38 matches
-
mâinile justiției și se dezbate public. Vom vedea... Oricum, populația Europei îmbătrânește și, indelebil semn că Europei aparținem, și populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea e că, și așa, tot bătrânii vor fi tot mai numeroși. Aici, la porțile Orientului, ei vor să apuce vârste matusalemice și se înfățișează la puținele farmacii care le mai dau doctorii pe rețete compensate
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
zonale sunt pictate cu o mare finețe și mult simt artistic pe o coaja subțire de ou. Aceste opere măiestre sunt intradevar o adevarată desfătare pentru ochiul privitorului! Programul artistic a fost deschis de sunetul profund al buciumelor, mânuite de buciumașii aparținând grupului de fluierași „Bistrița Aurie" din Ciocănești, a urmat apoi ansamblul de cântece și dansuri „Brădulețul” din Botos, în minunatul port bucovinean, care sub baghetă părintelui Mihai Țehanciuc, duhovnicul spiritual al Botoșenilor și Ciocăneștenilor, cu un buchet de cântece
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
acele spații virtuale în care voi reuși să postez fotografiile puteți descoperi, într-una dintre ele, printre alții, pe autorul monumentului - în mijlocul grupului, cu barbă, purtând bască - și, de-a dreapta domniei sale, pe mai tânărul artist în cioplitul lemnului și cunoscut buciumaș - Vasile Alboi, unul dintre personajele descrise de mine în volumul amintit mai sus. În alte două fotografii veți avea onoarea să-i cunoașteți pe cei doi ctitori ai monumentului, ei înșiși „monumente” de cultură, scriitori de frunte ai Bucovinei și
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
trebuințelor firești ale omului gospodar din Bucovina, potrivit tradiției al cărei izvor se regăsește departe, în timpuri străvechi. În același timp, lucrează și mici piese de artă - unele având adâncă semnificație religioasă - Cina cea de taină, Adam și Eva ori Buciumaș de pe Rarău. Meșterul nu folosește metal ori alte materiale în confecționarea articolelor despre care am făcut vorbire. Lemnul este singura materie primă pe care o prelucrează meșterul Vasile Alboi cu deosebită îndemânare, cu răbdare și cu multă dragoste și dăruire
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
festivaluri naționale și a fost solul României la altele internaționale. Am subliniat anterior că cea mai mare piesă pe care o adusese la această plăcută întâlnire era un bucium. Ei bine, buciumul în cauză era opera domnului Vasile Alboi, cunoscut buciumaș al Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele ale sărbătorile folclorice din Bucovina. Am avut bucuria să ascultăm sunetele unice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
care o adusese la această plăcută întâlnire era un bucium. Ei bine, buciumul în cauză era opera domnului Vasile Alboi, cunoscut buciumaș al Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele ale sărbătorile folclorice din Bucovina. Am avut bucuria să ascultăm sunetele unice ale buciumului său. Afară, în grădina doamnei Gabriela Maxim, după întreaga prezentare a lucrărilor sale, Vasile Alboi a comunicat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
modernizării actului de predare-Învățare-evaluare al tuturor disciplinelor de Învățământ. Din multitudinea unor asemenea Încercări, se disting, fără Îndoială, unele, prin calitatea demersului științifico didactic. Printre acestea, fără teama de a greși, se numără și lucrarea ,,”, elaborată de Maria și Neculai Buciumaș, două nume de dascăli vasluieni, recunoscuți prin seriozitatea pregătirii științifico-didactice și prin pasiunea cu care se dăruiesc muncii de perfecționare și formare continuă. Respectând cerințele Programelor școlare și consultând o bibliografie selectivă cu interesante lucrări de referință, Învățătorii Maria și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nume de dascăli vasluieni, recunoscuți prin seriozitatea pregătirii științifico-didactice și prin pasiunea cu care se dăruiesc muncii de perfecționare și formare continuă. Respectând cerințele Programelor școlare și consultând o bibliografie selectivă cu interesante lucrări de referință, Învățătorii Maria și Neculai Buciumaș, de la Școala Specială ,,Aurora” din municipiul Vaslui, oferă o alternativă/un auxiliar elevilor din clasele primare, Îndeosebi pentru cei din clasa a IV-a, din Învățământul special, pentru a Începe studiul Istoriei românilor cu ajutorul unor legende și povestiri. Totodată, cartea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
