321,611 matches
-
lui Beethoven, a lui Christian Zacharias, a mea, a nopții. Nu știu dacă m-am simțit atît de tare aparținînd lumii, lumii întregi, ca în cele două seri petrecute la Ateneul Român. Sala a fost arhiplină, oameni de cea mai bună calitate au venit cu energii bune, cu dorință, cu cunoaștere a ceea ce îi interesează, a ceea ce ascultă, văd, simt. Am văzut pe scări arhitecți mari, doctori, l-am văzut pe cel cu care am făcut fizică, în particular, cînd m-
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
a mea, a nopții. Nu știu dacă m-am simțit atît de tare aparținînd lumii, lumii întregi, ca în cele două seri petrecute la Ateneul Român. Sala a fost arhiplină, oameni de cea mai bună calitate au venit cu energii bune, cu dorință, cu cunoaștere a ceea ce îi interesează, a ceea ce ascultă, văd, simt. Am văzut pe scări arhitecți mari, doctori, l-am văzut pe cel cu care am făcut fizică, în particular, cînd m-am pregătit pentru Medicină, un fizician
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
de una, e drept că soția lui Mario este chiar verișoara lui, Patricia, și e drept că Vargas Llosa nu a avut trei mariaje, ci doar două. Dar în linii mari, știrea e corectă. Apoi, după ce ne dă vestea cea bună privitoare la verișoară, soție și la cele trei mariaje, prezentatoarea continuă pe un ton galeș: Se pare" că ,Marió" este îndrăgostit de Shakira! După care, spre a ne convinge, imaginea se mută din studio în hotelul neptunian și, în timp ce Vargas
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
un post autohton de televiziune, două seri mai tîrziu, ,să treacă ecranul" ca adorator al Shakirei. Asta era, pentru jurnaliștii noștri și pentru o nouă generație de necititori, Vargas Llosa. La conferința de presă de la Institutul Cultural Român, cea mai bună întrebare pe care cei din sală au reușit să i-o pună a fost ,Ce crede maestrul despre jocul de fotbal?". Nici una dintre întrebări nu a avut nici o legătură cu vreuna dintre cărțile lui. Nu-mi rămânea decât să-mi
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
De pildă, inteligența - chiar dacă în acest caz poate fi vorba de o valoare ce-l dezavantajează pe posesorul ei. Cu cât ești mai inteligent, cu atât șansele de-a-ți merge prost cresc. Un efect pervers al democrației e că, în numele bunului public, aplatizează niște valori care, dacă ar fi puse în practică, ar fi în avantajul întregii comunități. Trăim, așadar, sub steaua ,răului mai mic", incapabili să impunem ,binele cel mai mare". Obiceiul locului a făcut ca nefericita întâmplare din vila
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
zona haiducilor ce hălăduiesc prin codri în căutarea prăzii. Din acest motiv, să nu fim mirați că destui români îl privesc pe Bogdan Iancu nu cu compasiunea acordată victimei, ci cu regretul că n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit opera de artă începută la orele trei ale nopții. Așa că să nu-mi spuneți că toate acestea n-au nici o legătură cu semiexecuția din garajul familiei Iovan!
