197 matches
-
Modificări de personalitate 30-40 Tulburări hipnice/Fatigabilitate 10-20 Durere cronică 5-10 Disfuncții sexuale 5-10 Tulburare depresivă reactivă 5-10 Agravare demență nontraumatică 5-25 Agravarea sau decompensarea altor tulburari psihiatrice 1-10 Parapareză/paraplegie vezi leziuni vertebrale Tetrapareză/tetraplegie vezi leziuni vertebrale Crize jacksoniene 15-25 Sindrom bulbar 60-90 Persistența de corpi străini intracranieni 1-10 Viscerocraniu 1 2 3 4 5 6 7 Leziune traumatică Subtip Punctaj leziuni traumatice Complicații posttraumatice (CP) Punctaj CP Consecințe posttraumatice permanente (CPP) Punctaj LT pentru CPP Fracturi orbitale Tratate conservator 3-4 Emfizem
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
Modificări de personalitate 30-40 Tulburări hipnice/Fatigabilitate 10-20 Durere cronică 5-10 Disfuncții sexuale 5-10 Tulburare depresivă reactivă 5-10 Agravare demență nontraumatică 5-25 Agravarea sau decompensarea altor tulburari psihiatrice 1-10 Parapareză/paraplegie vezi leziuni vertebrale Tetrapareză/tetraplegie vezi leziuni vertebrale Crize jacksoniene 15-25 Sindrom bulbar 60-90 Persistența de corpi străini intracranieni 1-10 Viscerocraniu 1 2 3 4 5 6 7 Leziune traumatică Subtip Punctaj leziuni traumatice Complicații posttraumatice (CP) Punctaj CP Consecințe posttraumatice permanente (CPP) Punctaj LT pentru CPP Fracturi orbitale Tratate conservator 3-4 Emfizem
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
creatinină serică > 1.5 mg/dl. ... ... 9. Pacienții cu miastenia gravis, dacă se află în una din următoarele situații: a) stadiul III sau IV al bolii conform clasificării Ossermann; ... b) stadiul III formă generalizată acută cu evoluție gravă, rapid progresivă, cu participare bulbară și insuficiență respiratorie; ... c) stadiul IV formă cu evoluție cronică gravă și rezistență mare la terapie, progresie din stadiul I, II sau III în ultimii 2 ani. ... ... 10. Pacienții cu insuficiență renală cronică, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a
ORDIN nr. 3.514 din 16 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275351]
-
SLA este sprijinit de: Fasciculaţii într-una sau mai multe regiuni Modificări neurogene la EMG Viteze de conducere nervoasă senzitive şi motorii normale Absenţa blocului de conducere În funcţie de predominanţa tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de S.L.A.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central. Investigaţii: E.M.G: aspect = denervare microscopia optică: depozite de lipofuscină microscopia electronică: întreruperi la nivelul
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
într-una sau mai multe regiuni Modificări neurogene la EMG Viteze de conducere nervoasă senzitive şi motorii normale Absenţa blocului de conducere În funcţie de predominanţa tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de S.L.A.: paralizia bulbară progresivă cu predominanţa fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominanţa simptomelor de neuron motor periferic şi scleroza laterală primară cu predominanţa simptomelor de neuron motor central. Investigaţii: E.M.G: aspect = denervare microscopia optică: depozite de lipofuscină microscopia electronică: întreruperi la nivelul miofibrilelor, stergerea arhitecturii, depozit de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
fi desfăşurate activităţi profesionale. Restricţii severe de participare la viaţa socială Necesită servicii de sănătate pentru tratament curative, recuperator şi prevenirea complicaţiilor, servicii de îngrijire şi reabilitare pe termen lung. Deficienţă funcţională gravă Incapacitate adaptativă 90-100% Semne funcţionale clinice: Forma bulbară - forma cu evoluţie dramatică, simptomatologia fiind manifestă la musculatura inervată de nucleii motori bulbari Limitare completă a activităţilor : nu este în stare să meargă fără asistenţă/imobilizat la pat: are nevoie de permanent ajutor pentru autogospodărire şi autoîingrijire. Restricţii complete de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
sănătate pentru tratament curative, recuperator şi prevenirea complicaţiilor, servicii de îngrijire şi reabilitare pe termen lung. Deficienţă funcţională gravă Incapacitate adaptativă 90-100% Semne funcţionale clinice: Forma bulbară - forma cu evoluţie dramatică, simptomatologia fiind manifestă la musculatura inervată de nucleii motori bulbari Limitare completă a activităţilor : nu este în stare să meargă fără asistenţă/imobilizat la pat: are nevoie de permanent ajutor pentru autogospodărire şi autoîingrijire. Restricţii complete de participare la viaţa socială Necesită servicii de sănătate pentru tratament suportiv şi prevenirea complicaţiilor
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
motoare elementare sau de unități comportamentale de care dispune un organism (Martin, 2005). În aceste condiții, acțiunile sunt determinate în mare măsură de structura corporală. Sistemul motor somatic este exprimat prin ansamblul neuronilor stabiliți la diferite niveluri ale nevraxului (spinal, bulbar, mezencefalic și cortical), având legături axonice care fac sinapsă pe motoneuronii din coarnele ventrale ale măduvei spinării, de la care pornește calea motoare finală. Acest sistem îndeplinește următoarele funcții: promotor al mișcărilor voluntare; adaptare a posturii corpului efectuată prin acomodarea tonusului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al bolii o constituie simptomele clinice caracteristice: atrofia musculaturii coapselor și a centurii pelvine, care se instalează înaintea vârstei de 1 an; urmează atrofiile musculaturii gambei și piciorului. Un alt element caracteristic îl constituie deficiența teritoriului muscular dependent de nucleii bulbari. Reflexele osteotendinoase sunt abolite, constituind, în contextul clinic de mai sus, un element clinic de ajutor. După Meilă și Milea (1988), evoluția bolii poate fi împărțită în cinci stadii: a) faza preparalitică, cu slăbiciune și hipotonie musculară; b) faza paralitică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
