2,036 matches
-
a portretiza, citez îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți un slavist din micile lui socoteli lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca o completare spirituală: "Suntem ca acum 35 de ani la Viena, un fel de Don Quijote cu Sancho Panza; el lăsându-se stăpânit de prudență și cu oarecare teamă de mine, dar înlăuntrul său, tăcut și
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Ben Laden, Lucian Boia, H. R. Patapievici, Viktor Orban, Marko Bella etc. Întoarcerea lui Dracula, suportă ambele lecturi. Celor care abordează exclusiv a doua cheie, le-aș reproșa o supralicitare a romanului. Autorul - etnolog și scriitor, membru al Societății Scriitorilor Bucovineni, Suceava, al Asociației "Liter Art XXI" (S.U.A.), al Asociației Lingviștilor Balcanici (Germania) și al Societății Române de Criminologie și Criminalistică - își prezintă la capitolul de note și comentarii scurta sa experiență literară: volumul de versuri Lăstarii amărăciunii (1995), romanul Eneas
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
Manolescu îl socotește un "jurnal tipic maiorescian", ceea ce e adevărat pe latura sa de consemnări cotidiene, detaliate, precise, cu o alură adesea "neliterară". Dar spre deosebire de Însemnările zilnice ale mentorului Junimii, care catagrafiază o biografie, cele oferite de scriitorul și cărturarul bucovinean transcriu un destin. Destinul dramatic al unui creator pe care epoca avută în vedere (1956-1960) l-a distorsionat din pricinile istorice știute, oglindind într-însul condiția analoagă a numeroșilor oameni de litere și intelectuali de elită. Să observăm că tonul
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
au fost uciși de trupele guvernamentale 11.000 de țărani români, datorită dorinței lor de a beneficia de condiții umane de trai. La fel, foarte puține informații regăsim În această lucrare cu privire la drama trăită de români, Îndeosebi de ardeleni și bucovineni, În perioada regimului dualist austro-ungar, sau de basarabeni, În timpul ocupației țariste, perioadă În care mii de români patrioți și intelectuali au fost aruncați În temnițe, au plătit amenzi uriașe și au fost complet excluși din viața culturală, politică sau științifică
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
alt etimon (dată fiind seria fonetică Iamenovici - Ieminovici - Eminovici etc. existentă în atestări) ar putea fi Iaman/ Ieman/ Iman, trei supranume (doar al treilea, atestat) care indică locul de origine. Acesta ar putea fi Iama, satul înglobat azi în comuna bucovineană Cacica din județul Suceava, la doi pași de Călineștii lui Cuparencu. Bagdadul, americanii și Ion Cristoiu Cazul Andrei Gheorghe a prilejuit mass-media de toate felurile un admirabil exercițiu de solidaritate. Luînd povestea la bani mărunți, presa - folosesc termenul în sens
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
de a cunoaște și de a spune și altora despre satele și oamenii ce se află dincolo de gardul de spini, dincolo de poarta de aramă, în tainița bălaurului cu ghiarele de oțel" (p. 4). Își găsește un bun însoțitor în boierul bucovinean Nicu de Flondor, ce joacă parcă rolul unui Vergiliu conducându-l pe Dante prin infern. Basarabia este pentru Nicolae Iorga un infern guvernat de Rusia, punând la cale cele mai cumplite încercări pentru o românitate nefericită și fără speranță. Nicolae
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
tineri și viguroși, după cum li se și puteau observa în sală tâmplele argintii, cheliile și Vasile Lupu, prietenul meu Haralampy, a declarat-o pe nevastă-sa (profesoară de muzică) persóna non grata și a exilat-o la socri, în nordul bucovinean extrem. Motivul? Stând noi la o bârfă politică în fața micului ecran, moldoveanca îi prezisese în anul 2000 ex-președintelui actual: - Dânsu’ are-un viitor politic de tot... - Vezi-vezi, că n-ai pus bulina roșie!, o avertizase Haralampy nervos. Poate vrei să
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
Bucovina, Bucureștii vechilor mahalagii, Cadrilaterul românesc (până la 1940) parte a peisajului dobrogean (în viziunea comparatistă a autorului, un fel de mezzogiorno sicilian, calabrez sau magrebian) străbătut de cuplul Prunaru-Elbil. în stilul ritualic de hronic se dă grai vieții și faptelor bucovineanului Moș Lostun, pilonul acelui sat de pe culmea mamelonului, asemănat cu o abație. Istoria lui Lostun I este opozabilă prin maiestuoasa ei statornicie, istoriei mari, impersonale, gata însă să-și iasă din minți, ciclic. Cu totul alta, meridională, este dicțiunea autorului
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
pe lui antepus pentru nume atipice (Cati, Fofo, Mimi), dar consideră că extinderea să la numele terminate în -a (lui Corina, lui Maria) se datoreaza "străinilor" din interiorul țării, sau măcar influenței lor, fiind oricum mai frecventă printre ardeleni și bucovineni, pentru că "din pricina împrejurărilor, sensibilitatea lingvistică a conaționalilor noștri este mai redusă". La cîteva rînduri distanță, străinilor și ardelenilor li se adaugă alte categorii umane: formele menționate caracterizează "vorbirea oamenilor semiculți" (...), "în special pe a femeilor, aproape indiferent de cultură". În
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
Shaul Carmel a spus că "o literatură nu trebuie să-și alunge scriitorii", referindu-se la revizuirile critice, operații care, după părerea sa, "nu fac bine literaturii române și nici unei literaturi". Grigore Bostan a evocat situația dramatică a scriitorilor români bucovineni și în special a tinerilor, izolați de patria lor istorică. Literatura română de acolo este una de rezistență în vederea păstrării identității. Tot despre "izolare" a vorbit și Ion Baba, scriitor român din Voevodina, arătând că există totuși un avantaj al
