733 matches
-
ales pentru cei morți. Duminică, 21 iunie, ora 21, în fața Ambasadei Iranului de pe Bd. Lascăr Catargiu 39 Aprindem o lumânare în semn de respect. Îți propun să îi fac un post Da! O singură zi :((, si am văzut Zift, film bulgăresc, foarte bun. La anu` sper să apuc mai mult. Eu nu am fost. Și îmi pare rău. o fi ea? http://www.youtube.com/watch?v=Ye3ro8wR64U Vă invit la mine pe blog să îl vedeți o caricatură interesantă cu
Ai fost la TIFF? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82727_a_84052]
-
în mare, hippioti mai puțin pitorești și mai mult nespălați cerșind la portiera unor limuzine albe cu număr de leasing. În celălalt capăt al litoralului, fostă stațiune a sindicaliștilor și a pensionarilor comuniști încearcă să copieze succesul Nisipurilor de Aur bulgărești. Rețetă: o generatie spontanee de cluburi dotate cu cele mai sofisticate sisteme de sunet și prin care se perinda un line-up copiat parcă din DJ Mag - Ibiza edition. Managerii stațiunii știu însă foarte bine că nu clubberii sunt adevărată lor
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
de pasageri.’ Ca si cum litoralul românesc ar avea condițiile climatice ale unor insule din Marile Sudului, ori ar exista condițiile naturale obiective că el să ajungă vreodată să fie o Riviera românească! Litoralul nostru n-are nici macar condițiile climatice de pe litoralul bulgăresc, comparați de pildă vremea la Eforie cu vremea la Varna! În condiții optime, rețeaua hoteliera și toate facilitățile de divertisment de pe litoralul românesc nu pot fi exploatate comercial decât patru luni pe an. Dar aceasta infrastructură trebuie să fie menținută
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
rușine de caracterul slav al vocabularului nostru național, de parcă am ascunde un bunic alcoolic în odaia din fundul curții? Personal, sînt la fel de mîndru și de fondul latin al românei, și de vocabularul slav, și de influențele maghiare, germane, turcești sau bulgărești. Fiindcă - în ciuda rușinii mascate de exacerbarea latinității - asta sîntem. Suntem. Sântem șsicț. Sumus.
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
în construcția o rablă de... În DEX nu este înregistrată specializarea semantică rablă = mașină; ea poate fi totuși dedusă în context din sensul general indicat de dicționar: "lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură". Dicționarul (care citează un termen bulgăresc ca sursă pentru românescul rablă; etimologia este totuși controversată) cuprinde și semnificații mai puțin actuale (,animal bătrân și slab; gloabă"; "om îmbătrânit și sleit de puteri, ramolit"). În dicționarul academic (DLR) apar în citate "niște rable de mănuși" sau "rabla
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
Dumitru Hurubă "Căldură mare"! Toate televiziunile ne dau veste despre vară, caniculă și plecarea în bejenie spre plajele bulgărești a poporului dac - de frica "birurilor" și... despre pustietatea de pe Litoralul românesc, spun gurile rele. În aceste vremuri, dintr-un reportaj-știre tv aflăm că, la Sinaia, la "foc potolit și vânăt", domnul Dan Voiculescu, fierbe o mărgică într-o conservă
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
a prezentat un domn distins, cu figură de “englez arhetipal” (“Cîte sute de ani s-a lucrat la cizelarea acestui profil?”), fost combatant și operator în primul război, folosit de gazde, probabil, “ca afiș în relația cu alte cinematografii comparabile (bulgărești, tadjikistane, turcești, nord-coreene etc.)” și care, în mai puțin de 10 secunde, adoarme (scenă trăită și povestită de regizor, ca multe altele, cu un fastuos masochism). La sfîrșitul proiecției deschide ochii, se ridică, “este exact atît de înalt cît este
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
decisiv, după preluarea puterii de către Ceaușescu, să construiască ceea ce Vladimir Tismăneanu numește „stalinismul național”. Logica acestei acțiuni e simplă: comuniștii români, după valurile de epurări care-au înlăturat de la putere prima generație de activiși (mare parte de origine evreiască, maghiară, bulgărească, ucraineană, poloneză sau chiar rusă) urmăreau să se sustragă logicii sistemului. În felul acesta, principalele momente de dezgheț din „lagărul comunist” i-au găsit pe români fie pe pozițiile unui stalinism dur (Ungaria, 1956, Polonia, 1981), fie în contracurent față de
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
auziră bubuitul tunurilor. Nu-și dădeau seama dincotro venea, dar exploziile răsunau tot mai dese și mai apropiate. Apoi văzură fluviul, o bandă lată de zinc, netedă ca o tejghea. Vedete mici, negre, alunecau pe el trăgînd întruna. De pe malul bulgăresc înalt și abrupt se înălțau cînd dintr-o parte cînd din cealaltă, unul după altul, colaci de fum. Trenul opri în cîmp. Soldaților orașul li se înfățișă mic și alb, vag oriental. În ordinele strigate ale ofițerilor se grupară pe
