889 matches
-
infern guvernat de Rusia, punând la cale cele mai cumplite încercări pentru o românitate nefericită și fără speranță. Nicolae Iorga străbate ținuturile Basarabiei de la nord la sud, ca pe adevărate bolgii ale infernului: Hotinul, Bălțile, Soroca, Chișinăul, Tighina (sau Benderul), Bugeacul. Suntem preveniți asupra acestui tip de lectură din finalul cărții-surori despre Bucovina, unde se spune în final: După lanțurile de aur, voi vedea lanțurile de fier, după conruperea gândului, uciderea lui! Spre Basarabia întunerecului și a robiei!" Volumul Neamul romănesc
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
se ridica părul măciucă. Ațâțată, curioasă, lumea - cu mic, cu mare -, se cățăra pe garduri și prin pomii de la stradă sau ieșea buluc la porți, cu gura căscată și ochii zgâiți cât luna plină care taman răsărise peste dealul dinspre Bugeac, să nu-l scape. Neam de neamul lor nu trăiseră și nu văzuseră așa ceva. Cu inimile fără să le mai dea ascultare și genunchii tremurând, halucinați de-a binelea, și-au scuipat în sân și și-au făcut mărunt cruce
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
un cărucior, camarad ucis de fasciști, ca și soția lui. Unchiul din Paris se întoarce definitiv acasă, cu mâinile aproape goale, rudele îl copleșesc, își caută foștii prieteni, vizitează meleagurile natale, însoțit de nepotul medicinist cu mașina. Călătoria prin raionul Bugeac echivalează cu recuperarea simbolică a propriului trecut. Ironia e că unchiul din Paris admiră sincer realizările socialismului la Chișinău sau în împrejurimi: bulevardele noi, terenurile de sport, campusul universitar, filarmonica, fermele (care sunt de fapt colhozuri), livezile - în timp ce basarabenii își
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
a ne apară această realizare a Mișcării de Eliberare și de Renaștere Națională. Gabriel Teodor Gherasim: De la politicieni din Găgăuzia, care s-au născut și trăiesc în Moldova, dar vorbesc numai rusește, pînă la ucrainienii din Bucovina de Nord și Bugeac, diverse autorități au continuat să publice cărți și să creeze matricole școlare unde limba română și “limba moldoveneasca” erau considerate limbi diferite, iar vorbitorii lor - drept “popoare diferite”. În ce măsură decizia Curții Supreme de la Chișinău poate obligă universalitatea limbii românești în
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
mai ales stiindu-se ce scopuri ascunse au actualii guvernanți, care spun una și fac altă. Gabriel Teodor Gherasim: În ciuda deportărilor din perioadele țariste, comuniste și “democrate” (a la Puțin, în Transnistria) a deznaționalizării românești din Basarabia/ Bucovina de Nord, Bugeac și a introducerii constant de coloniști rusofoni, supraviețuitorii victimelor deportărilor și ale persecuțiilor antiromânești, făcute de Rusia între Nistru și Prut, sau ridicat la înălțimea înaintașilor, prin culminarea legiferării limbii române, ca să revină în Basarabia la ea...acasă (că și
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
prezentat selecțiuni din eseul, aproape terminat Secretul crizelor financiare. Era evident pentru amândoi că printr-o insolită coincidență, vehiculam aceleași idei despre societate actuală. La plecare mi-a dat, cu autograf, câteva dintre cărțile sale: romanul „Păienjeniș”, volumele de versuri „Bugeac Străbun” și „Bună dimineața, Patrie!” și o lucrare cu caracter istoric „Negru Vodă Cumanicul”, cu care a uimit lumea istoriografică, datorită rigorii și clarității cu care a prezentat importantul rol jucat de cumani, veniți de pe Nistru începând cu anul 895
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
pe nicăieri... așa, c-am întrebat prin toată țara și-același rezultat... din zori și până seara... Ori, n-au vânat-o, oare, niscai braconieri?... Târziu de tot, pe-un deget de cornișă, am întâlnit un moș venit de prin bugeacuri, un caier alb, netors... netuns de veacuri, privea, cu capu-n mîini, minune de costișă... Destăinuindu-mi că și el o cată mai bine, poate, de vreun sfert de veac, se hodinește-acum, pe-un prepeleac, și nu mai știe dacă
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
