136 matches
-
2002), Jean-François Revel atrage atenția asupra unuia dintre marile paradoxuri ale vremii noastre: în pofida falimentului comunismului ca sistem de organizare politică, foștii adepți ai acestei monstruozități cu efecte tragice pentru milioane de oameni și-au revenit după primele momente de buimăceală și sînt tot mai agresivi în încercarea de impunere a unei logici politice de stînga, menite să reabiliteze și să actualizeze o parte din istoria ideilor (mai grav, chiar soluțiilor) comuniste. Printr-o sofisticată operațiune de „orbire", similară celei din
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
poate fi decât o experiență personală. În fond, dramaturgul pare să nu prelucreze nimic, arătându-ne cum realitatea poate fi mai îngrozitoare decât absurdul ficțiunii și cum limbajul are capacitatea perversă de a o transfigura total. Alteori, însă, repetitiv până la buimăceală și golit de sensuri limbajul învăluie personajele într-o moarte a cuvântului, automatismul absurd și penibil dovedindu-se singura cale de a comunica. Că Matei Vișniec țintește acum dincolo de un Pirandello, Beckett sau Ionescu, ne-o arată și faptul că
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
măcar să știm... De unde! Există acolo - nu știu unde - un tip care-și trimite informatorii și află că toate declarațiile au fost fanfaron... Poftim? Am priceput!... După ce află totul, dă comanda moțească: “Noa, amu! Privește la jurnalele tv: începe fulguiala din cer și buimăceala de pe pământ: s-a spart un rulment, e în comă pompa de injecție, motorina seamănă cu telemeaua de Sibiu, lama unui buldozer s-a înțepenit în poziție de rugă pentru mama-lopată și tatăl-hârleț, un șofer, aplecându-se după o piuliță
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
din televiziuni " câți or mai fi - erau plecați în concediu uitând să zăvorască ușile prin care droaia moderatorilor de sezon și de ocazie au năvălit în cruciadă spre litoral, bazându-se pe "mâna lui Dumnezeu" simțită pe creștet și pe buimăceala telespectatorilor din cauza căldurii... Adică pe litoral unde vor realiza emisiuni-surori cu "Folclorul contraatacă" și "Ce-am avut și ce-am pierdut (Antena 1), "Monica" (Prima Tv), "Doru de seară" (Național Tv), "De 3x femeie" (Acasă Tv) etc. Între altele fie
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
de pe urma cumplitei experiențe de acum 27 de ani. Ce ți-e scris în frunte ți-e pus. Dar pînă să afli, îți amintești ce le-a fost scris altora. Retrăiești tragedia de după cutremur. Sentimentul că lumea ta s-a rupt, buimăceala de supraviețuitor și umilința cumplită a revelației că nu contează cine ești, nici ce faci, ci că ești atâta timp cît se întîmplă să fii. Restul e glazură. Altfel nu-mi explic uriașa anxietate publică stîrnită de un cutremur fără
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
Alexandra Olivotto Ultimele zile ale lui Hitler e un film - dacă vreți terminologie, o docudramă - de la care am ieșit declarând că e prost, dar nu fără o doză de buimăceală. Ambele reacții provin în primul rând din construcția discutabilă a personajelor. Există o tânără secretară, Traudl (Alexandra Maria Lara) recrutată în serviciul lui Hitler în ultimele sale zile, iar ea ar trebui să servească de intermediar al spectacolului din buncăr
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
Deci el era vinovatul!. Bărbatul Îl apucă de reverele pijamalei și-l zgâlțâi. L-ai ucis, nenorocitule, l-ai ucis ! strigă la el cu vehemență. Georgescu se dezmeticea cu greu sub privirile Îndurerate ale celor de la parter. Pe chipul lui buimăceala se accentua tot mai mult. Nu putea să explice ceea ce văzuse. Se ridică tăcut, Își luă satârul și se depărtă fără nici o explicație pe treptele ce duceau la etaj spre apartamentul său, sub privirile consternate ale vecinilor de la parter. Dar
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
ditamai modernii, intrați direct în post... se lasă și fotografiați, ooo, ce nu face strada dacă n-o părăsești la nevoie te bagă-n post..., te dă pe post..., te bagă..., te dă... în dreapta fațadele strîns lipite, împrumutîndu-și una alteia buimăceala, aș fi vrut să-mi fac loc printre ele, să intru undeva fără să fiu nevoit să cumpăr ceva fără să dau explicații, să culeg exclamații, să negociez, fără să întreb, fără să răspund (cînd întrebi sau răspunzi, e clar
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
