28 matches
-
se află o capră neagră, stînd pe o stîncă argintie; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, sînt reprezentate coloanele unei instalații petrochimice, totul în argintiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, apare o turla de sondă de Buștenari în argintiu, la baza căreia se află o coardă de vită de vie cu struguri și frunze, totul în auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, sînt plasate o carte deschisă și un segment de roată dințata, ambele în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
argint, asuprit de două ciocane, de argint, dispuse în săritoare. În al doilea cartier, pe roșu, o sondă de argint. Semnificația elementelor însumate: Compoziția face referire la bogățiile naturale ale zonei, respectiv ocna de sare de la Telega și sondele de la Buștenari. Coroana murală, de argint, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
Sate: Filipeștii de Pădure, Dițești, Minieri, Siliștea Dealului Comuna Florești Sate: Florești, Cap Roșu, Călinești, Cătina, Novăcești Comuna Măgureni Sate: Măgureni, Cocorăștii Capiii, Lunca Prahovei Comuna Scorțeni Sate: Scorțeni, Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca Comuna Telega Sate: Telega, Boșilcești, Buștenari, Doftana, Melicești, ��onțești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul PLOPENI Localitate componentă: Plopeni Orașul SLĂNIC Localități componente: Slănic, Groșani, Prăjani Comuna Aluniș Sate: Aluniș, Ostrovu Comuna Ariceștii Rahtivani Sate: Ariceștii Rahtivani, Buda, Nedelea, Stoenești, Târgșoru Nou Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 53 la nr. 101 și de la nr. 70 la nr. 92 Str. Bunavestire (fosta Karl Marx) de la nr. 103 și nr. 94 până la sfârșit Str. Bunavestire (fosta Karl Marx) nr. 1-3, Spitalul Județean secția Buna Vestire Str. Busuiocului Str. Buștenari Str. Calabreaza Str. Canarului Str. Cap. Traian Dumitrescu Str. Carpenului Str. Cavunarilor Str. Castanilor Str. Cașin inclusiv blocurile Str. Cavalului inclusiv blocurile N4, N5, N6 și N7 Str. Căliman de la nr. 1 la nr. 23 și de la nr. 2 la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Biserică»; sat Țipărești: ulița «Satul Nou», ulița «Duduiești», ulița «Mihăilescu» ulița «Coco», ulița «Burduza», ulița «Negoiță», ulița «Lulica», ulița «Voicu»; Drumuri comunale clasificate: drum comunal sat Goruna, modernizare DC9 Cocorăștii Mislii - Vâlcănești - investiție program SAPARD, drum comunal Cocorăștii Mislii spre Buștenari; Poduri: pod situat pe DC 133 - punct Valea Seacă km 0+350, pod situat pe DC 133 - peste pârâul Doftăneț punct Șerban (platformă oțel); pod situat pe D.C. 133 peste pârâul Doftăneț - punct Simion, pod beton punct «Baba Rada» - km
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221825_a_223154]
-
Telega este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boșilcești, Buștenari, Doftana, Melicești, Telega (reședința) și Țonțești. Este situată în apropiere de orașele Câmpina și Breaza și de localitatea Brebu. Telega se află în zona deluroasă a Subcarpaților Curburii, întinsă de-a lungul văii pârâului („gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
subterană găsită pe teritoriul Telegii și strâns legată de dezvoltarea sa este petrolul. Deși cunoscut de mai mult timp (păcură), petrolul a început să fie exploatat la scară industrială în Telega la sfârșitul sec. XIX. Extracția de petrol din satul Buștenari a fost prima din România și una din primele din lume. Datorită dezvoltării industriei extractive petroliere, Telega a cunoscut o puternică dezvoltare pe parcursul primei jumătăți a sec. XX, parte din dezvoltarea industrial-extractivă din zona Văii Prahovei. În anii '20-'30
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
accente urbane. Atmosfera acelei perioade, tensiunile dintre viața tradițională rurală și dinamismul industrial pe cale de înflorire sunt prezentate în romanul "Flăcările" al lui Radu Tudoran. De altfel, atât Radu Tudoran, cât și fratele său Geo Bogza sunt strâns legați de Buștenari, petrecându-și copilăria acolo.. O parte semnificativă din efortul de război german mecanizat din al Doilea Război Mondial a fost realizat pe baza resurselor din România, iar la acea vreme schelele din zona de Prahova - Dâmbovița reprezentau majoritatea resurselor. Pentru
