13 matches
-
3. Limba română literară în România literară, nr. 12, 1986, p. 9; 4. Alf Lombard despre Iorga în Argeș, nr. 10, 1985, p. 2; 5. Soare în muguri în Argeș, nr. 11, 1985, p. 6; 6. Gh. Dumitrescu- Bistrița în Bulet[inul]Soc[ietății]de Șt[iințe] Fil[ologice], 1985, p. 166-167. Când mai apar o să le trimit dacă mai sunt utile. Încolo, Curpaș nu a confirmat nici o primire. Dicționarul Eminescu e în atenția noastră și sper să-l putem tipări
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
participare extrem de importantă a cetățenilor la ecercitarea mandatului de bulent. Fără drept de decizie legislativă proprie, consiliul asigura comunicarea permanentă între magistrați și adunarea poporului căreia îi prezintă proiecte spre dezbatere. Consiliul este divizat în 10 secțiuni-prutaneiai, care grupează pe buleții din același trib. Anul începea cu 50 de membri din tribul Erechtheis, și se încheia cu cei din tribul Antiochis, membri consiliului, numiți pritani, ce asigurau permanentă în sediul consiliului-Bouleuterion. Vechiul calendar dependent de marile sărbători și împărțind anul în
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
pentru adunare, care în secolul V se desfășura pe colină Pnyx, nu permitea mai mult de 6000 de cetățeni laolaltă. Persoanele de vază care urmau o carieră politică-singură onorabilă pentru aristocrați-participau sistematic, împreună cu amicii și clientele lor politice-cei 500 de buleți și colegiile de magistrați în exercițiu erau ținuți să ia parte la adunări. Un cvorum de 6000 de cetățeni era presupus pentru adunările mai importante, cum era la începutul secolului, iar adunarea decidea ostracizările. Ecclesia era prezidată de proedrul pritanilor
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
să ia parte la adunări. Un cvorum de 6000 de cetățeni era presupus pentru adunările mai importante, cum era la începutul secolului, iar adunarea decidea ostracizările. Ecclesia era prezidată de proedrul pritanilor, tras la sorți zilnic dintre cei 50 de buleți ai tribului care asigura permanentă prin rotație în Bouleterion. Proedrul avea răspunderea de a da cuvântul, pe rând, vorbitorilor, păstrând disciplină adunării, că și pe aceea de a supune la vot hotărârea și de a numără în final voturile. Adunarea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
numele decretului-psephismata-votul secret cu pietricele. Sfatul celor 500 -Boule era instituția esențială atât prin modul de recrutare, cât și prin atribuțiile sale. Asigurau permanentă în fiecare secțiune a sfatului în inima cetății, în Bouleuterion. Prin limitarea la două mandate de bulet, se asigura participarea la sfat al unui număr mare de cetățeni, având posibilitatea de a lua parte la acest Consiliu de miniștri ai cetății, care examina și priectele de decizii, și starea flotei de război, și aprovizionarea cu grâne, care
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
vinăriei de la Ocnele Mari, pește hotarele Lădeștilor[Documenta Romaniae Historica Țară Românească vol XXIV doc. nr 89] De altfel,numele patronimic Lădescu, care s-a păstrat până în zilele noastre, apare și în hotărnicia din 3 ian. 1801, publicată de T.G. Bulet, unde este menționat un zapis din 28 ian. 1734 prin care Dumitrașcu Lădescu vinde o moșie serdarului Vlasto. Satul OLTEANCA -este cel mai vechi sat al comunei, fiind atestat documentar la 20 iulie 1526, cănd Radu de la Afumați conferă lui
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
127 - 136 din studiul „Coasta de argint” al dlui „I. Lepși, precum și recenziile lui Sals asupra studiilor dlor „Ionescu Dobrogeanu, Spicuiri și tălmăciri de Herodot” și „Ion Neicu, O infiltrare românească în Dobrogea Veche. Colonizarea Dobrogei-Noi cu macedoromâni”, apărute în Bulet. Soc. reg. rom. de geografie, Tom XLII (1923). (Din Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă.” - Universitatea din Cernăuți, Anul I, 1924, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, 1925; Bibliografie, pag. 620621). * Înainte de a ajunge la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
origine și evoluție, articol publicat în revista ‚,Credința’’ din Huși, în 1934, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de când acest oraș era reședință de județ; Alunecări de strate și scurgeri de gloduri pe valea Bârladului și a Crasnei, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Localizarea geografică a așezărilor omenești de pe Mureș între confluența cu Arieșul și orașul Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
județ; Alunecări de strate și scurgeri de gloduri pe valea Bârladului și a Crasnei, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Localizarea geografică a așezărilor omenești de pe Mureș între confluența cu Arieșul și orașul Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Localizarea geografică a așezărilor omenești de pe Mureș între confluența cu Arieșul și orașul Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română” , anul V fasc. 3, București, 1942; Carte ethnographique de la ville de Houssi, în revista „Archives pour la Science et la Reforme sociale en Roumanie”, XVI-me , Anne
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
clasificare: Distocii în prezentare anterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea anterioară: reținerea capului pe o latură, reținerea capului pe stern, reținerea capului pe spate, reținerea unui membru (membrelor) prin agățarea chișiței cu prezentarea buletului, -reținerea membrului prin flexarea carpiană și prezentarea genunchiului, -reținerea membrului în totalitate (prezentarea spetei), reținerea membrelor prin încrucișare deasupra capului. Distocii în prezentarea posterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea posterioară: 30 reținerea membrelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]