20 matches
-
și în timpul misiunilor diplomatice din 1859 și 1861. Sentimentele și impresiile de călătorie și le-a exprimat în opere literare scrise atât în versuri : « Marea Mediterană », « Cântec sicilian », « Pe coastele Calabriei », » Palatul Loredano », « La Veneția mult duioasă », cât și în proză : « Buchetiera de la Florența », « Muntele de Foc « , « Jurnal de călătorie în Italia. » În viziunea poetului Marea Mediterană este vastă și triumfală “Întindere -albăstrie”, “Ești vastă, triumfală”, prețioasă “Nemărginit safir”, atrăgătoare “ca visul început”, măreață “Te miști măreț la vânt”, tainică, plină de contraste
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395416667.html [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
și își lasă bijuteriile să cadă în gondola lui. Deodată pe el cad florile de crin ale iubitei. Iubirea i se împlinește și foarte fericit a doua zi împreună cu îngerul lui plutea cu gondola spre Lido. În scrierea în proză „Buchetiera de la Florența” orașul Florența este descris sub aspect monumental, peisagistic, culinar și uman. Când ajunge la Florența poetul este nerăbdător să viziteze minunile orașului care îi provoacă o „mare mirare” și „un sfânt respect”. În Piața Domului vizitează Catedrala Santa
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395416667.html [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
videa măsura care te desparte de pământ.” În cafenea li se oferă specialități culinare italiene, adaptate căldurii de afară: granite „sirop cu gheață” și aproximativ douăzeci de sortimente de gelato „înghețată”. Sub raport uman consumatorii sunt impresionați de chipul unei buchetiere de o frumusețe îngerească, melancolică, cu ochi mari și negri, limpezi și misterioși, cu păr negru, lucios, buclat, cu gâtul alb precum crinul, care pare copia fidelă a icoanei Sfintei Cecilia din Catedrala Santa Maria del Fiore. Prietenul său l-
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395416667.html [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
brigands", "Le petit rameau", "Serata". În anul următor s-a întors în țară și a ocupat un post în administrație până în 1846. Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, care a devenit motiv de inspirație pentru nuvela romantică "Buchetiera de la Florența". În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iași și și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatică însumează circa 2000 de pagini, rămânând
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
artistică a lui Alecsandri se pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate în deplină corelație cu epoca plină de transformări prin care trece societatea românească a acelor timpuri. Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric ("Buchetiera de la Florența", "Doine și lăcrimioare") dar și al unei necruțătoare critici a ridicolului social în piesa "Iorgu de la Sadagura" sau în ciclul "Chirițelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
reviste și ziare din țară. La sfârșitul tomului I este anexat și un supliment muzical. În D. l. au apărut pentru prima oară nuvela Alexandru Lăpușneanul, povestirea O alergare de cai și studiul Cântece populare a Moldaviei de C. Negruzzi, Buchetiera de la Florența de V. Alecsandri, Anul 1840 de Gr. Alexandrescu, eseul Nou chip de a face curte de M. Kogălniceanu și o traducere a aceluiași, jurnalul de călătorie al lui D.A. Demidoff în Banat, Valahia și Moldova. Au mai fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
mediului uman și social realizează Negruzzi în nuvela „O alergare de cai”, tipărită în paginile revistei sub titlul generic „Scene contimporane”.Realitatea românească nu este singura care inspiră pe colaboratorii „Daciei literare”. Lumea exotică este prezentă în opera lui Alecsandri,” Buchetiera de la Florența”. Poezia are o traiectorie ascendentă: de la sugestiea unor stări afective, la expresia patetică a marilor sentimente lor colective. O demonstrație strălucită a potențelor artistice ale unei poezii deschise tumultumului vieții sociale o face Gr. Alexandescu cu „Anul 1840
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
furtunoasă de I. L. Caragiale, dar și cu Trei crai de la răsărit de B. P. Hasdeu. Un romantism de împrumut fardează primele pagini de proză ale lui A. Inspirată probabil de La Bouquetière des Champs Elysées de Paul de Kock și Valory, Buchetiera de la Florența, prima lui scriere în proză, publicată în 1840 în „Dacia literară”, e un „prinos Italiei și romantismului”. Personaje exaltate, prinse în vârtejul unor patimi devoratoare, se zbuciumă amarnic într-un cadru somptuos, dar și lugubru. O atmosferă tenebroasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
traducător al „Odiseei”, Petre Grimm, Cele dintâi traduceri englezești din literatura românească, Umberto Cianciòlo, Per una traduzione di Eminescu, I. Breazu, Turgheniev la românii din Ardeal), fie de imitații, adaptări, motive preluate din alte literaturi (D. Popovici, Pope și Conachi, „Buchetiera” lui Alecsandri și „Buchetiera” lui Paul de Kock și Valory, „La Double échelle” a lui Planard și „Scara mâței” a lui Alecsandri, Gr. Pleșoianu și La Harpe, Ion Breazu, Timotei Cipariu și Italia, Ion Horia Rădulescu, Modelul francez al comediei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Grimm, Cele dintâi traduceri englezești din literatura românească, Umberto Cianciòlo, Per una traduzione di Eminescu, I. Breazu, Turgheniev la românii din Ardeal), fie de imitații, adaptări, motive preluate din alte literaturi (D. Popovici, Pope și Conachi, „Buchetiera” lui Alecsandri și „Buchetiera” lui Paul de Kock și Valory, „La Double échelle” a lui Planard și „Scara mâței” a lui Alecsandri, Gr. Pleșoianu și La Harpe, Ion Breazu, Timotei Cipariu și Italia, Ion Horia Rădulescu, Modelul francez al comediei „Cinovnicul și modista” de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
