391 matches
-
a gingășiei umane, când omul era în comuniune cu natura și se simțea bine în mijlocul acesteia, devine un fel de regresus ad uterum: „iar acolo să ne petrecem vremea în bucurii și desfătări, fără a întrece întru nimic măsura și buna-cuviință.” 153 Având o poziție socială nobilă, deci privilegiată, femeile grupului nu caută decât plăcerile sufletului, păstrează permanent un echilibru, nu-și permit excese care ar denota o cultură rudimentară. Singura lor ocupație pare a fi aceea de a-și cultiva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din această zi, să vă fie de învățătură”168. Nu uită să aducă un elogiu membrelor grupului, ce reprezintă un etalon pentru celelalte femeii ale epocii: „căci, după cum prin darurile inimii vă deosebiți de celelalte femei, la fel și prin bună-cuviința purtării se cade să vă osebiți de celelalte toate.”169 Este un spirit evlavios, rostește toate „întru mărirea celui ce dăruiește viață” 170 . Povestirile ei sunt diversificate, dovedind imaginație și bun gust, pun accent pe valoarea inteligenței umane, care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cei mai mulți oameni nu e decît teama de a suferi nedreptatea.” (La Rochefoucauld) La cealaltă extremă se află luptătorii pentru dreptatea În sine: „Doamne! Mă văd alungat de omenirea Întreagă, pentru că nu vreau să mă Împac cu nedreptatea” (L.van Beethoven). * „Buna-cuviință e cea mai neînsemnată dintre legi și cea mai respectată.” (La Rochefoucauld) Este cea mai respectată, deoarece altfel oamenii nu ar putea asigura o decență a relațiilor reciproce. Competența morală a conștiinței, a eului spiritual „Conștiința domnește, dar nu guvernează
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
discuția s-a îndreptat spre recunoaștere. A spus ironic: „Am fost recompensată odată cu un «set cu pix și stilou din onix negru»”, și a arătat spre setul aflat pe biroul său. Apoi a continuat: „Șeful meu nici măcar nu a avut buna-cuviință de a mi-l înmâna personal. Pur și simplu, l-am găsit într-o zi pe birou”. În timp ce vorbea, devenea clar că nu avea prea mult respect pentru șef. Discuția nu era de fapt, despre acel set, ci despre relația
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței, bunăstare (bunăstării) etc.; * scrierea și pronunțarea fără alternanța o oa în conjugare a unor verbe intrate recent în limbă: invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței, bunăstare (bunăstării) etc.; * scrierea și pronunțarea fără alternanța o oa în conjugare a unor verbe intrate recent în limbă: invoc invocă, nu *invoacă; * scrierea și pronunțarea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 109-286; Comedia ce să numește Barbul Văcărescul, vânzătorul țării, PND, 11-46; Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Povățuiri pentru buna-cuviință, îngr. Gh. Paschia, pref. Marin Bucur, București, 1975; Scrieri alese, îngr. Mihai Moraru, pref. Al. Rosetti, București, 1990. Traduceri: Homer, Iliada (cântul I), în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 287-301. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
dar portocala oferită în tren de un student inimos, dar pe care o găsește străină de tot și de toate, depravată și pervertită de atracțiile facile ale regimului. Nerecunoscută de nimeni, bătrîna Ioana contemplă cu disperare stingerea ultimelor scîntei de bună-cuviință și moralitate în ființele dragi, în lumea din jur, și, înfrîntă, azvîrle portocala peste gard, înainte de a pieri înghețată pe treptele unei mânăstiri. Și uite-așa se strîng ușor, în cerc, scrierile d-nei Cornelia Petrescu, aidoma unor coji de portocală
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ori. Poate deranjezi, nu? Atenție! Atunci când ești într-o adunare, la o ședință, la un spectacol, la o serbare sau în timpul orelor este bine să-ți dai telefonul pe “silențios” pentru a nu întrerupe activitatea, deranjându-i pe ceilalți. III. BUNA-CUVIINȚĂ ACASĂ III.1. FAMILIA TA Familia Miei este alcătuită din trei membri: mama, tata și fetița. Desigur că ar mai fi și bunicii, mătușile și unchii. Toți o iubesc mult și uneori o cam alintă, astfel că Mia mai uită