1484 armatele turcești au ocupat Cetatea Chilia și Cetatea Albă (Akerman), iar la 1544, odată cu ocuparea Brăilei și cu transformarea acesteia în raia, pericolul otoman pentru Moldova a devenit cu atât mai grav, cu cât și tătarii, stabiliți ulterior în Bugeac, au devenit aliații turcilor. Pierderea de către moldoveni și ruși a luptei date contra turcilor la Stănilești, lângă Huși, în 1711, ca și trecerea, nu mult după aceea, a cetăților Camenița și Hotin (1713) în stăpânirea otomană a făcut ca valea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
drum de scurgere pentru armatele turcești, care circulau necontenit între Brăila și Hotin, mergând mai mult pe partea dreaptă avăii Prutului. De aceea, până la sfârșitul secolului al XVIII lea, când tătarii au fost în cea mai mare parte izgoniți din Bugeac și, mai ales, până la 1829, când armatele rusești au eliberat Brăila, dând o lovitură puternică dominației politice și economice a Imperiului Otoman în țările Române, populația bazinului Lohan și a regiunilor înconjurătoare, a rezistat în condiții deosebit de grele. Aceasta cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
solii turcești ce călătoreau pe valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe valea Bârladului, trecând peste curmătura de la Dobrina și îndreptându-se spre drumul de pe Prut. Cu toate acestea, nici pericolul turcesc, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
o anumită libertate de mișcare în politica externă regională; ca „parteneri privilegiați“ ai SUA vom putea pune cu botul pe labe câțiva șmecherași de prin vecini și nu va zice nimeni nimic. Putem intra și în Timoc, și în Bucovina/ Bugeac, că nu va exista nicio rezoluție a Consiliului de Securitate contra noastră, SUA și Franța sunt acolo și ne sunt aliați strategici. Pare exagerat, însă cam pe acolo e adevărul. 5. E totuși o reușită a lui Băsescu, e un
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
mai ajung. Cum am rămas pe malul înalt, nici nu mai știu. Atâta știu, că totul mi se părea târziu Și pentru mine, totul a fost doar începutul. Eram la Prut, spre seară, eram doar eu și Prutul. Încolo, Basarabii, Bugeacuri, Bucovine, Și maluri după maluri se prăbușeau în mine. Un clopot, peste ape, mai stins și tot mai rar Înfiora tăcerea de peisaj lunar. Am stat într-o visare nici nu știu câte ore Cătând, prin ceața rară, la satul lui Grigore
Elegie la Prut by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/3132_a_4457]
-
cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (recensământ 1817). Au intrat, cu japca, în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Orhei, Soroca, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au reorganizat, în 1813, gubernia Basarabia ce a fost supusă unei rusificări intensive. Așadar, actul de anexare a Basarabiei de către Imperiul Țarist a fost unul fraudulos. Furtul s-a făcut cu încălcarea tuturor tratatelor în vigoare și a
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu, deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului. Într-o primă etapă, spune amintitul nostru istoric, studiind aceste portulane, ca și colegul său N.Grămadă, se ajunge la concluzia că acești geografi occidentali au comis o simplă confuzie cum
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
anului 2011 în societatea noastră basarabeană și a paradoxurilor ei... Nu mi-am pus în gând să critic tendențios actuala guvernare... dar critica vine de la sine... Este normală reacția Chișinăului referitor la evenimentele de la Hadji-Curda? Eveniment istoric pentru românii din Bugeac... În satul Hagi-Curda, regiunea Odesa, a fost sfințită pe 16 iulie biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” aparținând Mitropoliei Basarabiei. „Momente neplăcute au avut loc... La vama Reni, unde două autocare cu studenți, profesori și reprezentanți ai ONG
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
preotul a fost bătut de mai multe persoane neidentificate în gara din orașul Ismail.” (Jurnal de Chișinău, 22 iulie 2011) Nu este normal or, autoritățile noastre nu au întreprins nimic pentru a preveni fărădelegile... pentru a apăra drepturile românilor din Bugeac!? (așa cum o face Guvernul Moscovei pentru apărarea etniei ruse din alte state!) Nimic n-a făcut... Și nici Guvernul României care trebuie să poartă răspundere în fața îstoriei pentru orice român, fie din țară ori aflat după hotare; plecat de voie