evenimentelor istorice pe care le reprezintă. Pentru a spori atractivitatea lucrării, autorii au selectat și consemnat cele mai semnificative legende și povestiri, trezind interesul elevilor spre cunoașterea principalelor evenimente și personalități ale Istoriei românilor. Prin urmare, Învățătorii Maria și Neculai Buciumaș nu și-au propus să realizeze comentarii ale textelor, să sublinieze esența conținuturilor și mesajelor acestora, ci să prezinte legendele și povestirile istorice, În formă completă sau fragmentată, pe baza cărora să se realizeze lectura Îndrumată de Învățător, Înțelegerea conținuturilor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
urmare, pare de prisos a mai vorbi, În detaliu, despre oportunitatea lucrării și despre interesul pe care sperăm să-l aibă o asemenea realizare. Totodată, avem convingerea că această carte reprezintă Încă un succes profesional al Învățătorilor Maria și Neculai Buciumaș, care au avut prilejul să lucreze - aproape o Întreagă carieră didactică - În Învățământul special, dobândind o frumoasă experiență, din care un segment Îl oferă cu drag colegilor de breaslă. Așadar, o recomandăm - cu multă Încredere - celor interesați, adăugând și admirația
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
brad, măr, stejar), în schimb, în cazul acesta, statistica este net în favoarea paltinului. Nu am considerat și variantele în care ciobanul cere să i se pună la cap „cruce de păltinaș” (45, p. 706), „fluieraș di paltin” (45, p. 816), „buciumaș din păltinaș” (45, p. 893) etc., deși motivele sunt intim înrudite. Am văzut că în seria de variante (majoritatea transilvănene) în care eroul reclamă să nu fie înhumat (ci, probabil, expus în copac), el cere ca gluga și fluierul să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pământul natal; “Drogul - drum cu sens unic” - o lucrare semnată de Oana Toderașcu, elevă în clasa a VII-a, care a obținut locul I la faza județeană și locul II la faza națională a concursului. “Mesajul meu antidrog” (Profesor coordonator Buciumaș Violeta) etc. În același număr (3/2007) Maria Gunea, bibliotecară, își intitulează reportajul închinat profesoarei Grecu Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
profesionalism și priceperea lor, ar putea adăuga valențe superioare publicației: Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu, Viorel Vatamaniuc, Puiu Donose, C. Arvinte. * Dan Răvaru, redactor șef, Culiță Gavriliță - secretar de elevă Doina Buciumaș, astăzi profesoară de franceză la Padova, 393 Păstorul Tutovei Păstorul Tutovei , revista Asociației preoților din județul Tutova, apare lunar, cu deosebire în lunile de vacanță iulie și august, sub auspiciile unui comitet de conducere alcătuit din: președinte - protoiereu Grigore A
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
menționată documentar pentru prima dată, în 1458, după unii autori. Poate că satul exista înainte de această dată, deoarece, între altele, în tradiția locală circulă o legendă potrivit căreia satul a fost întemeiat, în vremea lui Ștefan cel Mare, de patru buciumași - Ivan, Tamaș, Grec și Cârcei. Tot din această localitate s-a răspândit și legenda legată de stejarul din Borzești, imortalizată de junimistul Nicolae Gane în frumoasa povestire Stejarul din Borzești. Localitatea a aparținut din secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
documente folclorice pe această temă. Tocmai de aceea i se face loc aici, în întregime: Pe cel cîmp verde-nflorit, Holerunda lerui, Doamne, Paști-mi o turmă de oi. Dar la oi cine-mi ședèa? Și-mi ședèa pe-un buciumaș Și-mi zicea-ntr-un fluieraș. Cum îmi zice, oi îmi strînge, Cum îmi trage, oi întoarce. Grăia zeul Dumnezeu: -Bată-vă focul de oi, Că de cînd sunt eu la voi Am albit la cap ca voi». Sàrea miala d-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sunt cel ce sunt”. c. Partenerul de dialog al păstorului divin este selectat în spirit perfect mioritic: mioara năzdrăvană, înțeleaptă și oacheșă, semne distinctive. d. Schimbul de mesaje urmează regula ritualică îndătinată: Dumnezeu pune în rol obiectele sacre dumuziene, anume buciumașul și fluierul. Acestea au puterea magică de întoarcere a turmei și de adunare laolaltă. Ca să intre pe aceeași lungime de undă, mioara „aleasă” din mulțime are partitura ei, adică „sare în vînt”, „sare-n pămînt”. Nu se face risipă de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
1475, armia lui Soliman s-a izbit cu tabăra moldovenilor. Ceața umplea valea Bârladului. Încredințați că se vor alege cu pradă bogată și glorie multă, osmanlâii înaintau cu hotărâre. Ștefan le-a venit în ajutor: a pus un pâlc de buciumași și trâmbițași să sune semnalul luptei dinspre dealul Rediului, ca Soliman să creadă că acolo-i grosul oștirii moldovene și să-și împingă armia cât mai înainte, cât mai repede și cât mai orbește prin ceață și prin smârcuri în
