958 matches
-
coșmarul/ cu un om negru care îmi leagă picioarele,/ doctorul cu o seringă în mînă/ mă face să plîng - îmi înfige în corp/ ceva care doare,/ unde e atîta loc în carnea mea?/ ochelarii, creionul, rîsetele,/ bătăile la palmă, sania,/ bulgării de zăpadă, șotronul,/ lacrimile, scrisorile mici,/ verile cu caii pe pășunile verzi,/ nopțile de dragoste, grețurile dimineților" (Ars moriendi). Ideea este cea a notificării categoriilor negative ori măcar echivoce, în stadiul lor psiho-social. Năzuind înspre limanul barocului, poetul nu dezarmează
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
lacrimi de rîs sau de plîns trădările bărbatului iubit și sosit acum, după ani, să-și răscumpere erorile și timpul pierdut. Unde se întîmplă totul? Într-o morgă, acolo unde, EA cosmetizează fețe de bărbați și de femei înainte ca bulgării de pămînt să se prăvale peste trupurile lor. De ce o respect atît de mult pe Mariana Mihuț? Pentru că este, într-adevăr, o actriță mare. Banal, nu? Pentru că este un profesionist, pînă în vîrful unghiilor, capricios, vulnerabil, deschis la tot ce
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
cum stă lângă lampa de gătit cu aceste cărți înfiorătoare. Afară ieșea foarte rar și, bineînțeles, fiecare apariție a ei, în paltonul de blană roasă și cu pălăria de modă veche, provoca o agitație generală. Iarna aruncam în ea cu bulgări de zăpadă și chiar bucăți de gheață, alergam în urma ei și strigam cu frenezie: "Vrăjitoarea! Vrăjitoarea! Vrăjitoarea!". De obicei, la ușă, își întorcea nasul său coroiat spre noi, grăind cu glas plângăreț: "Copii, ce răi sunteți, copii! Ce v-am
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
vedeau indienii aruhacos alergînd în șiruri de furnicuțe pe coastele muntelui, cu sacii de ghimbir în spinare și mestecînd frunze de coca pentru a-și face viața mai ușoară. Noi, copiii, ne amăgeam pe atunci cu speranța de a face bulgări din zăpezile veșnice și de a ne juca de-a războiul pe ulițele arzătoare. Căci arșița era atît de neverosimilă, mai cu seamă pe timpul siestei, încît oamenii mari se plîngeau din pricina ei de parc-ar fi fost o surpriză în
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
sfânta mare nerușinare” ! În clasa „drepților”, a celor care au interpretat realist, corect, biografia omului Eliade, cu sincopele din viața lui, sunt nominalizați Mircea Handoca, Mircea Itu, Wilhelm Danca, Petru Ursache, Sergiu Al-George, Adrian Marino, Constantin Popescu-Cadem, Matei Călinescu, Gheorghe Bulgăr, Sorin Alexandrescu (nepotul de soră a savantului), Cicerone Poghirc, Eugen Simion, Gheorghe Glodeanu, Cezar Baltag, Cornel Ungureanu, M.L. Ricketts, Bryan Rennie, Seymour Cain, Paul J. Griffith, David Cave, Axel Michaels, C. Solomon, Carl Olson, Natale Spineto, Conrad Hyers, Douglas Allan
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
îngropată în fața ferestrei îngropată în toamnă îngropată de către juhan liiv poetul doar mâinile sale invizibile ies din pământul rece și umed și țipătul său plin de furie umplut de pământ penetrează pământul și cuvintele desenează o poezie neagră umplută de bulgări de pământ umedă nouă ani de zile după moartea sa ani de zile după ultimul său țipăt am văzut eliberarea sufletului său de trup însuflețită de pământ împlinită de sunet juhan liiv este libeeeeeeeer
Huuullulund Hullunud lui Juhan Liiv by Peter Sragher () [Corola-journal/Imaginative/3635_a_4960]
-
poartă triburile prin deșertul trupului tău. le întărește slăbiciunile aruncă praf în ochii celor ce-au început să vadă că drumul e întors în sine fără putință de scăpare. ea singură va ajunge-n pământul făgăduinței din care smulgi tu bulgări și pietre și umpli un șir de gropi. „de-acum vei trăi la cheremul morților” ar fi putut hella să-ți susure în ureche într-o astfel de dimineață. din mâna ta dreaptă încleștată în gol se prelinge un fir
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
Asta nu-i muzică! Dirijorul explică: E una din fețele geniului. Pământul țării-i filosofic, te poate-ndruma spre șoc și revelație, săgeta, scrumi sau fulgera, da, se întâmplă asta, pe patul morții, sub pânza incoloră, desăvârșești muțenia-nflăcărată a bulgărilor atonali, iar pentru noi, atenți spre tine din eternitate, dezvelești osul incandescent al nimicului, sub lințoliu buzele-ți vorbesc singure, asonore, ochii-s închiși: speranță, teroare, desprindere. Inaintan În jur, mi s-a spus, sunt inimi. Eu însă trec prin
