2,795 matches
-
laptop tăiat dintr-o bucată de aluminiu pe care vor să le cumpere, pe care trebuie să le cumpere și fără de care viața lor nu mai are sens. Și cam atunci se termină rațiunea și începe chestia aia care cauzeaza bule. De alea mai mari citești în ziare. South Șea Bubble din 1720 e o altă lecție mișto. Newton și-a pierdut toate economiile cu ocazia aia. Isaac Newton, nu altul. Îl știi, ăla cu legile mișcării. A băgat niște bani
Financial Times, fix acum un an by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82791_a_84116]
-
Mircea Mihăieș Ziarul Adevărul publică în edițiile sale de week-end o rubrică intitulată "Extemporal de sâmbătă" — o mini-radiografie a evenimentelor săptămânii scurse, prezentată cam în stilul "Bulei demnitarului" din Academia Cațavencu. Parcurgând coloana din pagina a doua a ziarului, îți faci o imagine destul de exactă a ceea ce mișcă (sau nu mișcă) în țărișoară. Segmentul cel mai spectaculos, păstrat pour la bonne bouche (adică "la urmă", pentru pruteanieni
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
slugi - în stilul reformei luterane, democrația perfectă înflorind mai ales în țările nordice). în 1210, regele Andrei a oferit cavalerilor teutoni Țara Bârsei. în numai 14 ani aceștia au construit 5 cetăți și au întemeiat majoritatea așezărilor germane din zonă. "Bula de aur" din 1224 consfințea drepturile acestor hospites ("loialii noștri oaspeți germani"), supuși direct regelui, independenți de un stăpân feudal: locuitorii formau o entitate politică, având în frunte un jude regal, pe care aveau dreptul de a-l alege singuri
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
conducerea de partid și de stat. Și au inventat pretextul “meditației transcendentale”. După două-trei asemenea fraze, ia în mînă unul dintre dosare și citește încă și mai în viteză și dînd drumul cuvintelor fără să le atingă, ca pe niște bule, ușoare, elastice, imposibil de urmărit. Mi se pare că recunosc totuși documentul din Cartea albă...: „În rîndul oamenilor de artă, știință și cultură, continuă să se facă diverse aprecieri cu privire la persoanele implicate în activități de meditație transcendentală”. Apoi, fără pauză
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
nori albaștri/ Dedesubt, copii pe plaiuri ce-au în mână praștii./ Ochiul perfid și verde-al unuia/ S-a pus pe sfera în care pluteam,/ Din mâini și trup el se tot zguduia,/ Să mă salvez nu mai puteam./ Căci bula de săpun ce mă adăpostea/ Piere.../ Sub acțiunea soarelui,/ În tăcere". ( Timea Silvia Kengyvel, Satu Mare) * Ce sunt tristețile? "Jurnale intime/ Ținute/ La vedere". Ce nu știai? "Când ți-ai lepădat/ Și ultimul bănuț/ Al iluziilor/ M-ai prins de mână
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
Bibescu, îi exprimă perfect convingerile: "Istoria nu este decât anecdota câtorva mari oameni." Volumul este însoțit de "nota asupra ediției", datorată lui Vasile Zincenco, din care citez că Martha Bibescu "excelează în arta referinței" și de "cuvântul înainte" de Ion Bulei. Rețin de aici toate informațiile judicioase asupra istoriei noastre. Din multitudinea lor reproduc următoarele amănunte: că România "era o țară înconjurată de români", condiție impusă de granițe, față de care acționau diferit "nerăbdarea sufletească a unora, neputința altora, durerea sângerândă a
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
aleagă sămânța cea bună de cea stearpă nevestele tinere. strecurătoare de viermi, cât să-și mamele grâul de făină de cel de colivă 3. o fi trupul atât de fragil, încât trebuie împachetat ca-ntr-o folie cu alveole în bule înainte să fie trimis - post-restant - de pe lumea aceasta pe-ailaltă? si acela pe numele căruia este coletul, atunci când va fi să-l primească, să fie chiar orb încât are nevoie de braille-ul bubițelor ca să citească în suflet? si sufletul într-atât
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
poartă în ferecătură de piele si os presărată cu perle moi ce coc? sau să fi ajuns, fix ca-n Infernul lui Dante, de son vivant în ceaunul cu smoală si-atunci când e dat în fiert scoate - S.O.S. - bule de aer? dacă spiritul urcă-n tării si tăria la cap, de ce - boala! - e dat peste cap trupul ca o tărie ce face mărgele? răspuns: „să trăim - să-l pomenim" 4. fiecărei boli trebuie că-i corespunde, de nu un
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
și cel de azi diferențele stilistice și de metodă critică sînt aproape insesizabile. Același stil rococo, aceeași tornadă de referințe din domenii care, teoretic, nu ar avea cum să se interfereze, aceeași voluptoasă scufundare a autorului într-un jacuzzi cu bule reconfortante ce deschid gîndirii porți spre universuri pline de delicioase promisiuni. Într-o pagină despre Radu Cosașu, scrisă în anul 1987, îl recunoaștem fără probleme pe criticul proteic de astăzi și voluptosul său discurs: În fine, sub catifele, pînze gudronate