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
vălmășag de nepovestit. Mulți ieniceri și spahii cădeau răpuși de sulițele, săgețile și buzduganele românilor, venite de pretutindeni. Dar și iataganele otomane secerau cu nemiluita vieți românești. Cumpăna victoriei înclina tot spre Soliman Pașa. Atunci Ștefan Vodă a dat semn buciumașilor să îndemne călăreții și pedestrașii din preajma Vasluiului să se năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor marilor eroi, nu s-a cruțat nici pe sine și a dat asalt în fruntea alor
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
să se întâlnească, brusc, în faptul serii, cu băieții de la Școala de reeducare, înțoliți, ca totdeauna, în hainele lor de doc cafeniu, șezând cocoțați pe ieșituri de zidărie, la cote diferite de înălțime, ca într-o scenă de operă, cu buciumași din Carpați, vestind năvălirile barbare ale tătarilor, aruncându-și unul altuia cărămizile de care trebuia debarasat locul pentru înaintarea progresului socialismului secolului XX. Probabil, pe undeva, stătea înfiptă o tăbliță improvizată, ce avertiza că trecerea pe acolo era interzisă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care îmbină activitățile culturale cu cele sociale, făcând cunoscută comuna Pădureni la nivel mondial. Activitatea prezentată la Pădureni „Tradiția și cultura la ea acasă”, de către bibliotecar Cornelia Mihai și Violeta Buciumaș au arătat efectele benefice pe care respectarea cărții și a bibliotecii îl are asupra unei comunități. Activitatea de sâmbătă a continuat într-un tur de forță prin vizitarea altor biblioteci reprezentative pentru școala vasluiană, biblioteca Școlii „Ștefan cel Mare” Vaslui
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
noimă”. Gheorghiță din film, a cărui interpretare lasă de dorit, țipă, tremură ca un copil, speriat de pași iluzorii. Ritualul înmormântării (mai puțin de două pagini în roman)e cel din vremuri vechi: car cu boi împodobit cu cetină, preoți, buciumași, bocitoare, „suluri de pânză pentru datina podurilor”, pomeni și altele ca acestea, de netă nuanță autohtonă, un rol activ revenind văduvei de la Tarcău, care priveghea rânduielile. Acoperirea rămășițelor lui Lipan cu un „lăvicer vrâstat negru și roș” ar simboliza „drumul
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
7 și 18 ani. Straja Țării s-a organizat treptat, începând din 1934. A coexistat un timp cu organizația de cercetași, apoi a absorbit-o. Programul sărbătorii, anunțat din timp, prevedea următoarele acțiuni în Capitală: anunțarea serbării prin 100 de buciumași (ora 845); trecerea în revistă de către Carol a tineretului pe câmpul de la Cotroceni: 25.000 de străjeri și 10.000 de premilitari și cercetași (ora 9); slujbă religioasă, sfințirea drapelelor noilor unități, ridicarea pavilionului național, citarea prin ordin de zi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în sine datorită frumuseții și diversa formă a fibrelor a acestuia. După vernisaj a urmat un adevărat concert susținut de Dumitru Zamfira și Mihai Călușerul ce a prezentat o suită de melodii interpretate la diferite instrumente muzicale tradiționale, grupul de buciumași din Paltin, taraful tradițional și dansatori din Nereju din Vrancea, soliști fiind Ștefan Harabagiu și Nicușor Dobrițoiu. Au mai urmat în program Ion Stanciu și Alina Gogorița o fetiță de numai 7 ani care a prezentat mai multe melodii tradiționale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Paraschiv P.Liliana Ramona Pârvan T.Tudor Ulian Ghe.Ionuț Sebastian Cocu Const.Cristina Țurcanu Vict.Lucian Registru matricol 233 voI I; Costin Clit,op.cit.,p.250. XII-a Filologie Balint C.Fabiola Blândă V-tin.Mihaela Brăescu Iul.RamonaIuliana Buciumaș S.Diana Cazacu Ghe.Ofelia Cehan Ghe.Roxana Chirica A.Ramona Dicu Const.Anișoara Elisei Sp.Valentina Enache Cez.Paula Florea Const.Laura Elenă Harnagea Const.Natalia Matei V.Livia Negru Al.Bogdan Olaru E.Mihaela Pandelea Dtru.Dora Elenă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Romila Il.Irina Sandu M.Anca Spătaru Const.Ștefan Vâlcu Dtru.Alexandra Zota Const.OrlandoCostel Balint T.Cornel Popa Șt.DianaNicoleta Registru matricol 233 ,vol ÎI;Costin Clit,op.cit.,p.250. Limbi moderne Anton V.Laura Blândă E.Cristina Elenă Buciumaș S.Diana Căciulă Șt.RamonaDaniela Croitoru M.ToniCristi Chetran I.Ioan Manuel Frentz Dtru.GianinaAngelica Hagiu T.Loredana Otilia Lazăr M.Anca Luca Ghe.Carmen Simona Macovei A.Ciprian Armând Marta P.Ciprian Florin Munteanu I.Adina Margareta Neamțu P.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]