159 matches
-
Marele Război de Reîntregire a Neamului din pragul secolului al XX-lea. Pe această linie a modernizării și a preocupărilor pentru iluminarea lumii rurale se înscriu și eforturile cărturărești de inițiere și cuprindere administrativă și obligatorie, în sfera sacră a bucoavnelor, a tot ce mișcă și este interesat la sate, proces necesar în condițiile diversificării și dezvoltării social-istorice. 1. Școala din Rucăr de la 1800 și până la revoluția pașoptistă Din manuscrisul care cuprinde catagrafia preoților din Muscel pe anul 1810, rezultă între
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
de simțitoare creștere demografică dar și stratificare socială, de intensificare a comerțului și a relațiilor diplomatice în spațiul extra și intra - carpatic. Toate aceste transformări, cu tot ce presupun ele impun preocupări elementare privind procesul cunoașterii, al învățării și deprinderii bucoavnelor și cifrelor cuantificate în cuvânt și-n operațiuni aritmetice trebuincioase. Ele presupun preocupări minime de alfabertizare cu caracter ceva mai general, inițiative ca la curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Misionar al Patriarhiei Române, sub genericul „Lumina din inimi“. Precum meșterul dăltuiește portrete din felurite materiale de sculptat și prin cioplitura lui măiastră seamănă duh și revelează ceea ce este caracteristic în cel întruchipat, la fel procedează și mânuitorul cuvântului, semnatarul bucoavnei despre care vorbim. Autorul portretelor humuite din slovă scoboară adânc în lumea lăuntrică a modelelor sale, cunoaște, cât e putință, cele văzute și cele nevăzute, ascunzișurile, cu tainele lor ce merită a fi știute. Înainte de a oficia modelajul, creatorul chipurilor
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
dr. Corneliu Crăciun, președintele Despărțământului ASTRA Oradea. Prima carte a apărut la Editura Casa Cărții de Știință și cuprinde, așa cum îi spune și titlul, o incursiune în istoria ortografiei românești între 1699 și 2005. 1699 este anul în care apărea "Bucoavna românească", considerată prima lucrare românească de ortografie apărută la Bălgrad, din inițiativa mitropolitului Atanasie al Ardealului, iar 2005, ultimul an de referință, este cel în care apare DOOM2, la București, la Academia Română Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti". Între
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
românesc pe anul 1853, întocmit de George Bariț; C.D.Aricescu, Lira (București, 1857); Gh.Costaforu, Studiu asupra instrucții publice în unile din satele cele mai înainte de Europa (București, 1860); Culegere de tot felul de scrisoare pentru trebuința școalelor (București, 1860; Bucoavnă Moldovenească (Chișinău, 1909); Gramatică românească, București, (sec.XIX). O vitrină este rezervată personalităților rucărene: Mihail Lungianu, Victor Slăvescu, Tudor Mușatescu și Ion Barbu. În rafturi separate se păstrează câteva piese geologice din colecția geologului rucărean Radu Muțiu și câteva materiale
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
el. În anul 1696 a devenit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a mutat tipografia domnească și a continuat tipărirea cărților atât de necesare iluminării credincioșilor. În 1699 trimite pe ucenicul său ipodiaconul Mihail Ștefan la Alba Iulia unde tipărește o Bucoavnă și un Chiriacodromion. Nu și-a uitat nici țara lui natală unde tot pe Mihail Ștefan îl trimite să pună bazele unei tiparnițe cu caractere georgiene de sub teascurile căreia au ieșit primele tipărituri în limba georgiană. Lui îi aparține meritul
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
trebuit să ținem la el ca la ochii din cap. Și, n-am făcut-o!... L-am cadorisit cu titlu de cetățean de onoare al Rucărului, crezând că este răsplata nimerită pentru truda sisifică de-o viață ca „salahor” al bucoavnelor, rătăcite în cotloanele de lumină îndelung zăbrelită din arhive, în miile de manuscrise și izvoare îngălbenite de timp și uitare și a căror înțelepciune, viață și jertfă a înaintașilor ni le pune, iată, tălmăcite și pline de semnificații, la îndemână
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Doi_ani_de_la_eternitatea_profesorului_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