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
Gabriel -beg Hysterios, alți doi răi sfetnici, Dg Bali din Roman, Edy Murphy, ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În zadar doctorul Yakub îi făcuse două operații de sept. Hurem era din Bugeac și vorbea o limbă necunoscută, în care verbele nu se acordau, ci țipau singure, pe voci diferite. Se învârteau în jurul lui Hurem cadâne, una mai frumoasă ca alta, toate o lăudau pe Hurem, deși nu prea aveau de ce și de unde
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (recensământ 1817). Au intrat, cu japca, în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Orhei, Soroca, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au reorganizat, în 1813, gubernia Basarabia ce a fost supusă unei rusificări intensive. Așadar, actul de anexare a Basarabiei de către Imperiul Țarist a fost unul fraudulos. Furtul s-a făcut cu încălcarea tuturor tratatelor în vigoare și a
TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347566_a_348895]
-
pace dintre ruși și turci? Delegația turcă ar fi trebuit să negocieze pacea de pe alte poziții, mai ales că rușii doreau doar cucerirea „Basarabiei”, respectiv acel teritoriu din sudul Moldovei cu acest nume istoric, format din cele trei județe ale Bugeacului. Însă delegația Turciei era condusă de Galib-Effendi, ministrul de externe, un ignorant al geografiei Moldovei și dragomanul Dimitrie Moruzi, un grec fanariot, priceput în diplomație și cunoscător al istoriei și geografiei teritoriilor românești. Dorind să ajungă domn al Moldovei cu
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
dinspre răsărit nu ne-au venit aici - nici Hristosul și nici răsăritul de Soare - ci numai cazacii și dracii - zbierând - toți deolaltă - a duhnindă pustie „...Ìo - Ștefan-Voievod - poruncă strașnică dat-am - să se ridice - dintre vii - toți răzășii din ținuturilor Bugeacului și mai cu seamă - vitejii din Cetatea Albă-Asprokastron - din ținuturile Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - toți armați precum arhanghelii...” - scrie la cronica furtunilor moarte... - ...și s-au ridicat toți martirii (din ținuturile Bugeacului Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - și mai cu seamă
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
se ridice - dintre vii - toți răzășii din ținuturilor Bugeacului și mai cu seamă - vitejii din Cetatea Albă-Asprokastron - din ținuturile Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - toți armați precum arhanghelii...” - scrie la cronica furtunilor moarte... - ...și s-au ridicat toți martirii (din ținuturile Bugeacului Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - și mai cu seamă - neînfricați arhangheli din Cetatea Albă-Asprokastron...) - care - pe dată - și-au și dăruit - acestui sfânt pământ basarab (adică al Stăpânilor Soarelui!) - și strănepoților lor (modernizați - azi - pe americănește și pe muscălește) - tot sângele
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
invers. Picioarele săreu în față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând vijelia
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
tot la Căminul Cultural. În fosta sală prăfuită, transformată într-o discotecă...întunecată...fulgerată de lumini năucitoare și de zgomotele infernale, scrâșnite și urlate, ale melodiilor moderne. Cui îi mai pasă de horele și sârbele de altădată? De Zamfirici, Litaidoi, Bugeac și alte melodii uitate? Alte ritmuri...alte ape...printre alte maluri...Râul vieții curge mereu... Nici curioasele mame nu mai știu ce fac zbânțuiții lor în întunericul discotecii. Cel puțin, nu se mai fac planuri de căsătorie pe bază de
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
în hotară, Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile”. Cum spuneam, cei care au păstrat, în Basarabia rusificată, limba și datinile strămoșești, au fost țăranii. Boierii, încetul cu încetul, s-au deznaționalizat. Iată câteva rânduri sugestive despre ținutul din sudul Basarabiei, Bugeac, scrise de Vasile C. Arbore: „Satele se țin lanț de-alungul malurilor râurilor desemnate în depărtare prin linia verde a stufăriilor. La dreapta și la stânga drumului se întind nemărginite pășuni, pe cari pasc cirezi de vite și turme de oi. Iar
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]