976 matches
-
personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile lor. în mod firesc, dă ilustrații ale unor instrumente populare: cobză, telincă, trișcă, fluier cu dop, caval, nai, bucium, cimpoi, drâmbă, buhai, daira. Proverbele sunt prezente în toată lucrarea, unele dintre ele figurând ca motto-uri la unele capitole: Apa trece, pietrele rămân, Apa trage la matcă și românul la teapă, Să nu dea Dumnezeu românului cât poate răbda. Nu este o
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
mai cine - cei doi au intrat și i-au comunicat, plini de elan, lui Preda propunerea mea. Stînd în hol, auzeam cîte ceva din conversația animată ce avea loc. L-am auzit mai ales pe Păunescu, cu glasul lui de buhai, protestînd, și pe Geta care argumenta destul de iritată. «Domnul Gelu Ionescu ar face mai bine să se ocupe de marii noștri scriitori, de Bogza, de Jebeleanu, de Preda - și nu de unii care ne înjură!» - combătea Păunescu (ce jalnică ierarhie
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
Împreună În vatră! Din iubirea fără sfârșit ți-am Împletit cunună de brad și vâsc roditor. Niciun Moș Crăciun nu apare! La geamul din mine, rodii și inătoare poruncă! Ce Ignat divin! Ce plugușor În adâncul ființei din lucruri, ce buhai zgomotos de-ntristare, cu Bădița Traian, cu Vicleimul ascuns, cu irozi fulguiți, strânși laolaltă Într-un bulgăre de zăpadă. Sub mantia albă, strălucitoare de cântec, covoare albe și moi lingușesc iazul de oglindă al vieții! Ce frumoasă ești viață, cu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
tezaur popular. Adevarata înnoire a timpului are loc însă, de Anul Nou. întâmpinat cu mese îmbelșugate, petreceri și distracții deosebite printr-o serbare laică numită Revelion. Anul Nou este marcat de „urări”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Plugușorul, Sorcova, Buhaiul, Vasilca obiceiuri care încă se păstrează, datorită caracterului lor spectacular, dar și prilejului de a petrece. Cercetătorii văd în obiceiurile populare care se desfășoară în această perioadă, ritualuri de renovare simbolică a lumii, de alungare a spiritelor rele, sau de
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
au păstrat farmecul și prospețimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toți românii, și-au dorit din totdeauna holde bogate. Această dorință transpare în cunoscutul Plugușor, datina prin excelență agrara, si este evidențiata de recuzita plugușorului (plug, bici, clopote, buhai), de elementele din scenariu (marcarea în mod simbolic a unei brazde) dar mai ales de textul literar, care nu este altceva decât o descriere hiperbolizata, cu ecouri mitice, a unei agriculturi ideale. Plugușorul este pornit de către copii care, în preajma amiezei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de chelie cu cîrlionți, ce figură ai în G. L.! Stam cu ziarul desfăcut și rîdeam și mă bucuram. Și deodată m-am simțit foarte singur. Desigur, desigur, vreau versurile (cele 200 de strofe - dar, iartă-mă, scrii ca un buhai!). Voi face o listă și o voi trimite celui mai drag secretariat din lume. Pentru că voi cere și altele, mereu, pînă la exasperare. Ivănceanu a ajuns celebru. Iată-l luat în seamă de Șerban Cioculescu în G. L. (E cam
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
copiii satului, marile sărbători creștine, mai cu seamă Crăciunul, Anul Nou, Sf. Vasile, Boboteaza, Floriile, Învierea, mergeam cu colindatul în Ajunul Crăciunului, cu Steaua (pentru Viclei eram prea mic) în noaptea Crăciunului și în următoarele nopți, cu Sorcova, Plugușorul și Buhaiul de Sfântul Vasile, mergeam în grup la Bobotează în satul meu, Valea Ursului, sau alternativ în satul Lacu din aceeași parohie, cântam prohodul în biserică în Săptămâna Mare, și „luam paște” după terminarea slujbei Învierii. De Sfântul Gheorghe, hramul bisericii
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