să existe școală. Astfel, în anul 1854, primul învățător, Moise Conea, ținea cursuri cu copiii din sat într-o casă închiriată (nu se menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
1854, primul învățător, Moise Conea, ținea cursuri cu copiii din sat într-o casă închiriată (nu se menționează unde). Drept bănci erau folosite niște scânduri sprijinite pe țăruși înfipți în pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
arhimandritul ne apare ca omul care n-a plecat niciodată de acasă. Psalmodiind litanii din lumea tainelor, ne invită ospitalier să citim în Cartea Sfântă, în transcendent, între zidurile celor două biserici, trăind clipe de bucurie, înseninare și lumină. Citește bucoavnele din pisanii, vorbește despre tablourile votive, se uimește în fața ferecăturilor cărților bisericești, face considerații asupra iconarilor și a arhitecturii ecleziaste, trăind alături de oamenii țintați în frunte (Grigore Ilisei) Cartea regenerării prin credință. Bisericile tezaurizează frumuseți fără frontiere din vremuri voievodale
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
tragedia tuturor celor care au suferit istoria, în loc să o trăiască. Cartea șoaptelor începe într-un registru pitoresc, pe o străduță armenească din Focșaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspăt prăjite și miresmele din cămara bunicii Arșaluis, printre bucoavnele și fotografiile bunicului Garabet. „Bătrânii armeni ai copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întâmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniștitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze de o traumă - a lor și a predecesorilor. "Cartea șoaptelor" a
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
perioadă, a fost interzisă folosirea limbii române în administrație. Româna a fost exclusă din codul civil, dar a continuat să fie folosită în învățământ, dar numai ca un subiect separat. Au fost publicate manuale bilingve, așa cum a fost gramatica româno-rusă "Bucoavne" a lui Iacob Ghinculov. Cărțile religioase și predicile de duminică din biserici au rămas singurele forme de manifestare publică a limbii române. Până în 1843, înlocuirea limbii române din administrație a fost completă. Perioada dintre 1843 și 1871 a fost aceea
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
Recunosc că tot capitolul I a fost pentru mine o splendidă revelație, întărindu-mi ideea că limba vorbită de sfinții străromâni a avut darul de statornicire într-un spațiu dăruit de Dumnezeu, iar pe calea crediinței, a iluminării spiritului, dincolo de bucoavna cărților. Știam îndestule despre sfinții Niceta de Remesiana, Ioan Cassian, Dionisie Exiguul, atât din literatura română veche, studiată la facultate, dar și din cărțile mitropolitului Nestor Vornicescu, din convorbirile teologale cu poetul Ioan Alexandru. Revendicarea originii unor sfinți străromâni s-
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
instalație tipografică cu caractere arabe a fost dăruită patriarhului Atanasie Dabas, care a instalat-o la Alep. In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai săi, ipodiaconul Mihail Ștefan, la Alba Iulia, unde a tipărit o "Bucoavnă" și un "Chiriacodromion". Pe același Mihail Ștefan, l-a trimis în țara sa de origine, Georgia. Acolo, la Tbilisi, ipodiaconul a pus bazele primei tiparnițe cu caractere georgiene din țara natală a lui Antim, unde au fost tipărite mai multe
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
de la Alba Iulia", pe care l-a inițiat, începând cu anul 1977 ș.a. A editat "Îndreptarul Ortodox", "Cartea de rugăciuni", volumul "Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei" (1987). A reeditat "Noul Testament de la Bălgrad din 1648" (1988) și "Bucoavna de la Alba Iulia din 1699" (1989). La 10 noiembrie 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
vor fi existat s-au scurs încoace în mlaștina coreligionarilor întru ignoranță și pișicherlâc, căci acolo n-ar avea ce căuta. Ne mirăm cum individualități reversibile, cari nu dispun de altă cultură, și avere decât de cele douăzeci și patru semne ale bucoavnei, îndrăznesc a critica actele unui consiliu în care aproape fiece membru are mai multă știință de carte, mai multă neatârnare de caracter și mai mult patriotism decât toți gazetarii, deputații și miniștrii roșii la un loc! [ 2 mai 1880] ["ZI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