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
a cuvântului și nici a imaginii, ci a emoției de dincolo, acolo unde iminența unei indicibile armonii a descompus definitiv contururile riguros limitatoare. Poezia devine astfel o fascinantă abordare a infinit-simetricelor crescențe fractalice: "Răspântia lor e-o pată stranie / cu bule,-n jur, ca de șampanie, / sau ca un șir de peri tactili / înfrigurați și retractili, / de nu cumva o fi un spectru / de greiere, cu corzi și plectru, / sau un păianjen într-o pânză / ultrasensibilă, la pândă, / un zaț uscat
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
la cererea Scaunului apostolic. Redactate în limbile italiană, latină și română, documentele beneficiază acum de o ediție critică judicioasa, presupunând nu numai necesare traduceri, ci și portrete biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la Veneția, fondat de N. Iorga, tipărește două publicații proprii: Annuario și Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual și intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop, directorul Institutului, se constituie într-un veritabil
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
român, arheologie, istorie ecleziastica, diplomație, la geopolitică, studii clasice, critică și analiza literară. În acest ultim domeniu se înscriu contribuțiile ce relevă aspecte noi în studiile literare româno-italiene: Studi critici sulla narrativa romena del Novecento apparsi în Italia, aparținând Mariei Bulei, bursiera "N. Iorga", Guardando fuori: la "situazione della finestra" nella poesia di Umberto Saba e di Alexandru Philippide, avându-l că autor pe Francesco Ricci, profesor la liceul "Enea Silvio Piccolomini" din Siena, și studiul Mircea Cărtărescu e îl mito
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
bale,/ de limfă,/ de foale.// Mă nășteam din mai multe mame, din toate mamele deodată,/ răcnind/ și lumina îmi desfeciorea retina/ și primul strigăt din pieptul meu se auzea./ Și lumea se desigila./ Lumea, iarăși, se desigila." (Lumea se desigila); ,Bula plutea cu tot cu mine prin lume, se plimba cu mine înăuntru./ Eram o pară conservată într-o sticlă, dormind un somn vegetal./ Pieile cădeau de pe mine,/ pielița se dezghioca ușor, lăsând în urmă straturi opaline./ O pară somnoroasă, dormind în burta
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
conservată într-o sticlă, dormind un somn vegetal./ Pieile cădeau de pe mine,/ pielița se dezghioca ușor, lăsând în urmă straturi opaline./ O pară somnoroasă, dormind în burta unei fecioare,/ oh, asta am să fiu pân' am să mor." (Prizonierul unei bule); ,Cântec de leagăn îmi va cânta/ și din nou mă va iubi, mă va săruta./ Voi fi mortul-copil,/ mortul-prunc, gungurind cu degetele în gură./ Mortul-alăptat, surâzând./ Mortul nou-născut, făr' de dinți și păr/ născut din morții mei părinți./ Din spută
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
conformează materialului original, dar șansele apariției unui asemenea specimen sunt minime. Pentru că Rodriguez s-a folosit de benzile desenate ca de un storyboard, adică majoritatea cadrelor din film corespund unora din romanele grafice. Scenariul e luat din aceeași sursă. În loc de ,bule naratoare", fiecare dintre cei trei eroi i se aud gândurile, ba chiar unul vorbește către spectator. Faptul că Rodriguez urmează cu ferocitate storyboard-ul lui Miller îi conferă disciplina narativă de care avea atâta nevoie, comentează criticul american de film Roger
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
mare efect comic: "Ascultându-i pe oamenii științei și tehnicii din institutul și din Centrul de cercetări pentru mașini hidraulice din Timișoara, cum vorbesc îndelung și aprins despre fenomene precum cavitația și corosivitatea, ai crede că supremul lor adversar este bula de aer din fluide și agentul chimic care gresează metalul. În realitate însă ei nu apără metalul ci pe om, cu nevoile lui de viață mai bună. În realitate inamicii se numesc inerția, resemnarea, birocrația, fuga de răspundere. Împotriva acestora
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
minimă garanție că abuzurile vor fi menținute sub control. După câte știu, nu Emil Constantinescu, ci Ion Iliescu l-a decorat pe președintele CNSAS, profesorul-minune Onișoru, pentru înaltele sale servicii. Prin urmare, toată teoria cu „mandatul abuziv” e încă o bulă de aer rău mirositor, ca mai tot ce emană din direcția Cotrocenilor și-a guvernului. Dacă CNSAS-ul acționează „abuziv”, de ce-a fost decorat șeful ei?! Nu întâmplător, pesedeii au invocat, la modificarea legii, „vidul de autoritate”. Despre ce
