52 matches
-
bilingvă română-ucraineană, îngrijit de Eleonora Schipor». Mai întâi articolul dat a văzut lumina tiparului în revista «Melidonium». Sincere mulțumiri vrednicei doamne Mariana Gurza pentru aprecierile aduse și la adresa mea pentru pregătirea acestui volum. La pagina 84 am mai descoperit o bucovineancă despre care am auzit câte ceva. Aspazia Oțel Petrescu, născută în localitatea Cotul Ostriței, din Noua Suliță. Citez - «Femeia creștină care a știut să rabde chinuri mucenicești din iubire pentru Hristos și Neamul Românesc». Autoarea i-a dedicat acestei minunate bucovinence
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
bucovineancă despre care am auzit câte ceva. Aspazia Oțel Petrescu, născută în localitatea Cotul Ostriței, din Noua Suliță. Citez - «Femeia creștină care a știut să rabde chinuri mucenicești din iubire pentru Hristos și Neamul Românesc». Autoarea i-a dedicat acestei minunate bucovinence chiar două articole pline de admirație, sinceritate și recunoștință pentru cele îndurare în închisori, apreciindu-i și volumul «Hristos în celulă». Impresinant și emoționant. M-am descoperit și eu pe vreo 6 pagini, începând cu 181. În afară de faptul că mi-
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Mariana recunoaște că... «Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca»... «Pentru mine Eleonora Schipor este și va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»... În afară de cărțile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat și câteva din cele 20 la care sunt îngrijitoare de ediție. Nu-mi rămâne decât să-i spun sincer și simplu, dar din toată inima MULȚUMESC
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
ținută a fost susținut de interpreți locali dar și de invitați speciali, oaspeți de onoare ai micii noastre comunități, și aș dori să-i menționez pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Adriana Bucevschi și talentatul solist maramuresan Paul Ananie, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici, tinerii dansatori ai formației “Ghiocelul” sub îndrumarea entuziasta a d-lui Marian State, formația de dansatori bulgari “Roșa”, si nu în ultimul
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1444689499.html [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
cu imagini ale mânăstirilor din sudul Bucovinei, ca să ne bată inimile în același ritm al prieteniei și iubirii de care numai cei ce rămân măcar un pic copii și cred în povești sunt în stare”. Despre pictorița Dany Madlen Zărnescu, bucovineancă stabilită în Bacău, criticul de artă Valentin Ciucă glosează astfel, în albumul Un secol de arte frumoase în Bucovina, citat de Maria Toacă: Fondurile, mai totdeauna negre, evidențiază forme și volume peste care lumina trece și le animă. Este o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în 1942, a pruncului Vasile. La câteva zile după naștere, mama a fost obligată să iasă la serviciu. În caz contrar, ar fi fost dată afară și lipsită de cartela la pâine. Noroc de un suflet al lui Dumnezeu, o bucovineancă din satul Volcineț, deportată și ea fără nici o vină. O ajuta cum putea pe mama. Și tata se zbătea ca peștele pe uscat în căutarea hranei pentru familie. Dar într-o zi a venit ordin ca oamenii tineri să fie
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
ținută a fost susținut de interpreți locali dar și de invitați speciali, oaspeți de onoare ai micii noastre comunități, și aș dori să-i menționez pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Lăură Haidău, tânăra și talentata solista munteanca Denișa Crăciun, Ansamblul “Ciprian Porumbescu”, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici. Mici în statura dar deosebit de talentați, tinerii dansatori ai formației “Miorița” sub îndrumarea entuziasta a Părintelui Nicolae Clempuș
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1476199150.html [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
timpul care i-a oferit bucurii, tristeți, iubire, doruri, dezamăgiri, dar mai ales vremea să trăiască toate acestea. Greutățile le-a privit ca pe obstacole temporare, iar speranța a păstrat-o întotdeauna pentru un mâine mai bun. Așa cum remarca și bucovineanca poetă Mariana Gurza ,,Boris David, nu poate să fie uitat! Cărțile și descoperirile sale unice îl vor situa pe Basarabean alături de românii de frunte. Modestia și demnitatea lui sunt remarcabile. S-a pregătit pentru viață, în felul său optimist, pentru
,,N-A FOST SĂ FIE”, AUTOR BORIS DAVID – EDITURA MUŞATINIA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1473051053.html [Corola-blog/BlogPost/373811_a_375140]
-
decât frumusețe corporală. După cum și oamenii care au o religie pot fi la fel de răi ca cei care nu au, tot astfel o femeie poate fi urâtă și când are o frumusețe, și când nu o are. De aceea, moldovencele și bucovinencele sunt cele mai frumoase femei, nici nu pot să nu fie, de vreme ce grația fizică le este îmbogățită cu haruri. Mirabila Moldovă, mirabila Bucovină au un brâu al istoriei și o cunună a cântului, inegalate ca patrimoniu. Cântărețele lor, în primul
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476460394.html [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
o inimă a ei, dincolo și dincoace de Carpați, și în lungul lor, până la marginea de sus a Bucovinei unde urcă plânsul tulnicelor de la Dacia până la Regat, apoi în vremile de-acum și înspre ziua de mâine...! Dacă moldovencele și bucovinencele nu au a recupera cântec pentru că nu l-au vândut, nici n-au a și-l restaura pentru că l-au păstrat și dacă s-au pus granițe în plus între casele lor, între mame și fii, între frați și frați
