129 matches
-
vorbele astea toată viața. În familia sa toți Cihoricii în afara tatălui lui Leandru fuseseră din tată în fiu zidari, fierari și apicultori. Cihoricii picaseră la Dunărea de la poalele Belgradului din Herțegovina, dintr-un ținut unde cîntarea bisericească se deprindea înainte de buchea cărții, iar apele ținutului lor natal se scurgeau în două mări: dintr-o parte ploaia de pe acoperișuri se vărsa la vest în Neretva și Adriatica, iar din cealaltă la est, din Drina în Sava și în Dunăre pînă la Marea Neagră
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Chiosea, și alături de el alții, din mâinile cărora au ieșit știutori de carte românească, precum logofătul Greceanu, Văcăreștii, Anton Pann, Nănescu, Paris Mumuleanu, "viața lor era cu copiii din școală și nu știa nici șosea, nici café-șantan, nici deputăție. Dimineața buchile, Oftoicu și Psaltirea, după prânz psaltichia. Chiosea avea un pa, vu, ga, di (gama în muzica bisericească veche) care-i ieșea pe nas cale de o poștă." Iată scene care mizează pe mișcarea maselor, oameni venind de pretutindeni, în bătălia
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
Și precocitatea într-ale studiului este, uneori, de toată mirarea. Printre puținele mărturii memorialistice ale poetului figurează și aceea că ar fi citit ziare și reviste încă de la vîrsta de 4 ani, după ce fratele vitreg, mai vîrstnicul Ștefan, îl învățase buchile. O amintire foarte veche fixează în Robinson Crusoe, prima carte de literatură citită. "În biblioteca mea de copil ea purta, scris de mine pe o etichetă, numărul 1". (De aici, mai mult ca sigur, autodefinirea lui de mai tîrziu ca
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
cînd lumea: Mefisto în istoria religiilor. Duquesne are verva caustică a unui exeget pentru care diavolul e cu precădere o temă teoretică și mult mai puțin o problemă de conștiință. Cu alte cuvinte, francezul l-a studiat pe Satana în buchii, dar nu l-a întîlnit aievea. Dacă îl întîlnea, arunca buchiile și ștergea erudiția, scrîntindu-se brusc sub iminența unei traume. Dar cum trauma întîlnirii nu a existat, Jacques Duquesne scrie un eseu doct a cărui amănunțime a informației e dozată
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
îmi place la nebunie. - Unul dintre ei e mai săltat și, mă-nțelegi, nițel cam excentric, un pic oaie neagră, un pic cîrpaci... - Și-atunci îi dăm rolul lui... Jim Belushi? - Exact. Mănușă. Celălalt e tinerel, naiv, idealist, merge după buchea cărții... - înseamnă că ne gîndim la... Tom Cruise? - Posibil. Chiar probabil. îmi vine-n minte în fond un fel de hibrid între... - ...între O pereche trăsnită și, să zicem, Inspectorul Harry. - Splendid. Te-ai prins. Bun, mai e și șeful
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi se duce! Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi ușor, Și ai s-aduni, muncind de zor. Dar cînd tinzi tortul pe uluce Ce faci cu-al trudei tale spor? La tîrfe și la crîșmi se duce! Meși, rantii, laibăre cu șnururi, De-s vechi, să nu le puneți
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
au impus formele de civilizație străină, introduse cu grămada în țara noastră... Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari și țăranii au sărăcit; industria de casă și meșteșugurile s-au stins cu desăvârșire - iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie și aspiră a deveni deputați și miniștri, advocații, s-au înmulțit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică. Care credeți că este cauza acestei situații? Am admis legi străine în toată puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
ŤPoruncește!ť rostesc două Genii sărind dintr-o stampă. / ŤEu lumea de mâine vă cer, cea ferice în toateť. ŤNoi - Lenin Stalin suntem. Ajutați - și se poate. / În fiece carte de-aici, noi vracii, noi magii, / Descântat-am în negre buchi luminoase miragii, / Și lozinci și puteri am închis ce înfăptuiesc vise / Ca pe haos de iad să puteți răsădi paradiseť. A. Toma, București, 10 ianuarie 1945". Două tipuri de cărți pot fi deduse din acest expozeu care plasează cititorul într-
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