până la urmă și-a revenit și ne-a recunoscut; l-am trimis spre sat, fiindcă el rătăcise drumul, nu mai știa încotro s-o ia". Parc-ar fi rezumatul unei povești de tipul celor din „Întâlnirea din Pământuri" Starea de buimăceală, percepția adormită a lumii sunt de regăsit și la penultimul fiu al lui Tudor Călărașu, viitorul scriitor. Contemplând o fotografie de la 12 ani, el observă: „Fotografia arată un băiat oarecare, așa cum probabil erau mulți la vârsta mea și totuși sunt
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
dinți și supervigilente? Evenimentul a consternat atât de mult lumea, încât contemporanii - și prieteni și dușmani - l-au asimilat (mai ușor sau mai greu) fără măcar să și-l explice. Când colosul statal ce gestiona acest conglomerat s-a trezit din buimăceală - aceea ce făcuse să consimtă la cedarea propriului imperiu - a fost prea târziu. S-a întâmplat ca și când Marea Britanie, de pildă, ar fi decis într-o zi să predea vastul său imperiu colonial vechii rivale, Franța republicană, ea retrăgându-se apatică
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
numită "noaptea cu marchizul de Sade"// există o specie de gîndaci de bucătărie/ care poate trăi o săptămînă/ din lipiciul de pe spatele unui singur timbru// și uite așa ajungi să citești/ printre rîndurile unui deltaplan/ din hîrtie de ziar/ aceeași buimăceală/ pe mai multe voci suprapuse" (deltaplanul). Ori: "sufletul unui om/ cîntărește cam 145 de grame// așa se spune// aproape cît o ceașcă fierbinte de ceai/ pe marginea ferestrei din bucătărie" (ceașca de ceai). Ori: "atunci cînd pe împăratul Menelik al
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
ritosul sau tupeul, cînd încerci să impui ceva, s-a terminat. Întîlnirea nu mai are loc. Este ratată. Cînd pe unul dintre acești doi parteneri îi încearcă ideea supremației, teatrul devine altceva. Dacă este ceva ce regret profund, nu este buimăceala, corupția, sărăcia, ci îndepărtarea față de stil. Problema nu este adevărul, ci stilul. Este singurul lucru care poate salva un artist. Ce părere ai despre discuțiile teatrale în care cuvîntul "criză" este folosit uneori prea des? Să spui că este în
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
Școala are un profesor-psiholog pentru elevii cu probleme de adaptare, organizează schimburi culturale internaționale etc., dar totul ajunge să aibă efectul contrar, deformînd sau dînd sentimentul totalei alienări. Scenă de scenă, cititorul este captivat de capacitatea scriitoarei de a reda buimăceala noului elev, care trage numai ponoase de pe urma normalității lui și, spre nedumerirea agasată a mamei (întruchipare a reacțiilor de bun simț), se străduiește să se integreze, cum îi recomandase directoarea școlii, cînd el se plînsese de lipsa de miez a
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
realizarea portretelor fizice și psihologice. Mai subtilă este însă tehnica basculării observației realiste, cu un ascuțit simț al detaliului, în viziune poetică: „Moise Ștefan le aruncă o privire miloasă, pe care și-o retrase imediat spre televizor, neplăcut surprins de buimăceala evidentă a gazdelor lor. Totuși, din ființa lui cea mai pură, susura mila tot mai insistent, ca o miere aurie, primăvăratică, acoperind lin, abia auzit, abia simțit, delicat, întreg Crăsaniul, cu oamenii și vitele și pământul lui, și, de la o
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
și tot de cinci ori îl pupă și „mămica”. Pur și simplu ne vâjâia capul la auzul acestor explicații, cu mârlanii și monitorii de bancă. Fiecare se întreba îngrozit dacă va scăpa cu titlul de monitor. Peste toată clasa plutea buimăceala și frica. Toți copiii tremurau, mai puțin Mihăiță, care zâmbea radios. El trăsese lozul cel mare: monitor general. Din această băltoacă de năuceală ne-a scos vocea dogită: - Ei, ia să vedem, care ne sunt monitorii și care “onorabilii” mârlani
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
un text-invitație pentru un spectacol de la Bacău, găzduit de Teatrul Nottara din București. Am citit repede ca să văd data, ora, detaliile tehnice. Pe urmă am revenit pentru că ceva nefiresc îmi atrăsese atenția. Și am citit de cîteva ori. Senzația de buimăceală a rămas. Și, după ce am priceput că nu este vreun anunț săltăreț, așa cum mai trimit studenții, mai mișcat, chipurile neconvențional, caraghios, însă, în care noul limbaj de lemn se lăfăie pe pagină. Începe tare: "Invitație la Înmormîntare Teatrul Municipal Bacovia
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
aibă o explicație cu soțul ei. Uliana Vladimirovna a susținut mai târziu că în timp ce trupul ei plana spre podea, pentru o clipă, i-au crescut aripi. În prezent, nu mai folosește băuturi alcoolice, o dată pe lună însă fumează marihuana până la buimăceală, după care borăște. - Da, câtă amărăciune mai e în spatele fiecărei ferestre rusești luminate, repetă Gdov, scobindu-se cu o mână între dinți și ținând cu cealaltă, în buzunar, un teanc subțire de bancnote rusești, pe care tocmai ce le primise