raza localităților Marga și Nermeș și unul peste pârâul Dognecea în perimetrul localității omonime. Ministerul de resort a aprobat fonduri pentru elaborarea proiectelor la noi investiții, ce vizează: punerea în siguranță a Nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român și a barajelor Buhai și Taria; amenajarea hidrotehnică a Begăi între Bethausen și Balinț; noi amenajări hidrotehnice pe Bârzava, la Reșița și Bocșa; amenajarea Bistrei în sectorul Glimboca, la confluența cu râul Timiș. O. NICA „TOP-ul negru“ l Abuzul fizic ocupă primul loc
Agenda2003-31-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281309_a_282638]
-
Ștefania Stegăroiu, administrator 5. Ioan Nasleu, director 6. Ștefan Pace, director investiții 7. Marțian Corneliu Doroș, manager 8. Ioan Deac, director general 9. Emil Herbei, director 10. Gabriela Naghi, director economic 11. Valer Pop, șef Serviciu Administrativ AJOFM 12. Petru Buhai, administrator 13. Horia Nicolae Benea, șef cabinet senatorial 14. Andreea Roxana Racoveanu, director vânzări 15. Dumitru Rada, profesor 16. Iacob Udrea, agent asigurări 17. Ioan Ungur, pensionar 18. Ioan Barboni, tehnician TC 19. Ioachim Năsui, viceprimar 20. Iosif Pituț, pensionar
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
discursul doar menționând că la această lucrare au colaborat companii italienii,americane și canadiene. Eram consternat și mă simțeam jenat de bădărănia directorului român. Domnule Victorov, auziți ce spune acest individ cu cap pătrat și cu o voce ca de buhai? m-a întrebat intrigat inginerul Niculescu. Contribuția Canadei la acest proiect a fost substanțială: echipamentele sunt canadiene, montajul și punerea în funcțiune a reactorului au fost realizate de AECL și finanțarea proiectului a fost făcută de EDC. Este ofensator pentru
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
de Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
devine redactorul revistei "Le Monde Juif". În 1949, împreună cu familia, se stabilește în Israel. Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Fiul lui Meir-Ce-Luminează-Întunericul, Născut la poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse steaua
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
Văii, că venise într-o daravelă cu niște buci pe care să-i tragă Zoița la piepteni. Și a poftit să-l vindece de nevoile bătrâneții, că era căzut de tot... BABA RADA: Și-acu' cică umblă moșneagul ca un buhai pe ulițele satului, de nu mai poate trece nici o muiere de răul lui... BABA LUȚA: Iară baba i-a murit anțărț, de Schimbarea la față... PITAC: Zice că-l cheamă Sisoe și că vine de-a dreptul din Rai. NIȚĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de școală din ăia negri sau cu pantaloni de atelier albaștri. De obicei, repetenți sau oameni care aveau nevoie de bani. Mergeau apoi în Câmpina printre blocuri și oamenii aruncau cu bani în ei de la balcoane. Mă mulțumeam cu un buhai dintr-o cutie de tablă din care ieșeau niște mațe, niște fire de care trăgeam până îmi rupeau mâinile și până la Sfântul Ion aveam bășici și mațe albe dintr-un material pe care l-am uitat, fire albe pe sub pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și mațe albe dintr-un material pe care l-am uitat, fire albe pe sub pielea degetelor care trebuiau să reînvețe să scrie. Uneori, când ajungeam la nea Gică, ăstuia i se făcea milă și ne dădea niște sacâz să ungem buhaiul. Să ne protejăm. El zicea ca e Verde de Paris și noi îl credeam. Prezențe românești peste hotare Jean e un malac de vreo sută treizeci de kilograme și patruzeci de ani tocmai împliniți, ocazie cu care nu ne vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cum trebuia, lam văzut pe caporal că se apropie de mine. Era bun de glume mehenghiul. „Domn’ plutonier, să vă spun una. Poate trece noaptea mai repede”. „Spune, măi Tânjală!” Și-a dres caprariul glasul și... „Satul meu se cheamă Buhai. Așa îi zice și pace. Într-o zi, pe o căldură mare, la fântâna din marginea satului se hodineau două femei. Una mai bătrână și alta tinerică foc. Dondăneau la umbra răchiților... Dinspre târg tocmai trecea un gospodar. Le-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tinerică foc. Dondăneau la umbra răchiților... Dinspre târg tocmai trecea un gospodar. Le-a dat binețe, dar n-are ce face omul și întreabă: Unde ai fost, mătușă, pe o căldură ca asta?... Apoi... am fost cu nora mea la Buhai și amu’ ne întoarcem acasă... Gospodarul - mustăcind a râde - le-o căinat: Ei, dacă o trebuit, o trebuit! Nu te poți încontra cu nevoia!”... Am râs pe înfundate, comentând spusa babei. În cele din urmă, l-am luat peste picior