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
asta mică și Cristina o văzuse plângând. Era tot mică și moartea cuiva nu însemna mare lucru, mai cu seamă că nu înțelegea ce-i aia să intri în pământ într-o cutie de lemn închisă peste care aruncă toată lumea bulgări de țărână și să nu te mai întorci niciodată. -Tanti Cici o să viseze frumos acolo, nu-i așa, tanti Adina, spune-mi și mie, ce-o să facă acolo tot timpul? -Nu știu, iubito, îi răspunsese cu glasul frânt de durere
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
târzii unde pisici albe își ispășesc tainul de șoareci... să se fi pierdut odată cu păpușa minionă cu păr nisipiu în spitalul copilăriei imprimându-și obrazul pe mânuțe bolnave și-apoi pe chipuri tot mai îndesate - se rostogolesc în oglindă ca bulgării peste vrafuri de renunțări și mâzgălituri în jurnale de naufragiu bulevarde ale duminicilor goale cochiliile urâtului ezitărilor mediocrității orașul le împachetează capetele în hârtia colorată a zilei căzute în propia utopie precum bomboanele de pe băț noaptea le linge o vreme
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
în același parc pe timp de iarnă ție ți-e bine mie mi-e frig... fulgii cad pe umerii noștri ca-n tranșee două armate pândind în ritmul răsuflării un anotimp de armistițiu din care să-și revendice jocul cu bulgări mie îmi plac fulgii vara da atunci sunt cu adevărat invincibili
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
În secunda următoare biciul pocnea deja în aer, iar caii porneau la trap, nechezând nervos. Nu-și întorsese nici măcar o singură dată capul, cât timp ținuse drumul până la bucata lui de pământ. Muncise cu îndârjire toată ziua, lovind cu sete bulgării de pământ uscați de arșiță. În următoarele două zile, băiatul nu fusese văzut de niciun sătean, parcă-l înghițiseră apele, apele secate de luni de zile din cauza secetei. Poate plecase cu vreo șatră de țigani sau își luase singur lumea
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
aspru de conflicte în sânul breslei, amenințând însăși existența Uniunii Scriitorilor, acesta răspunde că în acel moment se dedică strict activităților politice - modalitate de refuz "pictându-l" perfect pe autorul lui Mitrea Cocor. Pentru lectorul avizat, un monument alcătuit din bulgări de zăpadă, se topește. în conversație cu Tudor Vianu, Zalis afirmă că, spre deosebire de maestru, preferă reacția spontană la faptul literar, explicația "deoarece faptul literar brut implică însușiri ce se pierd la capătul unei prea elaborate receptări" (pentru Vianu critica fiind
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
masă, apucă o peană și pe foaia albă din această carte scrie următoarele: Spre suvenire fratelui Gregoriu Dragoșin. M. G. Eminescu din Ipotești: Dacă vreodată, în lunga-ți cale...", o poezie-dedicație, reprodusă în edițiile critice Eminescu (Perpessicius, D. Murărașu, Gh. Bulgăr), una din puținele dovezi materiale ale trecerii poetului prin orașul de la îmbinarea Târnavelor. Tot un manual de poetică, un fel de "inițiere în poetică" cu foarte docte referiri la speciile poeziei lirice, la felurile de ritm și rimă, cu exemplificări
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
La jumătate drum spre sol mai aruncai o privire în sus: un șir sinuos de autobuze se pierdea în văzduhuri la altitudini imposibil de apreciat. Inima-mi bătea cu putere sub plicul care, încălzit, foșnea ușor. După mirosul reavăn al bulgărilor de pământ pe care-mi puneam tălpile goale, înțelesei că mă aflam în patrie, undeva prin Oltenia. Aburii telurici mă învăluiau, învigorându-mă, servindu-mi de încălțări. Și năpristan un gând mă scutură, ca un atac de malarie; era ziua alegerilor
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
exegezei critice consacrate operei argheziene în anii de după revoluția din 1989? Semnele unei receptări (generoase) sunt prea firave pentru un scriitor atât de mare. Au apărut două cărți de istorie literară, special consacrate subiectului: Întâlniri cu Arghezi (1992) de Gh. Bulgăr și Arghezi necunoscut (1998) de Pavel }ugui, la care mai sunt de adăugat referințele Anei Selejan din volumele sale despre Literatura în totalitarism, din 1944 încoace (a ajuns cu explorările până în 1958 și va continua, bănuiesc). În critica literară propriu-zisă
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
