15 matches
-
descumpănit nimerește între mineri; aici ar avea ce mânca, unde dormi, dar viitorul ce i se arată în față îl descumpănește; încearcă să fugă; însă nu are unde fugi [...]; totul e tulbure» - p. 14), apoi sărăntocul credul (v. infra, Ilarion Bujdea: «în „Decorația“, un sărăntoc e mințit de președintele cooperativei agricole că a fost decorat; tânărul crede, mai ales că-l credea prieten pe președinte; totul e o farsă; e o lume măruntă de tineri, în general, care-și caută un
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
1958“, numărul de eroi nic-țic-uani ce nu pot fi „model“ / „etalon“ de om de tip nou, de homo sovieticus român, de comunist atotbiruitor / atoatebiruitor, de tovarăș clarvăzător, optimist, revoluționar etc. (1) În Decorația (pp. 17 - 27), „înfruntarea“ dintre eroii Ilarion Bujdea, sărăntocul credul, și Gavrea, președintele gospodăriei agricole colective dintr-un sat al României de pe segmentul temporal al primului plan cincinal (1951 - 1955) și a doi ani (1956 și 1957) de pe segmentul celui de-al doilea plan cincinal, este declanșată de
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
declanșată de „minciuna cu decorația raională“ și de „batjocurile“ sistematice la care este supus primul personaj (Ilarion), «brigadierul de câmp, de două ori fruntaș pe raion» (p. 21), de către secundul (Gavrea), „conducătorul ales al C. A. P.-ului (al „colhozului“ / „colectivului“): «Ilarion Bujdea a fost decorat. Adică, așa i-a spus Gavrea, aseară, când se întorcea de la câmp. - Cioroiule, ți-a pus Dumnezeu mâna în cap. Decorație ! Mâine ți-o lipește președintele raionului pe frunte ! - Gavrea, tu râzi de mine... - Râd că ești
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pelasg > valah -on (Nicolae Țic a preferat un onomastic de-acasă, din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea migratorilor“ (cf. bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75, 102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
valah -on (Nicolae Țic a preferat un onomastic de-acasă, din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea migratorilor“ (cf. bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75, 102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea migratorilor“ (cf. bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75, 102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea migratorilor“ (cf. bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75, 102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani, Ilarion Bujdea și Gavrea, se cunoșteau bine din copilărie: Se știu mai demult, de când aveau doisprezece ani; pe atunci, Ilarion umbla cu șatra din sat în sat, iar Gavrea alerga cu limba scoasă să găsească un stăpân; odată, de Anul Nou, Gavrea
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
gospodăriei“ - la reședința de raion, spre a i se înmâna decorația. Este remarcabilă la tânărul prozator Nicolae Țic din orizontul anului 1958 - an de apogeu al proletcultismului - o aleasă „artă“ / „gradație“ psihologică a trăirilor complexe ale personajului bine construit, Ilarion Bujdea, în antiteză cu Gavrea, mai totul derulându-se în spiritul paremiologiei pelasge > valahe, cu bună oglindire în proverbul: „cel ce nu-i lăsat de tine să moară nu te lasă să trăiești“până la „deznodământul grăbit / abrupt“, până la „marea batjocură“, până la
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
tehnică poetică.El folosește pe scară largă comparațiile de factură clasică.Despre vitejia și dârzenia lui Vlad Țepeș spune astfel:”Cum râul de munte primăvara/ Când în pripă neaua să topește/ dintru nălțime urnind povara/ Apelor, să varsă și să bujdește/ Toate îneacă, surpă și prăvale/ Și nu-i ce să-l oprească din cale,// Așa Vlad neînvinsul să răpede/ Și cu șiraguri nespăimântate,// frânge, taie ce nainte vede,// surpă, răstoarnă, calcă, străbate/ Și nu-i vărtute nice tărie/ Să-l
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
simplu limba poporului, încât astăzi un țăran din părțile Orăștiei, citind Țiganiada aproape că nu are nevoie de glosar.Cuvinte și expresii ca: aiaptă,(ași lua avânt ) băieș,(lucrător în mină ) abate,(titlu superior pentru preoți ) lela(a umbla ), a bujdi,(a năvăli ) buiguială(exprimare fără șir ), cărigă,(formație vegetală ) cricală,(un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
n-ar fi fost. Ion Vasilici fugi, uitând să-i aprindă lumânarea” - cf. Moartea crâșmăriței, p. 39...dar ceva miasme demoniace exală și exultă, parcă, și din zona lui Gavrea, cel care-l umilește, sălbatic, pe bietul credul, țiganul Ilarion Bujdea, promițându-i o “decorație” - promisiune care dezlănțuie, în sărmanul urgisit de soartă și oameni, o fierbințeală existențială tragică, pentru că și așa frustrările și umilințele vieții lui n-au număr... - ...ca să constate, în final, că, în lumea asta, corectitudinea și omenia
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1470922985.html [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
de soartă și oameni, o fierbințeală existențială tragică, pentru că și așa frustrările și umilințele vieții lui n-au număr... - ...ca să constate, în final, că, în lumea asta, corectitudinea și omenia sunt calități perimate și cuvinte desemantizate...la care el, Ilarion Bujdea, însă, nu va renunța, se pare, niciodată și nicicum!: “Ilarion dă bici cailor - tot mână și mână... Simte călduri, răsuflă greu și izbucnește în plâns. N-a mai plans de când a vrut să-I vândă lui Gavrea cizmele. <<-Eu te
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1470922985.html [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
Goleman se născocoară, Bobul n-a mâncat știrigoaie, focul scoate bobătaie, țiganii sunt ciuhoși, sunt dârdale, se cocorăsc, fac nătării, ciorobor, lolot, se lolăiesc, se lolotesc, strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc, ciocoii se ciocotnițesc, se cilibesc, sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]