profesori de liceu de sub domnia lui Știrbei și a lui Grigorie Ghica s-au prefăcut de atunci în profesori de universitate. Tot astfel s-au înființat mii de școale rurale făr-a fi avut școale normale bune, încît, începînd de la talpa bucoavnei până în culmea învățămîntului, totul a fost deplasat în modul cel mai democratic. Corpul didactic, compus după principiile legii instrucției chiar din oameni cari-și închipuiau a ști ceva fără a ști nimic, a produs în școli o generație care asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conștiință grămădite pe un singur patriot, crearea de lefuri colosale pentru meritul estraordinar de-a ști Codul cât un student de la drept, scoaterea de procure false de la subalterni, acoperirea scabroaselor afaceri în sfânta umbră, gerarea în om mare cu adâncimile bucoavnei în cap, toate acestea sânt semne de-o onestitate înnăscută, profundă, pe care să nu cumva să le atingă tâlharii onorii de la gazete, pentru că e mai scumpă decât averea și viața. Onoarea, confrați cu conștiințele gingașe, nu e opinia ce-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actual, au spirit de afaceri și, ceea ce-i mai frumos, aproape toți vor fi întrunind toate condițiunile de a fi secretari generali la Ministerul de Finanțe, pentru că aproape toți vor fi având câte patru clase primare, getbeget primare din vremea bucoavnei. Pentru ca patrioții-crisalide să devie însă patrioți-fluturi le lipsește o condiție esențială: aripele armoniei, cursul de violoncel. Pe aripele armoniei, pe scara sunetelor de violoncel, patriotul-crisalidă devine flutur și plutește în regiunile senine ale Băncii Naționale. Dar reacția tot reacție rămîne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
m-am dus acasă la dânsul. Acolo am făcut cunoștință cu câteva din dobitoacele lui Donici. Vulpea era așa de rușinoasă, părea că e, o fată mare. Cucul și grierul cântau mai frumos decât artiștii noștri. Lupul postea și învăța bucoavna pe vro câțiva miei. Toți viețuiau în cea mai mare liniște, numai gâștele câteodată tot mai făceau gălăgie. [20 aprilie 1877] SCRIPT TIBETAN Între odoarele prețioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Marian Papahagi, Din vremea lui Mavrogheni, TR, 1988, 7; Nicolae Manolescu, Parodia burlescă, RL, 1988, 9; Șerban Foarță, Hronică literaricească, O, 1988, 10; Al. Călinescu, Firește, un manuscris..., CRC, 1988, 16; Mircea Mihăieș, Reconstituiri, O, 1988, 19; Traian Ungureanu, Modernitatea bucoavnelor, AFT, 1988, 5; Gabriela Gavril, Istorie ieroglifică, „Dialog”, 1988, 126; Val Condurache, Povești trecute, povești viitoare, CL, 1988, 7; Doru Mareș, Cronici-cronice, VR, 1989, 4; Piru, Critici, 299-301; Gabriela Omăt, „Eroi-comico-satiric” contra „delectatio morosa”, RL, 1990, 28; Tatiana Mihuț, „Calpuzanii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
Istoria României prin concepte: perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010. Nietzsche, Jane Chance, The Genius Figure in Antiquity and the Middle Ages, Columbia University Press, New York, 1975. Papadima, Ovidiu, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966. Pavel, Eugen, " Prima bucoavnă tipărită în limba română și posteritatea ei", Dacoromania, vol. III-IV (1998-1999), pp. 217-229. Pénisson, Pierre, J.G. Herder, la raison dans les peuples, Editions du Cerf, Paris, 1992. Perrin-Saminadayar, E. (ed.), Rêver l'archéologie au XIXe siècle: de la science à l
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să ne captiveze. Invocația "Către cartea lui Don Quijote de La Mancha" pe care o face, în introducere, Urganda cea Neștiută, protectoarea lui Amadís de Gaula, se alătură unor sonete care vizează explicit modele livrești. Surprinzând esența personajului Don Quijote " Care tot citind bucoavne/ Și-a scrântit amarnic capul", versurile introductive îi alătură și comparația cu lumea ficțională a lui Ariosto ("Arme, cavaleri și dragosti/ L-au înnebunit cu totul/ Ca pe-Orlando furiosul/ Ca și-Orlando-namoratul/ Și-a-nchinat pe viață brațul/ Dulcineii din Toboso"), care va
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911; Din umbra satelor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
Povești pentru tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București, 1965; Basme noi, București, 1967. Traduceri: Henry Bordeaux, Teama de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]