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476460394.html [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423573709.html [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
și duminică 12 martie, la orele 19:00, la Sala Mare Monolog dramatic de Sorin Misirianțu după cartea 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-Cudla. 20 de ani în Siberia - Un spectacol despre destinul unei țărănci bucovinence, autoare a uneia dintre cele mai importante mărturii despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Anița a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia, la Cercul Polar, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce Bucovina de Nord
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]
-
Siberia” Spectacolul realizat în cadrul Programului Procesul comunismului prin teatru, monologul dramatic de Sorin Misirianțu este inspirat de cartea 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-Cudla. 20 de ani în Siberia - Un spectacol despre destinul unei țărănci bucovinence, autoare a uneia dintre cele mai importante mărturii despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Anița a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia, la Cercul Polar, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce Bucovina de Nord
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]
-
acolo unde sunt comori ascunse. Stă sub semnul "vedeniei", atunci când fetele caută să afle chipul ursitului în oglindă fântânii, la lumina albă a unei lumânări. Intrarea Maicii Domnului în Biserică stă sub semnul iertării celor morți fără lumânare, pentru care bucovinencele se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă un vreasc în foc... Este o noapte magică în care cerurile se deschid și animalele grăiesc cu glas de om. Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tot astăzi, femeile încep să ungă cu usturoi
Intrarea MAICII DOMNULUI în Biserică: Ce nu este bine să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101652_a_102944]
-
scoarța groasă meșterul păstrase o bună parte, lateral și în partea de sus a sculpturii, care să vorbească vizitatorului despre vârsta și specia sa, despre istoria locurilor în care a crescut zeci de ani ori poate sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
spirituale și muzicale. Din compozițiile domniei sale (prelucrări folclorice) care s-au cântat pe scena Ateneului Român, au fost: Capriciu moldav, Capriciu transivan, Dragostea din ce începe, Bădișorul meu, Cântecul bețivei, Balada lui Ciprian Porumbescu - aranjament pentru pian, Triptic maramureșan, Mândruță bucovineancă, Frunză verde mărăcine, Badea-l meu e humorean, Satul meu bucovineran, O, lele Frevoniță, Are lelea, are măi!, Uite, mamă, Ionel, Aoleu, frate Peline! și romanța Din scrisori facem palate, versuri Marin Voican-Ghioroiu. La finalul spectacolului, artiștii susmenționați cu întreaga
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
iar de povestitul nostru. Încet, încet, Mamy începea să uite că i-am dat tastatura jos, nu mă mai certa așa de tare de când am adus vorba de Bunica și Igeștiul ei. Treptat își revenea la forma inițială de ( mândră bucovineancă ) cum o răsfăța Taty, cea care (zicea EL ) îl păcălise să se îndrăgostească de ea. Pâna la urmă, Mamy ceda de tot, mă lua în brațe, mă strângea cum numai ea putea să o facă, la piptul ei și chiar
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430400848.html [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
Fribourg-Elvetia, reprezentantă, începând cu 1998, a României la expoziții internaționale de ouă decorate, deținătoare a numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
O VIAȚĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ȘI AURORALĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se zbate inima noastră și ne ard călcâiele când ne cântă Lăură Lavric! Ce măreție e în glasul bucovinencei artiste, Lăură Lavric! Ce verva, ce veselie, mai presus de orice asemănare cu amănuntele vieții omului și mai aproape de misiunea spiritualizării, desăvârșirii sufletului omenesc, prin pasajele cele mai luminoase ale patosului vieții: bucuria ardenta a cantului! Lăură Lavric este o
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1406465934.html [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
mărturii sigure că folclorul românesc e un cosmos, ca România e survolata de conglomeratul de stele printre care, pentru bucuria, alinarea și dragostea oamenilor, a ars, arde azi și va arde într-o viață artistică îndelungată și aurorală, steaua artistei bucovinence care îmbuchetează, dintr-o prodigioasa activitate de slujire a cântecului folcloric, unele dintre cele mai frumoase flori spirituale ale muzicii folclorice moldovenești: Lăură Lavric. Aceste flori nu sunt flori însele, sunt expuneri publice ale parfumului și culorilor lor; parfumul și
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1406465934.html [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
Fribourg-Elvetia, reprezentantă, începând cu 1998, a României la expoziții internaționale de ouă decorate, deținătoare a numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
îl practic cu aceeași pasiune cu care ... IX. EMILIA ȚUȚUIANU: MARIANA GURZA - BOABE DE LACRIMI ȘI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]