I. Scurtu (1909) schimbă Însă: lumânare și după el păstrează G.Ibrăileanu (1933) și Perpessicius (1939). Astăzi s-a generalizat lumânarea, mai ales prin desenele și gravurile care Însoțesc textul eminescian ( cel mai cunoscut este desenul Ligiei Macovei) deși G.Bulgăr (1999) și, după dânsul, noi Înșine (2002) am restituit termenul originar. Trebuie să Înțelegem că una este a sufla În lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin biserici și a sufla În luminare este alta, adică poate
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
casă... somnu-i cald, molatic, lin, termenul lumânare fiind pus prima dată În text de Titu Maiorescu În ediția a șasea (1894) și păstrat apoi În lanț de toți editorii (mai puțin G.Bogdan-Duică, pentru că respectă textul Convorbirilor literare). Tot G.Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, Însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, Într-o odaie, o lumânare... stinsă?! În acest paradox Îl lasă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
a șaptea, Doru nu ne-a mai spus “copile”; ne-a botezat “puștoaicele mele”. Ne apăra mereu de băieții de pe străzile vecine care se perindau prin fața blocului nostru, simțind că e timpul să dăm “pârg”. Tot Doru ne apăra de bulgării de zăpadă prea tari, de bătăile care se iscau Între noi și fetele din blocul vecin, de primele tentații ale “iubirilor pre-adolescentine”. Ne certa când ne vedea Îmbrăcate cu vreo fustă prea scurtă sau ne aducea acasă, forțat, din parcul
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
acestui trup și măduva și Dumnezeu întrebând: acesta s-o rup? Să-i arăt că oțelul e moara, un biet oțel împins de un arc doar atât cât arcul altei săgeți va fi voit, să-i arăt în fierăria din bulgări sau din vintrele lui cum m-am jucat în metalul topit. |n liniștea numindu-se erezie Și ei pot fi lași, sfinți și lași, preacurați și netrebnici și ei pot minți: n-am înțeles, nu înțeleg ce se întâmplă acum
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
Nora Iuga creionul chimic pe limbă zile ploioase pînă la poartă cîțiva porumbei călători bulgări de pămînt printre degete seara la köln decorul își face loc decorul mușcă retina căptușită cu catifea din care lipsește inelul în luna aprilie aveam iluzii un șomoiog de păr pe rin un soare blond și armata de cavalerie îl
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
ești, ascuns după mască, și nu vezi în juru-ți ce goluri se cască. Din cât mai rămâne, el singur, cuvântu-i hotarul în care mai poți să te mântui - Hotar de-ntuneric și urmă secretă lăsată pe tablă de-un bulgăr de cretă. Vrând nevrând, aceste gânduri nu se vând și stau în rânduri, date-n pârg printre verdețuri, într-un târg ce n-are prețuri. Pe-o tarabă mai îngustă, nu se-ntreabă, nu se gustă. Și ce miez de
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
ca o pungă de hârtie din care se supsese tot aerul. Numai părul care-i acoperea "rușinea" arăta proaspăt ca mătasea porumbului înainte de a fi cules. N-o visasem niciodată pe Maicamare goală și destul de rar atmosfera iernii geroase, cu bulgări de zăpadă care se aruncau parcă singuri în mine. Azi noapte fusese o excepție - simțeam încă zăpada pe față, gustul ei sălciu în gură, gust de carne albă de langustă. Îmi frecam obrajii cu zăpadă, mușcând din când în când
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
bune pentru un balot de carne de 88 de kilograme Vitalie, Vitalie, sufletul tău zburase departe ce-ți păsa că eu țineam ficatul tău umflat și inima învelită în câteva straturi groase de grăsime strâns la piept ca pe niște bulgări însângerați de pământ ca să ajungi acasă unde bătrâna ta mamă aștepta Vitalie, Vitalie, ce-ți păsa ție că inima mea se răcea încetul cu-ncetul și deveneam un bărbat, adică ceva la fel de grosolan și monstruos ca tătuca? Știa Oleg ce
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
peste lucruri trecînd. dacă-au fost cîndva - poate acum două ore - zuruit de zaruri și rîs și lătrături de cîini pe sub geamuri, sigur mi s-a părut. sigur erau doar imagini pe care mintea mea le-a păstrat dintr-un bulgăr de gheață topit și scurs în pămînt. nimeni, nimic nu mai este după salcîmi. doar întuneric boțit în roci ascuțite și oarbe. și dacă dumnezeu ar exista, în liniștea fără fisură i-aș auzi chiar și șoapta. iar dacă totuși
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]