21 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > BUCEFAL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Aleargă mânzul nostru, ba zvârle, se cabrează, Gonește nebunește și sare peste tot, Cât timp stăpânu-nvață cu însuși Aristot, Dar când la dânsu-l cheamă
BUCEFAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418452766.html [Corola-blog/BlogPost/376713_a_378042]
-
Ne-nduplecat primește, un singur frâu în gură. Încremenea cu teama de umbra-i pământească, Dar ne-nfricat se-arată în aspre bătălii, Unde un rege mândru-l va duce prin câmpii-n Adâncurile Persiei, voind s-o cucerească. Când Marele-Alexandru pe Bucefal îl pierde, În crâncene războaie, el, un mormânt-oraș Poruncă iute-aruncă să-i facă de sălaș, Tovarășului care nu-i chip să-l mai desmierde. Așa s-a scris legenda cu-n armăsar iubit, Ce-n aspre cavalcade mereu biruitor A
BUCEFAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418452766.html [Corola-blog/BlogPost/376713_a_378042]
-
-i chip să-l mai desmierde. Așa s-a scris legenda cu-n armăsar iubit, Ce-n aspre cavalcade mereu biruitor A stat ca și stăpânul atot-cuceritor, Cu fața, toată viața, mereu spre răsărit. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Bucefal / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1443, Anul IV, 13 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BUCEFAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418452766.html [Corola-blog/BlogPost/376713_a_378042]
-
în duelul în care a urmat, dar gărzile sale l-au protejat și au reușit să-l captureze pe Porus. În cele din urmă macedonenii i-au înfrânt pe indieni. Alexandru își pierde prietenul cel mai de preț: calul său, Bucefal. Pe de altă parte, Porus își pierduse doi fii în luptă. Porus vrea să îi spună ceva lui Alexandru. Acesta spune că îi va îndeplini un fel de dorință: „Aș vrea să fiu tratat ca ceea ce sunt și să rămân
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
spună ceva lui Alexandru. Acesta spune că îi va îndeplini un fel de dorință: „Aș vrea să fiu tratat ca ceea ce sunt și să rămân așa” a spus Porus, adică să rămână rege. Alexandru îl ascultă și nu îl ucide. Bucefal (calul lui Alexandru) și la sfârșitul zilei a murit din cauza rănilor. Când calul a murit, Alexandru a construit, după bătălia împotriva lui Poros, o cetate care, după numele animalului, s-a numit Bucefala. Se spunea că numele calului provenea de la
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
construit, după bătălia împotriva lui Poros, o cetate care, după numele animalului, s-a numit Bucefala. Se spunea că numele calului provenea de la mărimea capului său ori din faptul că pe spate avea un semn reprezentând un cap de bou. Bucefal este amintit de Plutarh și de Strabon. Alexandru a fost rănit într-o altă bătălie împotriva regatului Malhi, la asediul orașului Multan, din Pakistan. În urma revoltelor trupelor sale și în condiții climatice nefaste pentru invazia Regatului Magadha, Alexandru s-a
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
tânărului Bara" este de asemenea prezent sub forma tânărului scutier cu bonetă frigiană din "Sabinele". Punându-și tânărul fiu să pozeze pentru figura lui Bonaparte, el păstrează acel aspect tineresc care evocă figura tânărului Alexandru cel Mare dresându-l pe Bucefal. Această variantă de portret, care își are originile în grupurile statuare antice, este dedicată în principal glorificării puterii, începând cu statuia lui Marcus Aurelius și până la portretele lui Ludovic al XIV-lea de Le Brun și Houasse. Prin acest tablou
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
a dat sarcină asistentului său Langlois să copieze poziția calului din grupul ecvestru Castor și Polux din ansamblul obeliscului din Piața Quirinale de la Roma. Robert Rosenblum a emis ipoteza că David s-a inspirat din pictura "Alexandru dresându-l pe Bucefal" a lui Nicolas-André Monsiau, pe care a văzut-o probabil la salonul de artă din 1787. La începutul perioadei Consulatului, pictorii se întrec să glorifice figura noului stăpân al Franței prin picturi alegorice, precum cea a lui Callet care, în
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
acest sentiment este întărit de vântul care-i scutură coama și coada. Gestul comandă și arată victoria. Mantaua roșie amintește de pelerina lui Apollo, simbolizând puterea. Caracterul tineresc și calmul lui Bonaparte îl evocă pe Alexandru cel Mare călare pe Bucefal. Toate aceste elemente concură la crearea unui aspect eroic al lui Napoleon. Gestul este omniprezent în pictura lui David, de la "Sfântul Rocus intervenind pe lângă Fecioară pentru bolnavii de ciumă" și până la "Marte dezarmat de Venus". Mâinile întinse din "Jurământul Horațiilor
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Studiază dreptul internațional, dreptul civil, dreptul canonic, dreptul comercial și constituțional, statistica și economia, precum și codul civil austriac. Mai târziu își va exprima ironic dezgustul pentru mediul avocățesc în scurta povestire "Noul avocat", în care calul lui Alexandru cel Mare, Bucefal, transportat într-o lume modernă, lipsită de eroi și aventuri, se vede nevoit să se adâncească în lectura textelor legale. Pentru Kafka, studiile de drept au constat în faptul că se « hrănea spiritual pur și simplu, în cele câteva luni
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
tatălui său să tragă de frâiele calului și descoperise frica calului față de umbra sa. L-a întors cu fața spre soare și l-a putut încăleca. De atunci, acest armăsar a devenit calul lui Alexandru, pe care l-a numit Bucefal („cap de bou”). Filip, tatăl lui Alexandru l-a cumpărat în 343 î.Hr. pentru o sumă echivalentă acum cu 20.000 lire sterline, iar în acel moment era atât de sălbatic încât nimeni nu-l putea încăleca. Descris ca provenind