recunoscătoare cunoștință, publicase, în ’52 și ’53, două volume de Poezii poporale. Tot în ’53 apar Doine-leși lăcrămioare-le. În ’68, „Convorbiri”-le publică pasteluri. Îi apăruse bună parte din ciclul „Chirițelor” și „Dacia literară” îi tipărise, încă din 1840, Buchetiera de la Florența. E o schiță de operă care se poate, de bună seamă, întregi cu piesele jucate, cu poeziile ocazionale, cu prozele pe care le primește, în 1855, nou-înființata Românie literară. Privind, însă, lucrurile de la distanță, Alecsandri nu are, în
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
toată concentrația lui de patetism, se descarcă, în preajma lui. Poetul versifică și trece mai departe. Nu altceva sunt poeziile de dragoste, sau de natură, decât consemnări. „Mă hotărâi a-i da pace și deschisei gazeta”, opțiunea îmbrățișată de personajul-martor al Buchetierei de la Florența față cu un prăpăd sentimental, prin care trece amicul V***, este, păstrând proporțiile, o artă poetică. Fericirea lui Alecsandri vine din netulburare. Mai departe, exemplele lui Eminescu din pomenita caracterizare anticipează lira multicoloră cu care-l va vedea
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
strângând ițele unei rătăciri romantice, fără măsură, în happy-end-ul unei rezolvări la care nu te aștepți. Are, istoria de care vorbesc, intriga unui roman de mistere. Insă, adăpostită în blânda Florență și sub pana lui Alecsandri, capătă nuanțe de pastel. Buchetiera de la Florența, debutul lui din Dacia literară, din 1840, este, pot spune, forțarea unei minuni. Totul o pregătește, deși totul o refuză: bisericile orașului, icoanele, artele o nutresc, pe de-o parte, conjuncturile familiale, să le zicem așa, o ruinează
Remember by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6123_a_7448]
-
cu obstacole unul spre celălalt. Cu lovituri de teatru, răsturnări de situație, împrumutând totul din artele în care cei doi trăiesc -întâlnirea e mediată nu de o carte, precum scena clasică a adulterului dantesc, ci de o icoană, costumul de buchetieră în care V*** o revede pe Cecilia e de închiriat, decorul, inclusiv grăbitele schimbări ce rezolvă situații pentru a căror lămurire în viață pot trece ani, e al spectacolului, nu al realității. Confidentul-narator, în trecere prin Florența, care-l reîntâlnește
Remember by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6123_a_7448]
-
ochii. Dar măcar le credeam benigne, în riguroasa lor înșiruire de platitudini. Pînă cînd, nu mai știu ce căutînd, îmi sare în ochi un titlu: Mochetiera de la Florența, de V. Alecsandri. Voind să aflu ce s-a ales de fosta buchetieră, citesc tot referatul (despre romantism), de pe www.preferatele.com. Vorba lui Creangă, prăpădenie! Introducerea: "romantismul este al doilea mare curent și are o arie de extindere mult mai mare, el cuprinzînd pe lîngă Europa, și America și Asia." Chiar dacă se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
brigands, Le petit rameau, Serata. În anul următor s-a întors în țară și a ocupat un post în administrație până în 1846. Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, care a devenit motiv de inspirație pentru nuvela romantică Buchetiera de la Florența. VASILE ALECSANDRI. Deputat și ministru în mai multe rînduri, e ministru al României la Paris între 1885 și 1890. Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în "Dacia literară", și cu pieseta "Farmazonul din Hîrlău
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
Chirița în balon (1875) Volume de poezie Pasteluri, 1868 Poezii populare. Balade (Cântice bătrânești), 1852 Poezii populare. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853 Doine și lăcrămioare, 1853 Proze Istoria unui galben Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența Iașii în 1844 Un salon din Iași Românii și poezia lor O primblare la munți Borsec Balta-albă Călătorie în Africa. Un episod din anul 1848 Proze din periodice Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir Melodiile
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
se înfrăți cu darea de buznă. Doamnele se văzură dislocate de domni, tinerii luară fața vîrstnicilor și - firește - românii obținură prim-planul în fața străinilor. (...) Două furculițe se înfipseră concomitent în același șnițel. Două linguri hulpave pescuiră cu o obstinație asiatică buchetiera de legume amplasată în mijlocul unei tăvi, nici una dispusă să cedeze. Două palete traseră orbește de aceeași omletă.” (pp. 130-131) Experiența de traducător din literatura engleză contemporană se simte din plin în scrisul autorului. Radu Paraschivescu este unul dintre puținii prozatori
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
răpitoare decât alta - așa ne spune Claymoor - Natalia Suțu în domesticitoare, trăgând după ea un urs lănțuit, prințesa Bibescu, în țărancă din Mans, prințesa Ferdinand Ghica în nebună, prințesa Maria Știrbey în noapte de toamnă, marchiza D’Aubespine Sully în buchetiera din Piața Inocenților etc. etc. Și în mijlocul tuturor acestor splendori occidentale și orientale, un singur costum național românesc: doamna Olga Mavrogheni, marea doamnă de onoare a doamnei Elisabeta. Delicată atențiune și lecțiune severă pentru toată această lume de sus care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în sensul lui Al. Dumas și Ed. About. Cu ochiul unui desenator pasionat de detalii inedite, surprinzând exoticul fără a-l transfigura, Alecsandri are predispoziția statornică, de categoria spiritului critic, de a nota grotescul și pestrițul, pretenția de "humour" britanic. Buchetiera din Florența e o nuvelă romantică de tipul tenebros, în care tot ce poate interesa este o îngroșare cu pensula a misteriosului italic în câteva grațioase gravuri de epocă, din care se poate reține interiorul Domului Santa Maria del Fiore
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]