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
modernitatea de Alexandru Șafran este o carte esențială pentru cititorii evrei dar și pentru neevrei. Evreii vor putea să înțeleagă mai bine modernitatea, să se adapteze la rigorile ei fără a renunța la valorile spiritului. Pentru neevrei, ea constituie un bun prilej de a cunoaște profunzimile spiritualității ebraice și de a-i înțelege pe oamenii din imediata noastră apropiere. Este o carte invitație la dialog, scrisă cu farmec și înțelepciune de un mare erudit, o lectură de pe urma căreia toată lumea are numai
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
afișa cu nonșalanță în presă, de la care presă se presupune că, totuși, omul, dacă nu învață, află totuși ceva. Și acest ceva trebuie să fie exact. Autorul face harcea-parcea un subiect care, cu siguranță, era vrednic de un destin mai bun. îndrăzneala prin care vraiștea documentară iese în arenă realizează un efect de frivolitate imorală. Domnia-sa se va mâhni, sunt sigur, citind rândurile acestea; eu aș fi însă fericit știind că o cât de mică parte din umbrire ar pune
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
biografia autorilor și biografia operei" ca de un ,lavaj politic al biografiilor vinovate, în numele valorilor estetice", considerînd că ,învăluirea în eufemisme a unor destine și opere literare constituie o practică la fel de non-academică... În numele lui Ťcele rele să se spele, cele bune să se-aduneť, se falsifică istoria, se trunchiază și trafichează adevăruri incomode, se manipulează biografii." Paul Cernat (în Bucureștiul cultural) condamnă și el ,falsa dezideologizare" (,nu de pamfletarism e vorba aici, ci de informație!") și observă că ,strategia eufemizarii politicului prin
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
fi recuperate la reeditările ce vor urma, dar cum vor fi rezolvate celelalte carențe!? Medalioane întregi par că ar trebui rescrise, redimensionate, revăzute și adăugite sau, după caz, împuținate. Ar fi, însă, atunci, un alt dicționar, condamnat să fie mai bun. Una peste alta, primele două volume ale DGLR nu au prea făcut față examenului receptării critice, impresia generală fiind că, în ciuda ambiției demersului colectiv, meritele rămîn, mai degrabă, individuale: dicționarul este un instrument de lucru vast și util însă improvizat
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
deprinderea literaturii noastre de-a fi ,targetată" (sic!) mult mai mult spre critică (și-a pierdut din influență, și ce dacă...) decît spre public, atavism pe care-l atacă, ŕ tour du rôle, Ion Simuț și Costi Rogozanu: Cele mai bune romane din proza actuală au o intrigă de bibliotecă: sufletul androgin în Pupa russa de Gheorghe Crăciun sau relația ucenic-maestru în romanele recente ale lui Nicolae Breban, pînă la Puterea nevăzută, apărut de curînd, sau dezastrul spiritual al epocii actuale
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
aparte, prezentându-l elogios prin articolul Manuel sau Căderea și înălțarea omului prin femeie, apărut în Gazeta de Moldavia, din 5 februarie 1853, în care scria: ,Romanul încă nu este cunoscut în literatura noastră, decât prin traduceri. Mai multe romansuri, bune și rele, avurăm traduse până acum, dar aceste nu ne dau idee decât de deprinderile, năravurile, viața și istoria altor popoare. Ne trebuie un roman național; o scriere originală care să ne puie sub ochi societatea noastră așa cum este, și
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
în Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea (vol. III, 1909), N. Iorga admitea că romanul Manoil ,nu este numai o fantezie romantică. Satira socială își are și ea partea sa, și pentru dânsa se scriu paginile cele mai bune și mai trainice." Romanul prezintă drumul lui Manoil de la onestitate, demnitate și idei umanitare, la decădere morală și materială, la abolirea ideilor și sentimentelor ce-l însuflețiseră mai înainte, de descrierea drumului lui fiind corelate diferite aspecte ale societății românești
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
Dumitru Hurubă Într-una din serile trecute, stăteam la televizor și admiram cu ochii înlăcrimați înduioșătoarea îmbrățișare dintre Andreea Marin și Mihaela Rădulescu. Observând că sunt cam palid din cauza emoției puternice, în calitatea sa de psihosociolog de palier, bunul meu prieten Haralampy mi-a atras atenția cu responsabilitate profesională (are și asemenea momente...): -Mă, bădițule, nu mai viziona la televizor filme cu personaje de groază, că o să ai coșmaruri... -Eu?!, m-am minunat. Păi, eu l-am văzut aseară
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
să elaborez pe tema Clint Eastwood, poate vor fi câteva detalii pe care nu le știți. Californianul născut în 1930 nu părea să aibă nimic în comun cu lumea filmului. Cu care a avut primul contact pe când lucra ca băiat bun la toate într-o benzinărie - i s-a propus să vină la o probă. Așa a început o carieră cinematografică nu prea vizibilă, roluri minore și, ca în cazul lui Michelle Pfeifer, filmul de groază obligatoriu. Eastwood a dat nas
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