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
sau la abuzurile de care Cicero îl acuza pe Catilina. Alte abuzuri îi sar acum în ochi și își găsesc expresia în catrenele ce încă mai tapetează, la fel ca acum două sute de ani, statuia lui Pasquino - un fel de Bulă local, o statuie antică cu identitatea rămasă incognito, învestită cu onoarea de a fi „vox populi” - iar campanilismul cel mai autentic îl regăsești la o terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
sfîrșitul anilor ’80, instituția care se ocupa cu această îndeletnicire, destul de bizară din perspectiva zilei de azi, era personificată printr-un personaj aproape simpatic numit Dulea. O vreme am crezut că acest Dulea este un personaj fictiv, un fel de Bulă care iese mereu păcălit din disputele cu scriitorii tineri, dar isteți, aflați la vremea respectivă în plină afirmare. Ulterior am aflat că omul era cît se poate de real, iar treaba sa era să fie ochiul vigilent al partidului în
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
și aparatură adecvată lucrătorilor, după verificarea prealabilă a apărăturii. Substanțele chimice folosite în laborator pot fi : corozive,(hidroxizii metalelor alcaline, soluții concentrate de amoniac, acizii concentrați, perhidrolul) toxice, inflamabile, explozibile, nepericuloase. Pipetarea acestor substanțe se va face cu pipete cu bulă de siguranță sau prin aspirație cu pară de cauciuc. Substanțele chimice anorganice și organice se clasifică după grupele de cationi și anioni în ordine alfabetică, se etichetează și se păstrează în borcane, sticle, cutii metalice sau din mase plastice, în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
umiditate 80%; masă netă 300g; dată expirării; nu e trecută dată fabricației; 36 prezintă însemnul produsului reciclabil; recipientul închis ermetic; capacul prezintă urme de sos; nu există pete de rugina pe interiorul capacului; dozarea nu a fost făcută corespunzător, există bule de aer în produs; gol de umplere 5%. Conținut: ardei, ceapă sus de roșii ulei, sare vinete miros acrișor gust puțin acrișor, sărat , dulceag aspect neomogen nu prezintă corpuri străine, nici gusturi și nici miros. FIȘA DE LUCRU NR.5
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de 4 ori mai mare decât volumul cutiilor, pentru că temperatura să nu scadă sub 85°C la introducerea cutiilor, iar nivelul să nu fie sub 25 cm deasupra capacelor acestora. Cutiile se țin în apă 5..7 minute. Apariția unor bule de apă pe suprafața cutiei indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la termostat sau prin examenul bacteriologic. a)În cercarea la termostat : Jumătate din numărul cutiilor de probă , a căror ermeticitate a fost verificată se
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
mai oferi, grațios, o poșetă de carton cu baiere dintr-o sfoară groasă, o poșetă neagră pe care scria cu litere albe: CARTIER. ...Dopul șampaniei pocni ușor, paharele subțiri și înalte sunară vesel, în nări simți, umedă și rece, aroma bulelor care urcau din paharul aburit, spărgându-se în aerul încărcat de amintirea ultimelor patru decenii. O îmbrățișă șoptindu-i în ureche "La mulți ani!" și se așeză la masă. Pe scrinul din față, sub vitrina cu cristale și argintărie, pachețelul
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
monden mai ales despre baluri, dineuri, meniuri și cancanuri. Sunt citați adesea, ca frați întru râvna și obsesia pentru capitala-puzzle, bucureștologi precum Constantin Bacalbașa, George Potra, Dimitrie Papazoglu, Henri Stahl, G. M. Cantacuzino, N. Iorga, Gheorghe Cretzulescu, Alexandru Popescu, Ion Bulei, precum și o serie de "venetici" pro și contra marelui oraș corcit cu mahalaua (străinii laudă capitala cu o jumătate de gură și o ceartă cu cealaltă jumătate). Dan C. Mihăilescu scrie cu voluptate șugubeață, asumat proustian: mai întâi rememorează casele
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
dat-o cu aproape o mie de ani în urmă primelor nuclee universitare din școlile monastice ale Occidentului. Ne lipsea orice libertate de a cerceta, de a învăța, de a preda, acele libertăți și privilegii pe care le statua universităților bula pontificală Parens scientiarum în 1231. Paradoxul universului universitar se revela însă și în acea universitate a catacombelor. Reducerea la extrem a spațiului, eliminarea totală a uneltelor de lucru, abolirea silnică a libertăților nu puteau îngrădi acea li-bertate a spiritului care
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]