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
alte fotografii pe care le scoate din albumele lui ordonat așezate și din cutiile de diapozitive pe care el și Nana le proiectau, de obicei sâmbăta seara, prin anii '80, prietenilor adunați la ei la o votcă sau un vin bulgăresc. Camera mică a apartamentului este plină de poze alb/negru ale fostului bebeluș Chiți-Chiți,în cărucior, ale dolofanului șoim al patriei, Clau,în Parcul Moghioroș, cu grupa mare și educatoarea, ale șefei de detașament de pionieri, Morar Claudia Felicia, primind
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
întregi sînt simple acumulări de insulte ("Am văzut la lucru toată echipa PD-ului, ușor de recunoscut după rotunjimea capului, fruntea îngustă, bombată, maxilarul proeminent, buzele cărnoase, pofticioase, nările dilatate amușinând a pradă, ochii triunghiulari, gât de lup imobil, ceafa bulgărească, masivă, statura bondocă, picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata să sară la beregată, tenul puternic vascularizat și congestionat din cauza sângelui care, contrar legilor gravitației, circulă de jos în sus"), în care contrastul cu un limbaj politic normal și cu genul
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
le purtau bănățencele. Că e așa, vă puteți convinge vizitând expoziția deschisă joi de Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (Bastion, str. Popa Șapcă nr. 4): cepse bogate, strălucitoarele table ca la Saravale și căpițe cu bani de la Ghiroda,conciuri (bulgărești cu paiete sau... cu coarne!) , pălării și cape cărășene, tulbente ca la Cebza și Beregsău, ștergare sau cârpe lungi, până la bonete și scufițe pentru copii. S. POPOVICI „Arta în stradă“ l Expoziții și acțiuni neconvenționale Sub genericul „Arta în stradă
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]
-
Carmen Popovici, Luminița Jucu Pascu, Liliana Laichici, Lioara Boșcu, Ianăș Roma l 3 iulie, ora 18,00, depuneri de coroane în fața Catedralei; 18,30 parada formațiilor; 19,30 Parcul Rozelor, salutul oficialităților, urmat de spectacolul ansamblurilor din Brănești, Banater Rosmarein, bulgărești din Dudeștii Vechi și Vinga, Semenicul (Reșița), formațiile maghiare din Timișoara, Tormac și Dumbrăvița, sârbii de la Mladost, Asociația culturală a romilor din Banat, Bănățeana l 4 iulie, ansamblurile „Floare Bănățeană“ (Reșița), „Kankalin“ (Ungaria), „Nuntașii Bihorului“ (Oradea), „Banatul“, „Panj Pani Kala
Agenda2003-26-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281172_a_282501]
-
Uniunii Bulgare din Banat - România după cum urmează: în data de 20 februarie, la ora 18, în sala mare a Casei de Cultură din Sânnicolau Mare, are loc un spectacol urmat de un bal, susținut de ansamblurile de cântece și dansuri bulgărești „Palućenka“ din Dudeștii Vechi și „Sedenka“ din Sânnicolau Mare; în 21 februarie, la ora 20, la Casa Bulgară din Vinga se desfășoară programul artistic „Fărșang 2004“ susținut de ansamblul folcloric „Balgarče“ din localitate; în 22 februarie, ora 17, Fărșangul este
Agenda2004-8-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282098_a_283427]
-
lungul vieții a compus foarte multe poezii pentru copii, pe care speră să le reunească într-un volum. A scris și 12 piese de teatru, care s-au și jucat pe diverse scene. O lucrare de anvergură o reprezintă „Folclorul bulgăresc din Banat”, compusă din patru tomuri, dintre care primul a fost deja tipărit, iar celelalte sunt în curs de apariție. Primul volum, intitulat „Cântece populare“ este compus din patru cărți, respectiv „Lirica populară“, „Obiceiuri populare“, „Balade“ și „Folclor pentru copii
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
iar lecțiile și activitățile le ținea în ambele limbi. Din acea perioadă, profesorul Ivanciov își amintește primul cântec românesc învățat „Românașului îi place/ Sus la munte, sus la munte, la izvor“. I-au urmat apoi altele, atât românești, cât și bulgărești, care i-au trezit dragostea pentru folclor. Cum la o vârstă foarte fragedă a rămas orfan, la 10 ani pierzându-și deja ambii părinți, cea care l-a crescut a fost bunica, Ana Peiov, căreia îi poartă un respect deosebit
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
post de învățător. A fost repartizat în regiunea Timiș, prima opțiune fiind școala din Vinga, o altă localitate cu etnici bulgari. Însă o colegă de-a sa, care avea și un mic handicap, era deja titulară în Breștea, o localitate bulgărească mică, ce nu avea nici gară. Din spirit cavaleresc și mânat de elanul tinereții a acceptat un schimb cu aceasta și gestul nu l-a regretat nici mai târziu. Tot în același an s-a înscris și la Facultatea de
