28 matches
-
și rânduri pe mâneca ce se ternină cu rânduleț brodat pe margine și la capăt este largă. A doua piesă este ( P.1315), are decorul pe mânecă și stan în tablă realizat cu motive vegetale brodate pe fire trase cu bumbăcel alb. Alte piese(P.1246 și P. 1376), provin de la aceeși persoană ( Frățilă de la Eșelnița), ambele încadrându-se în tipul încrețit în jurul gâtului,( P. 1376) având mâneca cu decor tripartit, cu un încreț lat, care din punct de vedere cromatic
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb și albastru deschis. Două cămăși, (P.1403) are decorul geometric și vegetal realizat în blană pe mânecă și stan cu bumbac alb pe fire trase. În același fel este realiztă și (P.1377) având ca decor trandafirul. În legătură cu ciupagele
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci și la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria ta, Lasă-mă sub umbra ta
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci și la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria ta, Lasă-mă sub umbra ta, Lasă-mă
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
7302 Ostfildern Wagenmannsteigestr. nr. 14/2, Esslingen. 40. Danis Eniko Simona, născută la data de 6 octombrie 1962 în Brașov, județul Brașov, fiica lui Gaspar Ignac și Molnar Matilda, domiciliată în prezent în Suedia, Finspang, Djurgardsvagen nr. 6 A. 41. Bumbăcel Ghiorghi, născut la data de 6 martie 1951 în localitatea Jurilovca, județul Tulcea, România, fiul lui Ion și Niculina, domiciliat în prezent în Suedia, Viskafors, Svanangsv nr. 10. 42. Paul Ion, născut la data de 29 decembrie 1948 în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136155_a_137484]
-
cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre de lână. Biserica din satul Mărițeia Mare a fost construită în perioada 1897-1900. Referitor la construcția acestei biserici, Cronica Parohiei Măriței consemnează următoarele: "„S-au colectat 5.000 florini și s-a cumpărat de la
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de ziuă Unde S-a născut Hristos, Ziurel de ziuă Mesia, chip luminos, Ziurel de ziuă Sus în deal la Galieei, Ziurel de ziuă La casa lui Dumnezeu, Ziurel de ziuă Mititel și înfășețel, Ziurel de ziuă În scutec de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat Cu păruțu’ retezat În cârjuță rezemat Unde s-a născut Hristos Mesia, chip luminos Sus în deal la Galileu La casa lui Dumnezeu Mititel și-nfășețel În scutec de bumbăcel Vântul bate, nu-l răzbate Fașa-i dalbă de mătase. Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case-a colinda Pe la oameni gospodari De-a ajuns și-n Păcurari Și brăzdeazăacum oleacă Și pe la Școala lui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de ziuă Unde S-a născut Hristos, Ziurel de ziuă Mesia, chip luminos, Ziurel de ziuă Sus în deal la Galieei, Ziurel de ziuă La casa lui Dumnezeu, Ziurel de ziuă Mititel și înfășețel, Ziurel de ziuă În scutec de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat Cu păruțu’ retezat În cârjuță rezemat Unde s-a născut Hristos Mesia, chip luminos Sus în deal la Galileu La casa lui Dumnezeu Mititel și-nfășețel În scutec de bumbăcel Vântul bate, nu-l răzbate Fașa-i dalbă de mătase. Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case-a colinda Pe la oameni gospodari De-a ajuns și-n Păcurari Și brăzdeazăacum oleacă Și pe la Școala lui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de brad frumos împodobit cu îmbrăcămintea lor frumoasă, lucrate de mâinile harnice ale fetelor și femeilor, unde nu mai prejos în arta cusutului erau și surorile mele, Zenovia și Anița. Aveau cămăși de in și cânepă asociate în urzeală cu bumbăcel, încinși cu brâie de cele mai multe ori în tricolor, cu bondițe de miel bogat garnisite cu blănițe tot de miel negru sau brumării, iar fetele purtau la cămăși altițe și pe talie catrințe bogat ornate, femeile mai în vârstă șpihnițe, iar
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
curgă pe obraji lacrimi tăcute, fără să le șteargă. Era patetic și sfâșietor. Ascultă un pic, Mie: „Mititel și-nfășețel, și la față frumușel“. Dar ascultă asta, din colindul „Ziurel de ziuă“ (ce frumos, nu?): „Mititel și înfășețel, Cu scutec de bumbăcel, Cu păruțul retezat, Eu pe Domnul l’am lăsat, Pe cea parte de pământ, La casa lui Dumnezeu“. Am scris pe un petec de hârtie găsit prin geantă: „Draga mea, vino. Mi-e dor de ochii tăi frumoși și mari
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Domnului nostru Cel ce ncearcă de cu seară. El din gură-așa grăi, o Domnului nostru Eu văzui pe Dumnezeu, Ce vârstă de domnul este, o Domnului nostru Mititel și-nfățășel Fașa dalbă-i de mătase, o Domnului nostru Scutecel de bumbăcel. Comănacu-i de bumbacu’ o Domnului nostru Cele roduri de-mpărați. Cercători prin țări au dat, o Domnului nostru Cel ce-ncearcă-n miez de noapte. El din gur așa grăi, o Domnului nostru Eu văzui pe Dumnezeu Ce vărstă de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]