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
admiră pînă la nebunie scrisul Îngorgonat. Meșteșugul adevărat se cunoaște, Însă, după „buna potrivire” și „stilul luminat”. Buna potrivire pare o anticipare a clarității, geometriei argheziene. Pann mai introduce două principii: cuviința și regula (retorica). Scrisul trebuie, dar, să urmeze buna-cuviință, adică firescul, bunul-simț și, neapărat, sistemul de reguli (retorice). Cuviința a luat-o de la proverbele românești, ca și tonul (stilul) expresiei. El face și o mică teorie asupra tîlmăcirii, justificînd prelucrarea. Dar să rămînem la nemulțumirea față de scrisul gorgonat și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în tumultul gândurilor și, în plus, să reclădească încrederea în rostul acestui demers, în clipele în care fiecare pas înainte părea să se împotmolească în păienjenișul neîncrederii. A le aduce mulțumiri nu are legătură decât cu datoria de onoare și buna-cuviință. Mulțumirile și gândurile noastre de gratitudine se îndreaptă către domnul profesor universitar doctor Gheorghe Iacob, coordonatorul acestei lucrări. Fără sprijinul, încrederea și competenta îndrumare a domniei sale această lucrare nu ar fi existat. De asemenea, tot din cadrul Facultății de Istorie a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
depășește prin bogăția ei, prin tonalitatea sau prin pretențiile ei, gradul de cultură comun; care, în sfîrșit, simte sau crede că aparține unei clase menite să dețină un rol director în cadrul națiunii și, prin mii de detalii de port, limbă, bună-cuviință, marchează, mai mult sau mai puțin instinctiv, atașamentul său la această originalitate a grupului și la acest prestigiu colectiv. Or burghezia, astfel înțeleasă, încetase, în Franța dinainte de război, să fie fericită. Revoluțiile economice, care erau atribuite ultimei catastrofe mondiale și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei atitudini respectuoase în orice moment al vieții, își vor disciplina propriile porniri inoportune în favoarea unei atitudini civilizate Limbajul omului reprezintă instrument și înveliș al
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se va sfârși niciodată. Iar bunătățile ei nu vor seca, nu se vor învechi, nu se vor ofili, ci se vor păstra pururea nestricăcioase și nepieritoare. La sărbătorile pământului există gălăgie, zgomote, tulburare, dezordine. La acea sărbătoare însă, va împărați buna-cuviință, ordinea și cumințenia. Îngeri și oameni Îi aduc neîncetat Domnului 88 cântări de slavă și Imnuri minunate, care întrec orice muzică și parcă ies dintr-un instrument plin de armonie. David psalmodiază: În veac nu se va clinti cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
după ce incendiul începuse să cuprindă Europa Centrală sau Caucazul nu mai putea fi vorba de a numi aceste reflexe pe numele lor adevărat, ca și cum precăderea cronologică a vechilor State-Națiuni le spălase de la sine de orice bănuială de naționalism. Și cum buna-cuviință te obligă să condamni naționalismul cu oroare, oroarea ce se năștea chiar în pragul nostru furniza tocmai la timp obiectul comod al unei detestări de la distanță. Respingerea acestor "mici naționalisme" perturbatoare s-a petrecut așadar fără o pregătire prealabilă, ca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tipicului" cu "individualul" - prezentând tipicul în individual sau individualul în tipic, încercările de a interpreta acest principiu, sau anumite teorii derivate din el, n-au fost prea utile. Tipologiile literare pot fi găsite încă în teoria lui Horațiu despre decorum (bună-cuviință) și în repertoriul de tipuri din comedia romană (de exemplu soldatul fanfaron, avarul, fiul risipitor și romantic, servitorul devotat). (Recunoaștem din nou tipologicul în cărțile de caracter din secolul al XVII-lea și în comediile lui Molière. Dar cum să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]