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
fost înființată și o emisiune săptămânală în limba bulgară, iar din acest an și o emisiune de televiziune, cu frecvență lunară. A inițiat o serie de activități, una la care ține foarte mult fiind Festivalul de cântece și dansuri populare bulgărești, devenit deja tradițional în perioada Fărșangului, în toate localitățile cu etnici bulgari, începând din 1990, a susținut mereu ansamblurile de dansuri și cântece populare, a organizat programe legate de sărbătorile populare sau religioase. Ca reprezentant al minorității bulgare, a avut
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
ce scop? Voiam să-mi continui studiile liceale și pe urmă să mă înscriu la cursuri mai departe. Nu puteam face asta în Bulgaria... limba o prinsesem după ureche și citind prin ziare, dar nu cunoșteam materie, nu cunoșteam istorie bulgărească, limba bulgară. Am venit singur în România, la București, unde am avut o nașă. Mi-a dat mama adresa, dacă ajung acolo, să bat la ușa ei. Am găsit-o, am dormit o noapte la dânsa dar n-am mai
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
luni, 27 octombrie, acțiunea să continue de la litera „M“. OCTAVIAN NICA Festival l Folcloric În organizarea Uniunii Bulgare din Banat, în 26 octombrie se va desfășura la Timișoara cea de-a zecea ediție a Festivalului cântecului, dansului și portului popular bulgăresc din Banat. Participanții din localitățile locuite de etnici bulgari se vor întâlni duminică, la ora 9, la Colegiul „H. Coandă“ din Timișoara, de unde, la ora 10, va porni parada costumelor populare, pe un traseu care va trece prin Piața Operei
Agenda2003-43-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281632_a_282961]
-
două vâsle mai spre stânga, când el stă invers față de tine? Ieșirea din dilemă n-a fost grea. Indicațiile sună „dă pe sârbi” (dreapta), „dă pe români”. Și, ca să nu ne încurcăm, am rămas cu „orientarea” chiar și pe sectorul bulgăresc. Deși călătoria continuă și când vom ajunge în sectorul strict românesc al Dunării (adică săptămâna viitoare) va trebui să găsim ceva mai potrivit. Înaintăm spre Sulina, aproape fără dubii că ne vom atinge destinația, chiar dacă ar fi - spunem noi, cu
Agenda2003-29-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281266_a_282595]
-
la maxime în jur de 20 grade, în timp ce în zona Mamaia e o idee mai cald, în jur de 22 grade, dar vântul va bate destul de tare. Apa mării e însă rece, nu mai mult de 13 grade. Pe litoralul bulgăresc, temperaturile vor fi mai ridicate, maximele ating și 25 grade duminică și pe 1 Mai. Și apa mării e mai caldă cu 1,2 grade. La munte, sâmbătă și duminică vreme deosebit de caldă și frumoasă, așa au promis meteorologii, cu
Vreme frumoasă în minivacanța de 1 Mai. Vezi prognoza () [Corola-journal/Journalistic/22990_a_24315]
-
și-au păstrat cu sfințenie patru lucruri: limba, credința, obiceiurile și îndeosebi portul popular specific. Pe acesta nu numai că l-au păstrat, dar l-au și îmbogățit cu motive florale, zoomorfe, geometrice care, la ora actuală, fac din costumul bulgăresc din Banat un unicat în lume. Și astăzi vin, din diverse colțuri ale lumii, reprezentanți ai muzeelor pentru a achiziționa astfel de piese deosebite. Așa au ajuns costumele bulgărești să fie expuse în muzee din Budapesta, Sofia, Statele Unite ale Americii
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
motive florale, zoomorfe, geometrice care, la ora actuală, fac din costumul bulgăresc din Banat un unicat în lume. Și astăzi vin, din diverse colțuri ale lumii, reprezentanți ai muzeelor pentru a achiziționa astfel de piese deosebite. Așa au ajuns costumele bulgărești să fie expuse în muzee din Budapesta, Sofia, Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța, Germania, Austria, sau chiar Australia și Japonia. În localitățile Dudeștii Vechi și Breștea, locuite de etnici bulgari, mai trăiesc câteva femei care confecționează aceste costume, realizate integral
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
Ioan și Ladislau (bunic, tată și fiu), care au fost dascăli în Beșenova Veche timp de 100 de ani), Iacob Roncov, compozitor, inițiator și dirijor al corului bărbătesc din localitate, dar și al altor coruri, Toma Drăgan, autorul primului abecedar bulgăresc, și mulți alții. Programul manifestărilor Există o tradiție a comunității bulgare din Banat, păstrată de-a lungul veacurilor, de a-și face vizite reciproce cu prilejul sărbătorilor, îndeosebi a celor religioase. În Beșenova Veche, în fiecare an la 15 august
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]