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
amnistia generală din iulie 1964. De la Crăciun la Bobotează, se derula cea mai îndrăgită perioadă a iernilor, vacanța de iarnă, fiind o sărbătoare a cadourilor, a meselor bogate și a musafirilor așteptați sau nepoftiți. De la Sfântul Nicolae, pregăteam colindele, urăturile, buhaiul, harapnicul și clopoțeii, împreună cu frații Cimpoieșu, neuitând să bifăm toate vizitările din lunga listă prețioasă de adrese, care practic în teren uneori era demoralizant de sumară și ieftină. Prin clasa a VIII-a, am fost admis într-o echipă îpartie
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și pe la Pâcu, să le urăm să petreacă sărbătorile cu bine. Am să vorbesc cu Hliboceanu ca să le tragem un colind ca la niște gospodari ce sunt!” - îi zbârnâia prin cap lui Cotman. „Mitrel abia mă așteaptă să-i pregătesc buhaiul. Că de! Îi băiat mare de-acum și merge cu uratul” - medita Mitruță, cumpănind în mână durda gata încărcată... „Poate fimeia mea a mai duce-o până după sărbători... Și dacă ar fi băiat ar fi strașnic, pentru că o avem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai auzit povestea cu taică-su: un țăran înrăit, avar... Pe naiba! Era cel mai larg la suflet, toți îl iubeam. De Anul Nou, dădea fiecărui copil ce-l ura cîte un leu, un măr și un colac. Celor cu buhaiul, cîte trei lei, iar celor cu doba, cîte cinci. Și banii erau scumpi atunci... Dacă-i pe-așa, că ai un dinte împotriva lui Theo, întreabă Maria ce-ai mai căutat la noi? Puteai să nu vii, cum face ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
confunda așa de ușor. - Nu guițați degeaba! Gata, fac lumină! M-am săturat de tot tărăboiul! Vreau să vomit. Sunt prea multe obiecte și cel puțin câteva tăioase în calea ta când nu ai direcție, când țeasta-ți sună ca buhaiul de Anul Nou. Și, nu știu cum, ai uitat cu desăvârșire pe unde-s răspândite, acum te-agăți de toate și le răstorni. Nu suntem nici marionete, nici manechine, ci doar niște excrescențe, niște licheni în simbioză cu debaraua și dulapurile, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
te mai și miri că vroia să-ți pună coarne de față cu tine. Îl omor, îl fac bucăți, îi tai fuduliile, strigă nervos Darie. Votează-l, să ajungă și mare. Averea nu-i ajunge și nici faptul că-i buhaiul satului.Puține femei i-au scăpat. Îl pîndesc noaptea și-i crăp capul. Cei doi soți au băut rachiu și au pus la cale să influențeze alegerile. Cu o măciucă potrivită Darie l-a plesnit pe Cîrteală în moalele capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se scoată din gestiune.... Le-aduceți dumneavoastră din condei, că vă pricepeți!... Nu mă nenorociți, că am nevastă și copii de crescut și o să-mi putrezească oasele-n pușcărie, domnu Stelică... Domnu șeeef!!... urlă lucrătorul din comerțul socialist ca un buhai înjunghiat, luându-se cu amândouă mâinile de cap și smulgându-și smocuri de păr. Stelian îl privi liniștit și, clătinând din cap, continuă imperturbabil inventarul, luând la rând rafturile cu încălțăminte, pe care stăteau de-a valma teniși, gumari, botfori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
prin nesfîrșitele convertiri, bibliile tipărite pe coajă de arbori, tînguiala Anei, zborul lui Manole" - Istorie și fapte) ori un lamentabil viitor: "Mîine soarele va răsări sub nori / și lumea va fi o simplă fosilă. / Ninge de anul nou, fără colindători, / buhaiul își plînge singur de milă" (Înainte de final). Inadecvarea, disonanța, discordanța constituie normele de funcționare ale poeziei în discuție, producătoare la acest mod al unui negativ abrupt, sub chipul unor masive conglomerate de imagini inospitaliere. Poetul mizează pe demonia unei anticreații
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]