15 matches
-
pârș buccopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul bucofaringian, bucofaringianul ("musculus buccopharyngeus") cu originea pe rafeul pterigomandibular ("raphae pterygomandibularis"), situat între procesul pterigoid și procesul alveolar al mandibulei. Rafeul pterigomandibular este o intersecție tendinoasa, care separă porțiunea bucofaringiană de mușchiul buccinator. 3. Porțiunea milofaringiană ("pârș mylopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul milofaringian, milofaringianul ("musculus mylopharyngeus") cu originea pe extremitatea posterioara a liniei milohioidiene a mandibulei. 4. Porțiunea glosofaringiana ("pârș glossopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul glosofaringian, glosofaringianul ("musculus glossopharyngeus
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
porțiunii alveolare se află niște proeminențe verticale, numite eminențe alveolare ("Juga alveolaria mandibulae"), acestea corespund reliefului alveolelor dinților frontali (incisivi și canini) care proemină în afară. Pe partea posterioară a porțiunii alveolare a mandibulei, sub dinții molari și pe creasta buccinatorului (ce se află posterior de ultimul molar pe porțiune inferioară a marginii anterioare a ramurii mandibulei) se inserează mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Ramurile mandibulei ("Ramus mandibulae") sunt două lame de formă patrulateră, care se ridică oblic în sus și înapoi
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
și canini) care proemină în afară. Pe partea posterioară a porțiunii alveolare a mandibulei, sub dinții molari și pe creasta buccinatorului (ce se află posterior de ultimul molar pe porțiune inferioară a marginii anterioare a ramurii mandibulei) se inserează mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Ramurile mandibulei ("Ramus mandibulae") sunt două lame de formă patrulateră, care se ridică oblic în sus și înapoi de o parte și de alta de la extremitățile posterioare ale corpului mandibulei. Ramurile prezintă 2 fețe: laterală, medială, 4 margini
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
care proemină în afară. Pe partea posterioară a porțiunii alveolare a mandibulei, sub dinții molari și pe creasta buccinatorului (ce se află posterior de ultimul molar pe porțiune inferioară a marginii anterioare a ramurii mandibulei) se inserează mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Ramurile mandibulei ("Ramus mandibulae") sunt două lame de formă patrulateră, care se ridică oblic în sus și înapoi de o parte și de alta de la extremitățile posterioare ale corpului mandibulei. Ramurile prezintă 2 fețe: laterală, medială, 4 margini: anterioară, posterioară
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
o depresine rugoasă - fosa retromolară ("Fossa retromolaris"), mărginită medial de porțiunea inferioară a crestei temporale și lateral de linia oblică. Porțiunea orizontală infero-anterioară a fosei retromolare este numită triunghiul retromolar ("Trigonum retromolare"). În interiorul triunghiul retromolar se află o creastă - creasta buccinatorului ("Crista buccinatoria") ce se extinde de la baza procesului coronoidian a mandibulei până la un punct aflat posterior de ultimul molar; unii autori consideră creasta buccinatorului ca fiind creasta temporală. Pe creasta buccinatorului de inserează porțiune mandibulară a mușchiul buccinator ("Musculus buccinator
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
fosei retromolare este numită triunghiul retromolar ("Trigonum retromolare"). În interiorul triunghiul retromolar se află o creastă - creasta buccinatorului ("Crista buccinatoria") ce se extinde de la baza procesului coronoidian a mandibulei până la un punct aflat posterior de ultimul molar; unii autori consideră creasta buccinatorului ca fiind creasta temporală. Pe creasta buccinatorului de inserează porțiune mandibulară a mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Marginea posterioară a ramurii mandibulei numită și marginea parotidiană se extinde de la procesul condilian până la unghiul mandibulei, și este ușor convexă în porțiunea sa
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
retromolare"). În interiorul triunghiul retromolar se află o creastă - creasta buccinatorului ("Crista buccinatoria") ce se extinde de la baza procesului coronoidian a mandibulei până la un punct aflat posterior de ultimul molar; unii autori consideră creasta buccinatorului ca fiind creasta temporală. Pe creasta buccinatorului de inserează porțiune mandibulară a mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Marginea posterioară a ramurii mandibulei numită și marginea parotidiană se extinde de la procesul condilian până la unghiul mandibulei, și este ușor convexă în porțiunea sa superioară și concavă în porțiunea sa inferioară
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
