stilistic și funcțional. Brutalismul este asemănător, până la un anumit punct, atât cu modernismul cât și cu stilul internațional din arhitectură. Nu întâmplător, acesta este unul din motivele esențiale ale confuziei dintre aceste stiluri arhitecturale. Toate aceste stiluri utilizează masiv repetiția și regularitatea ca procedee
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
până la un anumit punct, atât cu modernismul cât și cu stilul internațional din arhitectură. Nu întâmplător, acesta este unul din motivele esențiale ale confuziei dintre aceste stiluri arhitecturale. Toate aceste stiluri utilizează masiv repetiția și regularitatea ca procedee standard, dar brutalismul se detașează prin folosirea obsesivă a repetiției și prin încorporarea unor neregularități care se vor a fi șocante. O altă temă comună a designului în brutalism este expunerea vizibilă, în exterior, deseori ostentativă, a funcțiilor clădirii, variind între relevarea structurii
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
stiluri arhitecturale. Toate aceste stiluri utilizează masiv repetiția și regularitatea ca procedee standard, dar brutalismul se detașează prin folosirea obsesivă a repetiției și prin încorporarea unor neregularități care se vor a fi șocante. O altă temă comună a designului în brutalism este expunerea vizibilă, în exterior, deseori ostentativă, a funcțiilor clădirii, variind între relevarea structurii și serviciilor pînă la folosirea concretă a sa de către oameni. Altfel spus, stilul brutalist este o „sărbătoare a betonului”. În imaginea alăturată, înfățișând Primăria orașului Boston
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
Boston City Hall", porțiuni diferite ale clădirii impresionează retina diferit, indicând limpede natura și forma încăperilor din spatele fiecărei variații a fațadei clădirii. Astfel se pot distinge cu precizie biroul primarului, sala de consilii, etc. Similar, dintr-o altă perspectivă a brutalismului, facilitățile care sunt de obicei ascunse, așa cum ar fi turnul de apă al unei școli proiectată și realizată în manieră brutalistă, Hunstanton School, este realizat intenționat șocant vizibil. Diferiți critici ai stilului argumentează că natura stilului brutalist face clădirile respective
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
face clădirile respective distante, reci, neprietenoase și necomunicative, în loc de a „citi” totul în maniera intenționată de realizatori, integrant, eficient și protectiv. De exemplu, intrarea unui structuri brutaliste este astfel proiectată încât nu este evidentă pentru nici un privitor, trecător sau vizitator. Brutalismul este adeseori criticat privindu-l rupt din context, fără nici o legătură cu implicațiile sociale, istorice și arhitecturale ale mediului în care a fost folosit și motivele pentru care a fost folosit, pledând incorect desigur, pentru o aparență a sa stranie
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
-l rupt din context, fără nici o legătură cu implicațiile sociale, istorice și arhitecturale ale mediului în care a fost folosit și motivele pentru care a fost folosit, pledând incorect desigur, pentru o aparență a sa stranie, deplasată și străină locului. Brutalismul a primit un impuls semnificativ în Marea Britanie, după cel de-al doilea război mondial, într-o Anglie aflată într-o depresie economică datorată ravagiilor provocate de război, care căuta cu „disperare” soluții implicând metode de proiectare și construire ieftină de
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
disperare” soluții implicând metode de proiectare și construire ieftină de locuințe, magazine și clădiri guvernamentale. Fiind combinat cu intențiile progresiste din spatele „străzilor care duc la cer”, expresie generată de clădirea "Unité d'Habitation" a lui Le Corbusier (vezi prima imagine), brutalismul a fost promovat ca o mișcare arhitecturală, dar și socială pozitivă, o soluție la probleme urbane și sociale ale mijlocului secolului 20. În realitate, multe din clădirile epigonice maestrului Corbusier erau mult mai simpliste decât teoretizase și realizase practic acesta
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
fost adesea criticat ca fiind (foarte) neplăcut ochiului. Spre exemplu, ghidul Londrei numit "The Fodor's guide to London" menționează clădirea de birouri cunoscută ca 50 Queen Anne's Gate ca fiind „mătăhăloasă” (în original, "hulking"). Caracterizarea este reală, întrucât brutalismul apelează „masiv” la folosirea betonului, care se toarnă ușor, este ușor de întreținut, dar poate fi modificat foarte greu. Oricum, în cazul clădirii Trellick Tower, designul acesteia s-a dovedit a fi plăcut tuturor ce locuiesc acolo, atât celor care
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
un limbaj arhitectural de o plastic? sculptural? foarte fluid? (turnul Einstein, Postdam, 1920-1921). Dup? cel de al doilea r?zboi mondial, interesante similitudini de sensibilitate estetic? �nt�lnim �ntre �artă brut?�, ini?iat? de pictorul Jean Dubuffet �n 1947, ?i �brutalismul�, larg r?sp�ndit �n arhitectură englez?, german? ?i italian?, inspirat de ideea lui Le Corbusier de a l?să s? se văd? amprente ale cofrajului pe beton (Boulogne-sur-Seine, 1935) ?i de �Alumni Memorial Hall� de la Illinois Institute of Technology