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
a cumpărat în 343 î.Hr. pentru o sumă echivalentă acum cu 20.000 lire sterline, iar în acel moment era atât de sălbatic încât nimeni nu-l putea încăleca. Descris ca provenind din cea mai bună linie de creștere thesaliană, Bucefal avea roba neagră și o stea albă în frunte și era mai mare în comparație cu ceilalți contemporani ai săi. Un scriitor grec spunea că Bucefal avea un ochi albastru. Conform istoricilor, Alexandru era un băiat deosebit, având o frumusețe aproape feminină
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
nimeni nu-l putea încăleca. Descris ca provenind din cea mai bună linie de creștere thesaliană, Bucefal avea roba neagră și o stea albă în frunte și era mai mare în comparație cu ceilalți contemporani ai săi. Un scriitor grec spunea că Bucefal avea un ochi albastru. Conform istoricilor, Alexandru era un băiat deosebit, având o frumusețe aproape feminină, și fiind exact opusul tatălui său Filip, care era o „brută care bea de stingea și era dur cu toți cei din jurul său”. Alexandru
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
greu, după un război de aproape 3 ani (330 î.Hr.-328 î.Hr.) într-un climat torid și pe un teren dificil. Alexandru a avut de furcă și cu bandiții si beduinii care îi atacau frecvent armata. Odată, calul său preferat, Bucefal, i-a fost furat. Alexandru a jurat că îi va pedepsi crunt pe bandiții perși. Bandiții, auzind vestea, i-au înapoiat calul regelui, iar acesta a fost atât de bucuros că și-a recuperat calul, încât i-a cruțat pe
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
spună ceva lui Alexandru. Acesta spune că îi va îndeplini un fel de dorință: „Aș vrea să fiu tratat ca ceea ce sunt și să rămân așa” a spus Porus, adică să rămână rege. Alexandru îl ascultă și nu îl ucide. Bucefal avea 30 de ani și la sfârșitul zilei a murit din cauza rănilor. Când calul a murit, Alexandru a construit, după bătălia împotriva lui Poros, o cetate care, după numele animalului, s-a numit Bucefala. Se spunea că numele calului provenea
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
construit, după bătălia împotriva lui Poros, o cetate care, după numele animalului, s-a numit Bucefala. Se spunea că numele calului provenea de la mărimea capului său ori din faptul că pe spate avea un semn reprezentând un cap de bou. Bucefal este amintit de Plutarh și de Strabon. Alexandru a fost rănit într-o altă bătălie împotriva regatului Malhi, la asediul orașului Multan, din Pakistan. În urma revoltelor și în condiții climatice nefaste pentru invazia Regatului Magadha, Alexandru s-a hotărât în
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
a fost o figură eroică, care a construit un zid de apărare împotriva popoarelor Gog și Magog. El a călătorit apoi in lumea cunoscută în căutarea fântânii tinereții, în cele din urmă devenind un profet. De remarcat este faptul că Bucefal, calul său favorit, a fost numit Ducipal, care înseamnă "cap de taur", făcând aluzie la forma unui taur cu coarne în frunte. În India și Pakistan, mai precis Punjab, este cunoscut sub numele de "Sikandar", derivat din persană. În Europa
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
a opta sarcină. Iepele lui Diomede, regele Traciei, au fost aduși la Eurystheus, care i-a dedicat Herei și le-a lăsat libere prin Argolida sau pe muntele Olimp; mulți dintre ei au fost uciși de fiare. Se spune că Bucefal, calul lui Alexandru Macedon, se trage din acești cai sălbatici. Admete, fiica lui Eurystheus, a râvnit la brâul reginei Hippolyte a amazoanelor. De aceea, Heracle a pornit la drum spre țara amazoanelor, și după o luptă grea, a reușit să
Eurystheus () [Corola-website/Science/311855_a_313184]
-
Baronzi, prefect de județ la Brăila la epoca detronărei lui Cuza, scrie următoarele ver suri intitulate: date nefaste La moartea principelui Alexandru Ioan I. Cuza De pre malurile Senei Unde-un geniu infernal Străbătea prin focul Ghenei P-un cadavru bucefal, Spulberând cu pași profani Gloria a mii de ani, Galicul alectrion Anunța în depărtare Sfărâmarea unui tron Și a unui Cesar mare.8 De p-al Dunărei mal verde, Unde geniul roman Rătăcise pân-a perde Calea divului Traian, Prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
educat pentru spațiul exotic și policromic. Cristalul, rubinul, coralul sunt materialele compozițiilor sale, statuete de Saxa, în care caricatura se amestecă, chinezește, cu bijuteria. Baronzi introduce în iconografia baladei elemente eline ori extrem orientale (după tehnica zugrăvitorilor de sibile), titani, bucefali, dromaderi, elefanți, tigri. Turmele lui Oprișan sunt zugrăvite ca într-o Halimà (coarne lucrate în pietre nestemate, lâna - șire de mărgăritare și beteli), Ana-Flori e o asiatică cu brațele pline de scule. O legendă ne poartă chiar în India, văzută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar el i-a clonat post-decembrist, nu pot ascunde înverșunarea restauraționistă. La urma urmei, nici recitativele președintelui nu sînt chiar așa de agamițe cum par. După ce a obținut curtoazia prea generoasă (dar demnă) a suveranului, iată-l acum pe un Bucefal înstelat, în cinci colțuri, descinzînd între țăranii Sibiului. Să le traducă pretențiosul "transhumanță" ca fiind chiar el încarnarea acesteia. Să le arate, cu poze doveditoare, că e neam de oieri daci (nu de agresori romani). Nu cum l-au cîrîit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]