10 matches
-
uscat, pe balustradă, Iluzii care ne-ndobitocesc. Acum nu mai e timp de profunzime, Emoțiile par că nu contează În oameni, femecați cu sărbezime, Si poezii care, cumva, nu mai vibrează: * Unde ești, miorița dragă, laie, Ce mă-nvățai cuvântul „bucălaie”, Unde-ați fugit, luceferi din trecut, Lăsând graiul din cărți aproape mut? Unde e floare-albastră a iubirii, Si odele lui Voiculescu, mântuirii, Si mucegaiul lui Arghezi din Baudelaire... Ah, binele și răul lui Voltaire! Dacă se mai vedea lumină în
SUNTEM IAR EPIGONI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470341848.html [Corola-blog/BlogPost/350013_a_351342]
-
uscat, pe balustradă, Iluzii care ne-ndobitocesc. Acum nu mai e timp de profunzime, Emoțiile par că nu contează În oameni, femecați cu sărbezime, Și poezii care, cumva, nu mai vibrează: * Unde ești, mioriță dragă, laie, Ce mă-nvățai cuvântul „bucălaie”, Unde-ați fugit, luceferi din trecut, Lăsând graiul din cărți aproape mut? Unde e floare-albastră a iubirii, Și odele lui Voiculescu, mântuirii, Și mucegaiul lui Arghezi din Baudelaire... Ah, binele și răul lui Voltaire! Se mai vedea lumină în Stănescu
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470438850.html [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
Ce este permis lui Iovi (Jupiter, zeul suprem la romani), nu-i este permis boului”. Avem noi ceva de pierdut? Schimbarea domniilor, bucuria nebunilor! 31 ianuarie 2007 Eurooaia Motto: - Stăpâne, stăpâne Omoară-ți câinii În dosul stânii. - Mioriță laie, laie bucălaie Trebuie să-ți speli gura, Să-ți faci pedichiura .... (Fragmente din Miorița eurotonților) La numai o lună de zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna vine pe nepregătite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prelinge pe fruntea ta./ Ca un mir rourând./ Ca un mir sfânt, de argint." (În lumea de diamant nu există); "Popor de raze, cu femei de raze. Acuplarea noastră/ e doar întrepătrunderea razelor, diafană. Atunci,/ noi facem copii de raze. Bucălai îngeri ai razelor/ dintr-o lume aeriană, supramundană." (Popor de raze); În lumea de diamant se face dragoste/ în acest mod: se introduce membrul/ tău erectil, melodios, într-un ecou de vioară.// La rândul tău, și tu gemi,/ străpunsă de
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
În condiții optime de întreținere, fecunditatea poate atinge chiar valori de 100%, iar indicile de prolificitate poate fi îmbunătățit considerabil. Varietăți ale rasei În cadrul rasei, pe lângă însușirile principale de exterior, constituție și productivitate, între varietăți există și alte deosebiri. țigaia bucălaie reprezintă efectivul cel mai numeros din cadrul rasei. Aceasta are o constituție mai robustă, un grad mai mare de adaptabilitate la condiții noi și se pretează mai bine la îngrășare. Jarul situat pe extremități are o culoare brun-castanie de nuanțe diferite
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci și nici băciță Să-ți dea apă din cofiță, Nici otavă din căpiță Și nici cin`să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De pe-o culme mai stâncoasă, Bufnița să buhăiască Și răul să-l
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al nunții cosmice și al măicuței bătrâne), este cea mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită versurilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]