în cuie în personalitatea lor. Ceea ce duce la un oarecare reducționism al psihicului, dar... Criticii americani (cei britanici sunt de acord cu mine) au concluzionat că O fată de milioane, al 25-lea film al lui Eastwood, este cel mai bun de până acum pentru că se reîntoarce la narațiunea clasică și directă. E drept, există vocea unui narator, Scrap, care te ghidează prin poveste. Dar aceasta nu e lineară (spuneam că planurile se întretaie), iar personajul, chit că nu se pretinde
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
o ,agresivitate defensivă". Nu voiește, în ruptul capului, să i se observe vulnerabilitatea. Se află în continuă alarmă, din groaza de ridicol. A ratat multe prilejuri benefice din spaima de a se face de râs. Octavian Paler se întreabă, pe bună dreptate, dacă e vorba aici, despre o biografie, drumul de la naștere la ,exitus", sau de un destin. în carte există mai multe răspunsuri, din care voi alege pe cele ce revin mai des și pe cele - de ce să n-o
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
De fapt, este vorba de satul Vitoriei Lipan, a cărui viață tăcută e ritmată, silită, nu de legile oieritului, ci dăruită celor ale lucrării pământului. Strămutarea puerului din cătun de către unchiul său Gheorghe, zis ,Domnu' George" la un liceu extrem de bun, foarte ,select" din ,Micul Paris" a fost traumatismul puternic al copilăriei scriitorului care i-a lăsat stigmate adânci pentru totdeauna. Puiul de țăran a apărut la ,Spiru Haret", ca o jivină ,exotică", sau ca ,bunul sălbatec". Timiditatea și orgoliul au
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
Radu Aldulescu E un adevăr ocolit îndeobște în mediile culturale autohtone, cu bună știință sau dintr-o ignoranță asimilată ca un obicei al locului și poate ca o garanție a supraviețuirii - literatura română face parte dintre literaturile mici ale lumii; mai mult chiar: e o literatură mică printre literaturile mici din Europa. Orice
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
român ar trebui să țină seamă de acest adevăr, iar într-un fel sau altul, prin procedee mai mult sau mai puțin subtile, chiar așa se și întîmplă. Uneori chiar se pune degetul pe rană, și atunci sînt invocate, pe bună dreptate altminteri, verigile unui cerc vicios de cauze și efecte printre care nu se prea întrevăd breșe: limba de circulație restrînsă (care poate fi privită la o adică și ca o consecință a circulației restrînse a literaturii), slăbiciunile politicii culturale
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
Oricum, el este cam același de niște zeci de ani, ajuns un veritabil patriarh și stăpîn al filierei, amintind la infinit să se înscrie pe orbita succesului. El e totodată marginalizatul privilegiat din regimul trecut, care a mîncat o pîine bună rezistînd prin cultură (un adevărat sport național) și care își va juca și dincolo de mormînt șansa de a se universaliza, fără să-i treacă vreodată prin cap să-și ceară scuze în public pentru contraperformanțele sale literare. Una din grijile
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
și armonia construcției (de fapt, sînt simple scheme, îmbrăcate minimal cu un story simplu, cu un declic final, de regulă unul moralizator!), dar și de romantism prin detaliile poetizate și personajele tip(izate). Realismul e ocolit cu obstinație, și pe bună dreptate, pentru că el are o relevanță minimă în acest context. Povestirile sînt mici mostre de realism magic, dacă se poate spune așa, dar de un fel diferit de al sud-americanilor. Fără a fi la fel de încărcate simbolic (și, respectiv, aluvionare formal
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
Miezul acesta de fabulă, semn de cumințenie a spiritului paulin, devenit din raționalist aproape un mistic catolic, nu strică însă cu nimic reușita unor povestiri ca Orestone, Proiect de exterminare, Cel mai mare scriitor, Librarul neverosimil, Domnul Baldassarre, cele mai bune din întreg volumul. Orestone e povestea unui pierde-vară, ,artist care s-a lăsat de meserie" și ,meșteșugar decăzut" care ajunge pînă la urmă cerșetor. Adevărata lui artă e, în realitate, aceea de ,a imita glasul tuturor animalelor, inclusiv al omului
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
miezul actualității și să rîzi cu poftă de tot ceea ce te înconjoară, luîndu-ți-l aliat de nădejde pe Caragiale (precum Teofil Pascal). Altă cale de supraviețuire pentru un om crescut la școala valorilor clasice nu există. Mila frunzelor este cel mai bun roman de pînă acum al lui Dan Stanca. Dan Stanca, Mila frunzelor, Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004, 304 pag.
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
m-a primit publicul. În fond, nu făcusem încă nici o acrobație, nici un număr de prestidigitație sau de telepatie. (Astăzi, după ce au trecut peste trei lustri, încep să suspectez că înainte de a intra în scenă schimbasem deja mesaje telepatice cu o bună parte din auditoriu.) De la galerie a izbucnit deodată un strigăt care m-a surprins: ,Trăiască Luis Carlos Prestes!"(revoluționar brazilian, n.n.). O voce de la balcon a replicat: ,Provocare! Provocare!" Și a început învălmășeala. La parter capetele se întorceau dintr-o
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]