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
purt?tor de urme ale istoriei, este o tr?s?tur? important? de civiliza?ie pe care aceast? filoso-fie a oră?ului vrea s? o fac? s? existe că o component? a mentalit??îi moderne. 7. Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism �n masă construc?iilor concepute �n contextul excep-?ional al anilor 1945-1955, unele marcheaz? o evolu?ie �n manieră mae?trilor Mi? c?rîi moderne sau fă?? de rea-liz?rile genera?iei �n urcare. Unitatea de locuit comandat? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Aceast? concep?ie estetic? era deja vizibil? �n �c?șu?a de week-end� (Boulogne-sur-Seine, 1935) de Le Corbusier. �n orice caz, acest �beton brut� (Le Corbusier) fondeaz?, �n Europa ?i dincolo de ea, etică ?i formele unei modernit??i sub eticheta �brutalismului�; la el ader?, mai ales �n Anglia, J. Sirling ?i J. Gowan, precum ?i arhitec?i din London County Council; �n Elve?ia, Atelierul 5 ?i W. Forderer; �n Germania, R. Schwartz ?i G. B�hm; �n Italia, V. Vigano
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Olanda, 1959), care �nseamn? sf�r?ițul CIAM-urilor, Team Ten r?m�ne pentru un timp o structur? de reflec?ie deschis?, dar f?r? ambi?ie doctrinar? unitar?. Demersul �structuralist� al lui Van Eyck, care refuz? megastructurile ?i brutalismul Smithsonilor, �ncearc? s?-?i apropie modele vernaculare (habitatul Dagon) pentru a ajunge la structuri �n acela?i timp modulare ?i complexe, generatoare de �claritate habirintic?�. Orfelinatul municipal pe care �l construie?te la Amsterdam (1956-1960) are valoare de manifest. Structuralismul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din imobilele Robin Hood Gardens (Londra, 1972), inspirate par-?ial de unitatea de habita?ie a lui Le�Corbusier. Dorin?a de schimbare ?i artă de a acomodă referin?ele definesc par?ial practică lui J. Stirling (1926-1992), legat de brutalism prin apartamentele de la Ham Common (Londra, 1958), foarte mult inspirate din casele Jaouil (Neuilly, 1956) ale lui Le�Corbusier. Dar la ?coală de ingineri a universit??îi din Leicester (1963), desenat? cu J. Gowan �ntr-o volumetrie violent contrastant? pe baz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78 81 81 86 90 92 95 96 97 99 102
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n. 6 octombrie 1887- d. 27 august 1965), a fost un arhitect, urbanist, decorator, pictor, sculptor, realizator de mobilier, teoretician și scriitor elvețian, naturalizat cetățean francez, faimos, pentru contribuțiile sale importante la curentele arhitecturale ce astăzi poartă numele de modernism, brutalism sau stilul internațional în arhitectură, alături de Ludwig Mies van der Rohe, Walter Gropius și Theo van Doesburg. este, de asemenea, cunoscut ca teoretician și promotor al Purism-ului, respectiv al conceptului de arhitectură adaptată proporțiilor și nevoilor firești ale corpului
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
Ion Calion începe din 1990 să realizeze un nou format al emisiunii de difuzare a spectacolului radiofonic. Acum prevalează înregistrările realizate în studio, dar ele sunt mai puține ca în trecut. Asistăm la o nouă paradigmă, deteatralizarea teatrului, caracterizată prin brutalism și spectacole de tip “underground” pentru tineret. Autorul acceptă inevitabilul: spectacolul radiofonic tehnologizat, mânuit de un inginer specializat în procesarea electronică a sunetului. O relatare fluidă și interesantă, a culmilor pe care le-a atins acest gen de teatru la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
profesorii care le vor susține. Domnul Morris le înmână subiectele la întâmplare. Maiorul Millfield primi hârtia cu „Media, comunicații și democrație participativă“, despre care nu știa nimic și nici nu-l interesa absolut deloc. Peter Braintree se trezi cu „Noul brutalism în arhitectură, originile și atributele sale sociale“, iar Wilt se văzu căptușit cu „Violența în familie și destrămarea căsniciei“. Pe ansamblu, se gândi el, ieșise destul de bine. Subiectul se potrivea cu preocupările lui actuale. Domnul Morris era în mod clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu peronul pe partea dreaptă bariera este ridicată și deținuții aleargă fericiți spre gulag îmi dă mâna să fiu ironic am epoleți de lacrimi atenție se închid ușile de piatră pe catafalc preotul înveșmântat în alb a scris cu tocul brutalismul arta informală action paiting cinetic art gutai popp art grupul zerro internaționala situaționistă gruppo t afișismul noul realism atenție se închid ușile de piatră bătrâna vaduvă dansează până în vârful everestului urmează stația anii șaizeci cu peronul pe partea stângă tânărul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Ei erau astfel sortiți navetei cu mijloace de transport inadecvate - sau cu mașinile proaspăt cumpărate, care solicitau și mai mult infrastructura urbană. Dar urâțenia caracteristică arhitecturii urbane din Occident În acești ani nu poate fi atribuită numai presiunii demografice. „Noul Brutalism” (cum l-a botezat criticul de arhitectură Rayner Banham) nu era un accident sau o scăpare. În Germania de Vest, unde multe dintre orașele mari au fost reconstruite cu o lipsă șocantă de imaginație sau viziune, sau la Londra, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]