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Telega este atestată documentar din anul 1562, din vremea domnitorului Petru cel Tânăr (1559-1568). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Boșelcești, Buștenari, Milicești și Telega, cu o populație totală de 4000 de locuitori. În comună, funcționau băile sărate Telega-Doftana, mine de sare, un penitenciar, două școli (în satele Telega și Buștenari) și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează între satele Telega
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Boșelcești, Buștenari, Milicești și Telega, cu o populație totală de 4000 de locuitori. În comună, funcționau băile sărate Telega-Doftana, mine de sare, un penitenciar, două școli (în satele Telega și Buștenari) și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează între satele Telega și Buștenari cea mai importantă exploatație de petrol din țară, comuna având în total 7272 de locuitori în satele Buștenari, Melicești și Telega. La sfârșitul perioadei interbelice, comuna s-
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
se dedice intreținerii mamei și fraților săi. Lui Ovidiu Bogza i se oferă ulterior posibilitatea de a administra o afacere în domeniul petrolului, proprietatea unui bancher. I se oferă salariu și locuință. Se mută în 1925, dimpreună cu familia, la Buștenari, lângă Câmpina, județul Prahova. Înființează împreună cu fratele său Gheorghe o făbricuță de sifoane. Pe capetele sifoanelor erau imprimate inițialele prenumelor patronilor și numele întreg - G.O. Bogza, ceea ce îl inspiră pe Geo Bogza să folosească această formă a numelui cu
Ovidiu Bogza () [Corola-website/Science/330846_a_332175]
-
autor. Ovidiu Bogza a scris în tinerțe în publicația „Balonul. Revistă umoristică” finanțată de Ion Tomoșeanu (revistă sapirografiată, „editată de Gion Tomșeneanu”, 1933). A scris o piesă de teatru, „Cortina”, în 1929, pe care a pus-o în scenă la Buștenari, cu o trupă de amatori. Scrierile sale au un ton vioi, ironic dar pozitiv, fiind inspirate din realitatea imediată și având o pronunțată tentă autobiografică.
Ovidiu Bogza () [Corola-website/Science/330846_a_332175]
-
o partidă de vânătoare pentru el. În următoarea scrisoare îți voi povesti ce planuri avem pentru el. Sire, dragul meu prieten, Îți trimit acest meniu ce ne-a fost servit la un prânz la care am fost împreună cu regele, la Buștenari, un loc unde se găsește petrol, unde ne-am întâlnit noi și tu m-ai servit la un prânz târziu. Îți mai amintești? Regele era bine dispus și a glumit și a spus că o să te provoace la duel pentru
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg răspîndit (Buștenari, Albinari, Cărbunari, Grădinari, Dohotari, Păcurari etc.). E posibilă și derivarea de la un alt nume de localitate, Rășina, de unde ar fi putut veni locuitorii (avînd în vedere informația cu foștii ocupanți ruteni ai satului), dar cele două toponime menționate sub numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care dovedesc rolul pământului în pr ivința b uchetului unui vin. În cazul nostru special, trimet pe domnul C ioculescu la toți producătorii moldoveni, care îi vor confirma că aroma Cotnarului circulă în subsolul Moldovei ca păcura la Câmpina și Buștenari. * Pentru a doua acuzație, nu-mi rămâne decât să las volumul să vorbească singur. Cine vrea sa se edifice, n-are decât să-l citească. Căci, în definitiv, Șerban, Cioculescule, aș fi preferat să mi ataci francamente literatura, decât să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pentru că ilustrau o anecdotică a cotidianului, dar ele dezvăluiau și o anume „exasperare”, care îl apropie, ca stil, de expresioniști, așa cum „sinceritatea liminară” îl apropie de generația lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian. Căci, alături de Misterioasa crimă din comuna Buștenari sau de Poem ultragiant, se găsesc - în volumul Poemul invectivă (1933) - și Poemul marinarilor venerici și al femeii depravate, Balada ucigașului, Gheorghiță cismarul ș.a. Epatarea practicată de simboliști și retorica teribilă avangardistă sunt în fapt bine topite într-o atitudine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