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
Drujba” și urmele lui Eminescu pe sub teii cernăuțeni. Fraza finală din această primă piatră de temelie din excursul Amar de Cernăuți sună înfiorător: ,,Astăzi, alte drumuri îi poartă pe intelectualii din Moldova spre Europa, noi rămânând cu tristețile și nostalgiile bucovinene, dar, totuși, bucuroși că Ziua orașului Cernăuți de la Alexandru cel Bun își are începutul”. Pornind de la afirmația aforistică a ilustrului savant Nicolae Iorga, enciclopedist din stirpea lui Dimitrie Cantemir și Bogdan Petriceicu Hasdeu, conform căruia: Adevărul e pretutindeni, dar nu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Nina Cionca); - despre poetul Vasile Alecsandri, cel care ,,a dus o viață migratoare”, a îndeplinit misiuni diplomatice în Occident, având două întâlniri cu Napoleon al III-lea, pretutindeni fiind primit împărătește (iar, într-una din serile de iulie 1849, prietenilor bucovineni, „retrași în răcoarea pădurii de la Cernauca”, le-a citit în premieră fragmente din Balada Miorița, ca să le dovedească acestora că ,,neamul românesc este unul din cele mai înzestrare cu daruri sufletești”); - despre personalitatea fascinantă, feerică a lui Sextil Pușcariu (reînviată
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cuveni să menționăm că experți în științele paranormale - pentru care Academia de la Moscova a înființat un institutut de cercetări încă din 1905! - îl consideră un desemnat astral, un trimis dintr-o altă dimensiune, superioară, aceea numită Planul Divin. Regretatul scriitor bucovinean și parapsiholog Ion Țugui aprecia (în cartea-dialog Despre lumea în care trăim și murim, publicată de Emilian Mirea la Editura Autograf MJM din Craiova, 2012) drept o bonificație pentru poporul român întruparea lui Eminescu în spațiul țării noastre, ,,în sensul
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
nu cunoaște o atât de mare varietate și bogăție de manifestări folclorice că în Bucovina. Transmise pe cale orală din generație în generație, într-o permanentă schimbare și înnoire, atât ca funcție cât și ca mod de realizare artistică, obiceiurile tradiționale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns până în zilele noastre ca niște spectacole grandioase care concentrează, ca și în trecut, atenția întregii colectivități. La cumpăna dintre ani, în satele Bucovinei te întâmpină o atmosferă unică, de intensă trăire emoțională care, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
și cerbului. Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie, pot fi percepute și astăzi secvențe care reliefează credințele referitoare la acest animal, simbol al regenerării vegetației. Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
început să apară în sate, alături de cete precis constituite, și grupuri mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
în jocul acestui animal. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomima exuberanta și plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, de muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin elegantă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin elegantă jocului și, mai ales, prin colindul de cerb, cea mai veche formă de astfel de colind din întreg spațiul bucovinean. O altă categorie de măști prezenta în obiceiurile de Anul Nou este aceea a uraților antropomorfizați, măști ce scot în evidență ceea ce este mai neplăcut și mai dizgrațios în firea umană. Sub jocul acestor măști se poate exprima liber și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
jandarm”, „bunghier” și „irod”. Facem cuvenită precizare că cetele de „frumoși” apar ceva mai târziu în contextul obiceiurilor de Anul Nou, unii dintre ei fiind o formă locală de protest împotriva ocupanților austrieci. „Frumoșii” nu apar în întreg spațiul etno-cultural bucovinean ci numai într-un număr restrâns de localități (Câmpulung, Liteni-Moara, Bosanci, Rusi-Manastioara, Udesti, Arbore, Scheia etc). Bucovinei îi sunt specifice și alte grupuri de frumoși așa cum sunt cazacii, arnăuții, damele precum și personajele ce aparțin teatrului popular: jienii, codrenii, bujorii, darienii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cu un text adecvat momentului prezentat și o vestimentație specifică epocii, „actorii” rememorează aspecte din trecutul istoric al Bucovinei. Teatrul popular de Anul Nou este o apariție recentă, el fiind o replică la spectacolul păpușarilor ce colindau, altă dată, satele bucovinene. Berea În perioada cuprinsă între Crăciun și Anul Nou, în satele în care s-au statornicit bejenarii ardeleni, dar mai ales în satele din vecinătatea orașului Gură Humorului, avea loc, până de curând, o petrecere comunitară cunoscută sub denumirea de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Porumbescu, scrisă că o lucrare de pian solo, este aranjată aici în jazz waltz. „Danny Boy” este o balada tradițională irlandeză, care se adresează celor dezrădăcinați sau celor trimiși pe câmpurile de luptă. În prelucrarea lui, Bîzga îmbină sinceritatea lirica bucovineana cu patosul irlandez și bluess-ul american. „Acacia Flower”, piesa care a dat titlul albumului, este la origine o romanța românească din perioada interbelică, transformată acum într-un hit pe ritm de rumba. Considerat unul dintre cei mai buni trompetiști români
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, Ucraina, precum și artiștii: Lia Lungu, stabilită în SUA, și Costel Busuioc, câștigător, în 2008, al concursului Hijos de Babel, Spania. „Pe
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, Ucraina, precum și artiștii: Lia Lungu, stabilită în SUA, și Costel Busuioc, câștigător, în 2008, al concursului Hijos de Babel, Spania. „Pe aripile culturii române” se înscrie, totodată, în programul cultural-educațional
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]