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
el? Care vă sînt previziunile? - O oboseală, prin urmare, la sfîrșit, dar și la început de secol, precum o astenie de primăvară. Este ea reală ori s-ar putea lămuri mai curînd printr-un scepticism, printr-o dezorientare, printr-o buimăceală a noastră, a celor care stăm, ca să-l parafrazez pe Esenin, cu un picior în trecut și cu altul în viitor? Specificînd că trecutul și viitorul sînt acum brutal diferite, din pricina totalitarismului care l-a marcat pe cel dintîi. E
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
mult mai mobil, mai aerian, pierzându-și și bruma de consistență din distribuția anterioară. Inefabilului din jocul lui Râlea, asemănător cu cel al poeziei, ca să nu rămână o simplă alcătuire de cuvinte, Chiriac îi adaugă un plus de transparență și buimăceală ce-l fac și mai neajutorat. Unghiul din care e receptat spectacolul se schimbă astfel radical. Obiectul speculațiilor și el. Fiecare scenă , atât vizual, cât și ca stare de spirit, reconstituie parcă o lume de după sfârșitul lumii. Tot ce se
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
și vederi. Filmul curgea fără dialog sau muzică, fără nici un fel de coloană sonoră. Paznicul muzeului stătea chiar lângă ușă, iar oamenii care plecau se uitau uneori la el, căutând contactul vizual, vreun semn de înțelegere care să le confirme buimăceala. Mai erau și alte galerii, etaje întregi, n-avea nici un sens să zăbovești într-o cameră izolată unde, orice s-ar fi petrecut, avea nevoie de-o veșnicie ca să se petreacă. Bărbatul de la perete a privit ecranul și apoi a
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
schön! Poftește, poftește, tacă toriți! Nein! clătină el din cap, arătând spre gură. Jawohl! Jawohl! Roti capul s-o caute, dar nu întâlni decât mutre străine, țapi ghiftuiți de cărnuri și brânzeturi, tumefiați de băutură, având același aer comun de buimăceală și veselie tâmpită. Faptul că toți parcă dinadins i se așezau în față, îl înfurie atât de rău că ameți. Închise ochii, gâfâind, izbit de-un parfum răcoros, de tămâie. Când și-i deschise, prietena prietenei lui sta în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din pricina bărbii țepoase -, îmbrăcat neglijent, dar în același costum, în aceeași tunică fără decorații cu care-l văzuse deci nu se înșelase -, parcă venea sau mergea la un bal. Îl văzu limpede, liniștit, fără groaza din vis, dar cu aceeași buimăceală ce-i încețoșa creierul, dându-și seama că de fapt numai el îl sărutase pe frate-su. Tom doar își atinse pe-o parte și pe alta obrajii fierbinți și țepoși de fața sa, lăsându-i în nări un miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
rasei sale de îngropători de carcase. Respirând adânc și regulat, uitând de țigară, își îndreptă gândul spre ceea ce vorbise cu preotul și spre imaginea Logosului care poate că fermenta chiar în acel moment sub picioarele sale. Se opri brusc din buimăceala cavernoasă pe care i-o pricinuia imaginea limbii îngropate și inima îi zvâcni în gât când văzu că umbra femeii zeloase, care-l liniștise până atunci, se lăsase cu totul la pământ. în ciuda spaimei ce l năpădi dintr-odată, ori
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sau nemurindu-i artistic "realizările" se află și astăzi în prim-planul vieții publice. Foști funcționari ceaușiști și poeți de curte fac astăzi parte din Parlament și dezvoltă în postmodernitate aceeași retorică a urii. În mod paradoxal, după momentele de buimăceală de după 22 decembrie 1989, aplombul lor a crescut constant și astăzi ei sunt cei care vorbesc despre "lipsa de legitimitate" a intelectualilor care sprijină condamnarea comunismului. Grobianismul antidemocratic arătat în Parlament și ori de câte ori este cazul de Corneliu Vadim Tudor, sinistru
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
faza celei de-a treia dictaturi comuniste postbelice: ""Una moale, evident, acordată, vezi Doamne, la comandamentele europene ale începutului de mileniu, dictatura soft (cum recent mă amuzam - bilingv - s-o botez), în fapt, dramă a unei țări neieșite încă din buimăceala postdecembristă, girată însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită". Ironiile politice, împinse de umoarea bunului simț, brutal contrariat, pînă la sarcasm, abundă în paginile Jurnalului, nutrit în bună parte cu texte apărute inițial în
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]