de cale ferată din țară. 1894: La Oxford are loc un miting prezidat de filologul englez W.R. Morphill (specialist în studii ebraice), care adoptă o moțiune de sprijin a luptei memorandiștilor ardeleni. 1890: Înființarea societăților petroliere "Telega Oil" și "Buștenari" cu capital englez. Cele două societăți vor fuziona sub numele de "Concordia" în 1907. 1905: Înființarea societății petroliere "Trajan" cu capital englez. 1910: Ia ființă societatea anonimă petrolieră "Astra Română" sub controlul trustului anglo-olandez "Royal Dutch Shell". 1912: Ia ființă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
MUNTEANU, Ion (Ionel) (30.I.1909, Buștenari, j. Prahova - 1992, București), prozator și gazetar. Este fiul Tarsiței și al lui Niță Munteanu, muncitori.Urmează Școala Comercială din Ploiești, iar între 1928 și 1932 Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din capitală. După ce debutează în 1929, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
TĂRCHILĂ, Dan (28.XI.1923, Buștenari, j. Prahova), Dramaturg, prozator și poet. Este fiul Smarandei (n. Micu) și al lui Ioan Tărchilă, contabil. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1934-1942) și Facultatea de Medicină din București (1942-1948). Lucrează ca medic la Institutul de Cercetări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
care porneau spuneau cu spaimă că se duc la Verdun și în Italia. Nu ne venea să credem, deși se simțea ceva grozav. Rechemaseră chiar [și] pe cei 3 000 de soldați care restabileau sondele de petrol de la Câmpina și Buștenari. Această știre, aflată de la fratele d-lui Ștefan Filipescu, era un simptom serios. ion procopiu Profitai de acest luminiș ca să duc o mângâiere bietului Ion Pro copiu 93, care zăcea în pat, internat de germani în casele lui. L-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Marcel Iancu și de la Voronca la Maxy, la Jean David. Între două blocuri ale bibliotecii, domina din înălțime acel "bizar" portret imaginat de Victor Brauner, în care Geo Bogza își contemplă capul decupat de trup, pe fundalul sondelor de la Buștenari. Ajungea să-ți oprești privirile mai insistent asupra tabloului ca Sașa Pană să-ți depene istoria lui și să scoată la iveală documente suplimentare, cum ar fi numerele publicației " Urmuz" scoasă de Bogza, până a-i suna ceasul descinderii în
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
ia licența, gata să se întoarcă cu ea, călăuzindu-se după sintagma „decât codaș la oraș...“. Poate Eugenia Ionescu nu știe, dar în tot acest timp la care se referă însemnările sale, la câțiva kilometri distanță de Câmpina, adică în Buștenari, trăia un cetățean pe nume Geo Bogza. Se răsese în cap, ceea ce-i scandalizase pe oamenii de bine ai comunei unde el avea o sifonărie. O afacere care-i asigura o oarecare siguranță financiară. Cât să scrie Jurnal de sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
țipete, sperieturi. Blesteme. M-am săturat de orașul București. Și, surzilor!, nici nu pot explica de ce. Mirel 12 martie 2006 Bunicii soției mele locuiesc într-un sat de lângă municipiul Câmpina. Numele îți este cunoscut fiind și ușor de ținut minte, Buștenari. De mai multe ori m-ai întrebat cât e o casă acolo - doreai să te refugiezi în munți... (nu e mult, à propos, 50-60 de meleoane de lei vechi). Din acest simplu motiv suntem nevoiți să mergem din când în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
89 fiecare a pus mâna pe ce a apucat... Locul lui a fost luat de un maxi-taxi curajos. Marea majoritate a drumurilor de țară sunt oribile, distruse în ultimul hal, abandonate, mâncate de ploaie. Drumul din centrul comunei Telega către Buștenari nu face excepție. De fiecare dată când merg cu mașina pe acolo îmi jur în barbă că va fi pentru ultima oară. Mașina se unduiește, se înclină, primește cu resemnare loviturile de bolovani care-i ating pragul, se hurducăie în stânga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
au semnat petiții, s-au făcut presiuni asupra primarului (care întotdeauna dă din cap și spune că nu sunt bani, însă cei din sat îl bănuiesc că nu face nimic pentru că nu ar fi fost prea votat de cei din Buștenari, așa că preferă sa dea banii pe care-i mai primește de la giudeț fiefurilor lui), s-a ajuns la județ și chiar la ministrul Finanțelor care a asigurat că sunt bani.... totul în van. Când eram student la Facultatea de Istorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]