erau de ranguri socotite îndeobște inegale. Dar cei din echipa "academică" au avut înțelepciunea de a nu se sinchisi de ce socotește "obștea" și de a colabora pe picior de egalitate cu muzicianul-țăran Ioan Pop, care nu stă prea bine cu buchea cărții, dar care strălucește prin profesionalism, inteligență, forță creatoare, intuiție, mobilitate și gust. Sub imboldul și cu sprijinul colegilor săi, el a fost în stare să producă o muzică de forță și adâncime, pentru care am toată admirația. Mergeți la
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
autoritate. Articolele de atitudine exaltă spiritul polemic pe orice fel de teme, cu condiția să nu se confunde aceasta cu zarva și insulta grobiană, cum procedează de regulă articlierii "simpatici uneori, prost crescuți mai des și convinși de propria lor buche totdeauna": În realitate polemica cea mai sigură și atacul cel mai neriscat trebuie să renunțe benevol la subtilitate și spirit. Cu cât mai plat un articol polemic, cu atât mai actual". Cum se vede, ironia funcționează în toată ingeniozitatea ei
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
-i intra carului prea mult în voie, că pățești ce-am pățit eu... DĂNILĂ: N-avea grijă, că l-oi hățui cum trebuie. ONOFREI (iese, din culise): Ceală! Hai, Dumane, hai acasă... DĂNILĂ: S-a dus. Taci, că-i cu buche! L-am potcovit bine. Cine-mi mai cumpăra mie boii acuma la târg? Și de unde să mai găsesc alți boi și alt car? Așa, treaba-i făcută; la jumătatea drumului mi-a ieșit ploconu-n cale, și eu l-am înhățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bine zis de teamă. Și?... Ți-a stat cineva În cale? Doar frumoasa ceea de la fundul căreia nu și luau ochii toți bărbații din comisie a avut cea mai mare notă la lucrarea scrisă. Acolo a contat doar memorarea materiei, buche cu buche. Când Însă a venit momentul adevărului - proba orală - unde Întrebările membrilor comisiei nu aveau număr, <zânaă a Înghițit În sec de multe ori. Pe când „alții” - nu dăm nume - au urcat pe piedestalul premiaților! Acum nu ai nici un motiv
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de teamă. Și?... Ți-a stat cineva În cale? Doar frumoasa ceea de la fundul căreia nu și luau ochii toți bărbații din comisie a avut cea mai mare notă la lucrarea scrisă. Acolo a contat doar memorarea materiei, buche cu buche. Când Însă a venit momentul adevărului - proba orală - unde Întrebările membrilor comisiei nu aveau număr, <zânaă a Înghițit În sec de multe ori. Pe când „alții” - nu dăm nume - au urcat pe piedestalul premiaților! Acum nu ai nici un motiv să fii
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
natura ca să sufere cât mai puțin din pricina lipsei de grai. O sănătoasă filozofie țărănească crescuse în el, martor fără vorbire la bunele și relele care se întâmplaseră pe aceste meleaguri. De când era de-o șchioapă și domnul Ovidiu îl învățase buchea cărții prinsese o nemărginită dragoste de citit. Ai lui erau însă săraci și nu putuseră să îl poarte la școli înalte, cu toate că maică-sa nu visa decât la asta. Și-apoi a venit războiul și mobilizarea tatălui. Abia trecuse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Simion Almăjan de atunci. Era un prunc când a sunat mobilizarea generală și deci nu are cum să și-l amintească pe cel care plecase. Și-l amintește bine în schimb pe cel care a revenit atunci când ea începuse deja buchea cărții. Un bărbat străin, bărbos și slab, de care i-a fost frică atunci când a strâns-o cu putere în brațe. Au trebuit ani ca să înțeleagă că sub aparența bărbatului posomorât se ascundea o duioșie fără seamăn. Iar acum... Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
carte»". Urmează un excurs în direcția unei etimologii savuros ramificate în istorie, cu foșnete exotice: „Obiectul ca atare, material, a cărui existență presupune, vorba lui Saint-John Perse, «moartea unui copac»? Copac ce poate fi un falnic fag, o, în tedescă, Buche, - de unde Buch, alias «carte», una ale cărei foi scorțoase vor fi constat în coji de fag. Sau în stratul de țesut fibros subcortical al unui arbore, zis liber, de unde numele latin al cărții, liber; și, de aici, francezul livre. Sorgintea
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
unui zeu străin, fără voie dan-sându-i./ Peste munți va fi veșnică neaua, dar eu voi dansa./ Voi dormi, ce dulce pieirea./ Picioarele-mi vor dansa, mă voi odihni". (Kamillo Lauer, Das Lied der fremden Tänzerin, Cântecul dansatoarei străine). 1 Die Buche. Eine Anthologie deutschsprachiger Judendichtung aus der Bukowina. Zusammengestellt von Alfred Margul-Sperber. Aus dem Nachlass herausgegeben von George Guțu, Peter Motzan und Ștefan Sienerth. IKGS Verlag, München 2009. (Fagul. O antologie a poeziei evreilor de limba germană din Bucovina. Alcătuită de
