5 matches
-
perioadei de tranziție, un ev mediu recondiționat și bun pentru fundalul filmelor de groază, a generat, paralel cu existența noastră grav-culturală și parțial mediatică, o cultură-surogat (susținută și întreținută și de media) și o presă pe care am numi-o bulevardieră. Este un efect colateral care poate apărea mai cu seamă în vremea așa-numitelor reevaluări. Judecînd retrospectiv, constatăm că evoluția noastră postdecembristă n-a fost atît de aleatorie pe cît se presupune. Au existat prealabile care ne-au condiționat pașii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al mentalității economice, ne interesează aici, nu el m-a preocupat la sfârșitul anilor ’70 la München și Frankfurt, ci „răspunsul” lumii intelectuale, al „suprastructurii” intelectuale, al universității, al lumii literare sau artistice, al mass-mediei de nivel Înalt, nu cea bulevardieră. Și aici, spre uimirea, spre stupoarea celui venit din Estul invadat și opresat de „bolșevismul ideologic”, avid de liberatea de a gândi și de a se exprima În sfârșit după criteriile umaniste ale secolului al XIX-lea, am găsit - ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
bătrîneța, pe un scaun genunchiul sau obosit". Evocă, apoi, evident elogiativ, mișcarea din martie 1906 pentru apărarea limbii române (în care el a fost vioară întîia), cînd a inițiat manifestația studențimii în fața Teatrului Național împotriva unei reprezentații cu o piesă bulevardiera în limba franceză. Mișcarea sămănătorista, pe care Iorga a condus-o, și-a trăit, atunci, apogeul, curînd profesorul părăsind conducerea revistei, creînd Neamul Românesc, care a fost sîmburele noului organism politic, din 1910, Partidul Naționalist Democrat, la care participă, cu
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
energic pe scenele din București. Dabija a început cu Lungul drum al zilei către noapte, cu Valeria Seciu și Ștefan Sileanu protagoniști, la Teatrul Nottara, o colaborare care a deschis un altfel de drum repertorial unei instituții etichetate doar că bulevardiera. Au urmat Comedia erorilor de Shakespeare la Teatrul de Comedie, Școala femeilor de Moliere, la Teatrul Mic, Jucăria de vorbe după Arghezi, o reluare a unei montări de la Piatră Neamț, acum la Teatrul Odeon, Orfanul Zhao, o bijuterie făcută tot
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
56-66. Nicolae Barbu este de părere că Ion Luca Caragiale a schimbat „brusc drumul scenei românești înnămolită, atunci, de puzderia traducerilor fără valoare, a prelucrărilor neîndemânatice, de pacostea localizărilor, de melodrame, în cel mai bun caz naive, și de false bulevardiere“. Dacă ținem cont de faptul că scriitorul este respins de la premiile instituite de Academia Română de către D.A. Sturdza și fluierat la reprezentarea unora din piesele sale, el ne apare ca cel mai hulit dintre scriitorii literaturii noastre clasice. N. Barbu își
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]