creastă - creasta buccinatorului ("Crista buccinatoria") ce se extinde de la baza procesului coronoidian a mandibulei până la un punct aflat posterior de ultimul molar; unii autori consideră creasta buccinatorului ca fiind creasta temporală. Pe creasta buccinatorului de inserează porțiune mandibulară a mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Marginea posterioară a ramurii mandibulei numită și marginea parotidiană se extinde de la procesul condilian până la unghiul mandibulei, și este ușor convexă în porțiunea sa superioară și concavă în porțiunea sa inferioară. Ea lasă o impresiune adâncă pe fața
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
buccinatorului ("Crista buccinatoria") ce se extinde de la baza procesului coronoidian a mandibulei până la un punct aflat posterior de ultimul molar; unii autori consideră creasta buccinatorului ca fiind creasta temporală. Pe creasta buccinatorului de inserează porțiune mandibulară a mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Marginea posterioară a ramurii mandibulei numită și marginea parotidiană se extinde de la procesul condilian până la unghiul mandibulei, și este ușor convexă în porțiunea sa superioară și concavă în porțiunea sa inferioară. Ea lasă o impresiune adâncă pe fața anterioară a
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
România sunt întâlnite 4 specii: lebăda de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebăda de vară ("Cygnus olor") și lebăda mică ("Cygnus columbianus"); în grădinile zoologice de la noi este des întâlnită lebăda neagră ("Cygnus atratus"). Cele mai mari specii de lebede sunt Cygnus buccinator, "Cygnus olor" și "Cygnus cygnus", având uneori peste 15 kg. În medie, cea mai mare specie este "Cygnus buccinator", care trăiește în America de Nord. În sălbăticie sunt circa 18.000 de exemplare. A doua specie de lebădă ca mărime este "Cygnus
Lebădă () [Corola-website/Science/311659_a_312988]
-
columbianus"); în grădinile zoologice de la noi este des întâlnită lebăda neagră ("Cygnus atratus"). Cele mai mari specii de lebede sunt Cygnus buccinator, "Cygnus olor" și "Cygnus cygnus", având uneori peste 15 kg. În medie, cea mai mare specie este "Cygnus buccinator", care trăiește în America de Nord. În sălbăticie sunt circa 18.000 de exemplare. A doua specie de lebădă ca mărime este "Cygnus olor". Trăiește în Europa și Asia Centrală, iar în America de Nord a fost introdusă. În sălbăticie sunt aproximativ 600.000 de
Lebădă () [Corola-website/Science/311659_a_312988]
-
prescriu îngrijiri bucale 5-6 zile (gargară cu antiseptice, permanganat de potasiu, betadine 2% etc.). Mucoasa perilinguală este mult mai fină decât mucoasa labială și poate completa o prelevare conjunctivală. Mucoasa jugală este mai groasă decât cea labială și aderentă de buccinator, disecția sa fiind dificilă. Se va evita, în cursul prelevării, orificiul canalului lui Stenon și fundul de sac gingivojugal. După infiltrația cu o soluție anestezică, suprafața de prelevare este delimitată cu o serie de fire în „U” trecute prin mucoasă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
suprafața de prelevare este delimitată cu o serie de fire în „U” trecute prin mucoasă. Incizia se face în afara acestora, iar pătratul de mucoasă astfel delimitat este întins prin tracțiunea firelor, ușurând astfel clivarea grefonului de țesuturile subiacente. Aderența de buccinator este foarte intimă, de aceea disecția trebuie făcută din aproape în aproape, cu prudență și precizie. Se produce o jenă în masticație, care durează aproximativ 20 de zile. Sutura nu este necesară, fiind suficientă clătirea gurii cu antiseptice. Mucoasa nazală
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
pareză facială, a cărei reeducare este de obicei uitată, atenția terapeutului fiind orientată mai mult asupra reeducării mâinii și a piciorului. Pentru reeducare se recurge la masajul extern al obrazului, utilizând mișcări circulare, dar și masajul intern pentru stimularea mușchilor buccinatori. Se utilizează schemele lui Kabat de facilitare, însoțite de mișcări simetrice ale capului, apoi ale frunții, solicitând pacientul să se încrunte, coborând sprâncenele, sau să se mire încrețind fruntea prin ridicarea sprâncenelor. Se solicită să închidă și să deschidă ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
supraglotic și se transformă din sunet laringian în vorbire articulată. Articularea se produce la nivelul culoarului bucal. Acest culoar își modifică dimensiunile în funcție de sunetul emis prin acțiunea specifică a mușchilor mobilizatori ai mandibulei și pieloși. în mod deosebit intervin mușchii buccinatori, orbicularii și mușchii vălului palatin. Mușchii limbii modelează intraoral acest culuar când vârful acesteia se sprijină pe dinți, pe palat sau se ridică baza limbii (fig. 86). Restaurarea arcadelor dentare și componentele aparatelor gnatoprotetice nu trebuie să interfereze această mișcare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]