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
muziciană de carieră, îmi și fredona diverse arii; prima de care mi-amintesc fiind una, totuși, păguboasă: „Fluturaș, nu mai ai aripioare!”), ci și bunica, precum și alte personaje feminine... De pildă, înainte să nu mai fiu analfabet (preșcolar, știam doar buchea A!), pe la șapte ani fără o lună, când începusem pianul, concubina domnului profesor, o moșiereasă veritabilă ajunsă, peste puțin, în Bărăgan, îmi citea fragmente din Quo vadis..., pe care mi le tălmăcea ad-hoc dintr-o ediție în franceză, o carte
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
spiritului rar întâlnit, apt să pătrundă și să trăiască la rându-i gândul și simțământul autorului: un tălmăcitor dăruit cu harul născocirii, al mimării, al suplinirii graiului uzual cu unul puțin obișnuit, bogat în profunzimi chiar dacă-i mai sărac în buchii, putând să aparțină doar unui învățat, un tălmăcitor cu știința spusului cu haz și cu tâlc, cu harul grăirii în dodii (și nu numai), capabil să dăruiască cititorilor români un încântător volum în proză sucită și răsucită până la paroxism. Traducătorului
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
din moarte îl smulg! Tu, taci, scrie-n semne-aurite tăcerea de clopot din fulg. Ea vine sub voalul de noapte, ca pasul de grâu prin parâng, de dincolo, mări sunt vreo șapte, pe-unde tainele lumii se stâng. Și-n buchi, pe sub iarbă măruntă, semnează-mă - Floarea-de-Nuntă! BALADA VISULUI RĂNIT Rănit într-o luptă de-un colț de balaur, în turn agrăiește prin somn Riga Laur: „Cerneală de sepii, ia șoimului pana și fă-mi luminânda: Domniță Izvana, de dor știe
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
sănii, dantelele iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier tristeți când îndoaie, dă vorbei nu frâul, ci-aripi de văpaie. Zi-i: Turnul de fildeș, dorinței semețe, pe soare-l apune cu-atâta frumsețe.” „Dar ea îți ceruse, nu doar giuvaierul
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
cui? Profesorului oare, care învață papagalicește lecția din manual spre a o putea expune elevilor? Sau elevului care, spre a satisface mândria profesorului, ia notițe din pledoaria lui apoi, ca și profesorul însuși, tocește și re-tocește manualul învățând pe dinafară buchea cărții spre a răspunde unui „exigent examen”? Profesorul învață elevul spre a avea ce pune în gură. Altfel moare de foame. Masa zilnică a elevului nu este condiționată de nivelul însușirii materiei predate. Vezi LEGEA drepturilor „măgarului”, că de om
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
trist de burniță măruntă Vreascuri ude sfârâie prin sobe Temerile-mi prind să încolțească Neputința - un mărgean de iască S-a lipit de mine ca o cobe Mor în glastre gânduri reci, păreri Alfabetu-și pierde-n câte-o zi, o buche Feți cu păr de aur îngenunche Lepădându-și sacii cu poveri Referință Bibliografică: Bate-n gemuri / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
BATE-N GEMURI de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361430_a_362759]
-
scoaterea la lumină pe cât istoria mai permite și a celor care au construit școlile, biserici sau primării, care au organizat dispensare și au contribuit la sănătatea trupească și spirituală a comunității Comunei Suceveni. Generațiilor de dascăli care ne-au învățat buchea cărții le datorăm stima și respectul ca și părinților noștri. Monografia încearcă să scoată la lumină eforturile lor demne de toată admirația. Avem încă o datorie în plus față de conservarea folclorului local, a tradițiilor comunității și dacă timpul ne va
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
nu mă amagește.// Nu mă tem de Sfântul, căci mă știe bine,/ Când colind pământul, El stă lângă mine.// Nu mă tem de dracul, ca el sunt și eu/ Mă place ortacul că îl cred ateu// Când citeam scriptura din buche în buche/ Toată făcătura apărea pe muche// La ce bun credința în divinitate/ Când patriotismu-i un păcat de moarte?//” (Nu ma tem de moarte) Privindu-l acum, la anii senectuții, nu poți să ghicești mesajul anarhist-apocaliptic venind de la un distins
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]