grăsime; c) faza de adipozitate, recunoscută printr-o creștere masivă în greutate, cu grăsime multă în jumătatea inferioară (tipul Buddha); d) faza artrogripozică, cu dependență totală, datorită contracturilor multiple (stă nemișcat); e) faza finală, cu prinderea musculaturii dependente de nucleii bulbari. Se recomandă antibiotice în caz de infecții, gimnastică medicală, corecturi ortopedice și chirurgicale. Z ZGOMOT (< scr. glomot) - Amestec neomogen de sunete și frecvențe diferite, cu efecte fiziologice și psihice neplăcute. Pentru adulți, zgomotul este un flagel care trebuie combătut sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a crăpat și a vătămat tare biserica Sfântul Spiridon”. Ca urmare, este demolată și refăcută, fiind gata în 1807. În anul 1786 este înălțat și turnul clopotniță, rezidit apoi în 1808. În 1862 însă i se modifică acoperișul din formă bulbară în formă de culion, pe care o păstrează până astăzi. Statura lui impunătoare a făcut ca să i se spună San Marco al Iașilor. De o parte și de cealaltă a intrării pe sub turn se află două cișmele. Mai întâi însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Grefa se va aplica la locul necesar, folosind ca suturi cele patru fire de pe unghiuri. Mucoasa bucală permite grefoane vaste, excelente; prelevarea poate fi labială sau jugală; ea se poate utiliza pentru ambele pleoape; dacă se folosește pentru înlocuirea conjuctivei bulbare, ea are însă un aspect inestetic prin lipsa de transparență și culoarea roșiatică; pe fața posterioară a pleoapelor, ea nu este vizibilă direct, iar aspectul său nu diferă prea mult de aspectul conjuctivelor tarsale și ale fundurilor de sac. Se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
din vecinătate, plasate prin alunecare, rotație, transpoziție. Cele prin alunecare sunt indicate în pierderile mici de substanță, dar nu pot fi utilizate când pierderea de substanță atinge jumătate din distanța care separă limbul de fundul de sac. La nivelul conjunctivei bulbare, dacă pierderea de substanță este puțin întinsă, se utilizează un lambou prin transpoziție; dacă este mare, este utilă o grefă din fundul de sac conjunctival de partea opusă. Firele se vor trece și prin țesutul episcleral, pentru a se evita
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
pag. 62. Dec. 1924. R 1. Racovitza G. Quatre cas d'aphasie postexanthématiques. Mai 1921, nr. 5-6. 2. Radovici A., Schachter N., Cohen E. Le réflexe palmomentonnier chez les vieilles. 1933, nr. 5-6. 3. Révecz G. Un caz de paralizie bulbară, pag. 68. Dec. 1924, nr. 2. 4. Dr. Ronnefeld. Un cas d'empoisonnment par des semances de stramoine, pag. 84. Dec. 1924, nr. 2. S 1. Sager O. et Kreindler A. La plasticité du système nerveux des animaux en rapport
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a secrețiilor prin tuse, cu micșorarea volumului curent și tulburarea hematozei [45, 46]. Manifestările clinice ale fatigabilității mușchilor ce participa la ventilație includ scăderea volumului tidal, disfuncție ventilatorie diafragmatica cu sucțiunea abdomenului în inspir, vorbire nazonata, iar în cazul paraliziilor bulbare progresive se asociază tulburări de deglutiție. Kinetoterapia este folosită ca terapie adjuvantă. Pentru pacienții imobilizați se asigura suportul nutrițional și psihologic, se recurge la ventilație mecanică și la repoziționări, masaj și kinetoterapie pasivă pentru prevenirea escarelor și retracțiilor tendinoase. 4
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
caracter intermitent), leziuni periesofagiene, sclerodermie sau miastenia gravis. Tratarea tulburărilor de deglutiție se realizează și cu ajutorul kinetoterapeutului. Astfel, disfagiile bucofaringiene (oprirea bolului alimentar în cavitatea bucală ori dificultatea progresiei acestuia spre esofag, ce poate fi produsă și de o paralizie bulbară) se pot recupera prin exerciții pasive și active ale limbii și buzelor asociate cu exerciții pentru mobilitatea articulației temporomandibulare iar disfagia faringiană necesită deglutiția asistată și formarea unui reflex de flexie cervicală în cursul deglutiției. Unele afecțiuni ale aparatului digestiv
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
zile sau săptămâni de la producerea accidentului și sunt foarte variate: oboseala mușchilor flexori pentru membrele inferioare sau extensori pentru cele superioare (oboseala piramidală), diminuarea controlului mișcărilor active, spasticitate, semn Babinski pozitiv, exagerarea reflexelor osteotendinoase. Din cauza încrucișării căilor piramidale la nivel bulbar, parezele sau paraliziile au de obicei sediul de partea opusă leziunii (hemiplegie). În cazul leziunilor bilaterale se pot întâlni și paraplegii sau tetraplegii. Evoluția este de la paralizie flască la forma spastică cu reflexele osteo-tendinoase exagerate, explicația constând în faptul că
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă de specialiști cu rolul predominant al logopedului, mai ales că, luptându-se singur cu problemele sale, de foarte multe ori
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]